Modelul cognitiv al hipocondriei

Modelul cognitiv al hipocondriei

Modelul cognitiv sugereaza faptul ca originea si dezvoltarea tendintei de interpretare gresita a informatiilor referitoare la sanatate pot fi intelese de cele mai multe ori prin modul in care cunostintele si experientele anterioare legate de boala (ale propriei persoane sau ale altora) conduc la formarea presupunerilor referitoare la simptome, boala, comportamente legate de sanatate, la profesia medicala, etc.

Aceste presupuneri predispun persoana la dezvoltarea unei anxietati datorate starii de sanatate cand incidentele critice sunt in concordanta cu presupunerile care genereaza interpretari specifice gresite. Mai rar, incidentele critice relativ severe pot cauza episoade grave si indelungate de anxietate. De exemplu, o femeie ale carei teste de depistare a cancerului si investigatiile medicale ulterioare au relevat existenta bolii, a trecut de la convingerea ca "sanatatea ta are singura grija de ea" la ideea ca "poti fi doborata de boli grave sau chiar fatale in orice moment fara a fi prevenita". Trebuie amintit intotdeauna ca a fi bolnav reprezinta un factor potential pentru ca anxietatea sa se concentreze pe sanatate, in special cand boala este grava.

Fig. 1 Modelul cognitiv al dezvoltarii anxietatii datorate starii de sanatate

Dupa Salkovskis PM si  Warwick MC (2001)

Presupunerile referitoare la sanatate pot avea numeroase surse, inclusiv trairi anterioare legate de boala si de sanatate, boli neasteptate sau neplacute aparute la cunoscutii persoanei, informatiile din mass-media.

Multe din supozitiile privitoare la boala sunt universale sau impartasite si de alti oameni care apartin aceleiasi culturi. Supozitiile relativ rigide si extreme conduc la o anxietate mai grava si mai indelungata. De ex., multi oameni traiesc cu ideea ca "ca doar disconfortul fizic intens si indelungat, neobisnuit si inexplicabil, poate fi semnul unei boli". o persoana cu anxietate mai accentuata va crede, prin contrast cu prima, ca "orice modificare ce are loc in organism va fi intotdeauna un semn al unei boli grave".

In timp ce prima presupunere este folositoare, conducand la cereri de ajutor doar atunci cand intr-adevar starea de sanatate o cere, cea de-a doua presupunere va conduce la o adevarata monitorizare a modificarilor din organism si la consultatii medicale frecvente. In plus, vor exista reactii de frica motivate de interpretarile negative ale situatiilor banale.

Experienta anterioara in situatii de boala-sanatate si in tratamentul medical nesatisfacator pot fi importante in generarea de presupuneri problematice referitoare la riscurile ce tin de sanatate. Alte convingeri sunt legate de slabiciuni personale si de boli particulare, de ex., "exista in familia mea rude cu boli de inima" si " am plamani slabi de cand eram mic". Asemenea idei pot fi o sursa constanta de anxietate si pot fi activate de catre incidentele critice, la indivizii vulnerabili