QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Clasificarea








Clasificarea

1. Caracterizare generala

Clasificarea reprezinta operatia de ordonare a unei multimi de obiecte in functie de un anumit criteriu. Rezultatul acestei operatii consta intr-o serie de submultimi, numite si clase de obiecte. Multimea initiala poarta numele de „domeniu sau univers al clasificarii”, iar in urma operatiei de clasificare se va constitui intr-un „sistem de clase de obiecte”.

Operatia de clasificare presupune existenta a trei componente:



• o „relatie de similitudine” intre obiectele unei clase;

• lucrurile ce urmeaza sa fie clasificate (obiectele clasificarii);

• un „proces de abstractizare”, necesar ordonarii obiectelor in functie de un anumit criteriu. Relatia de similitudine presupune o caracteristica comuna a obiectelor, ce constituie un criteriu de selectionare a lor ca facand sau nu parte dintr-o anumita clasa.

2. Tipuri de clasificare

Clasificarea poate fi clasificata la randul ei in functie de diferite criterii, rezultand mai multe tipuri:

a). Clasificare naturala si clasificare conventionala

a1) Intr-o clasificare naturala se va face apel la un criteriu obiectiv, care pune in lumina caracteristici esentiale ale elementelor din domeniul de clasificat, astfel incat sa urmareasca si sa ilustreze ordinea reala existenta in domeniul in cauza. Clasificarea naturala se realizeaza de regula in stiintele exacte, de exemplu in biologie, in cazul impartirii animalelor in genuri, specii si subspecii, sau in chimie, in cazul organizarii elementelor chimice in functie de masa lor atomica, rezultand tabelul periodic al elementelor.

a2) Intr-o clasificare conventionala se va folosi un criteriu ales in mod artificial, a carui utilitate se manifesta prin ordonarea pragmatica a domeniului avut in vedere, in functie de necesitatile contextuale ale clasificarii. Exemple de astfel de clasificari conventionale, numite si „artificiale” sau „pragmatice”, reprezinta catalogarea cartilor dintr-o biblioteca, operatie care poate fi facuta in functie de diferite criterii: domeniul, anul aparitiei, numele autorului etc.

b). Clasificare cardinala si clasificare ordinala

b1) Intr-o clasificare cardinala se are in vedere doar simpla impartire cantitativa a elementelor universului clasificarii in clase, fara a se urmari o relatie calitativa intre acestea, astfel incat clasele obtinute sa poata fi comparate doar sub aspectul numarului de elemente pe care le contin. Un exemplu de clasificare cardinala il constituie impartirea cetatenilor unei tari in functie de partidul pe care l-au votat la ultimele alegeri parlamentare.

b2) Intr-o clasificare ordinala, pe langa enumerarea obiectelor repartizate intr-o clasa sau alta, obiectele aflate in clase diferite pot fi ordonate, de la „superior” la „inferior”, in functie de gradul in care satisfac criteriul folosit, intre elementele si clasele universului clasificarii fiind stabilite anumite raporturi calitativ ierarhice. O astfel de clasificare induce de la sine o anumita evaluare a domeniului in cauza, obiectelor atribuindu-li-se anumite caracteristici valorice ce pot fi folosite explicit sau implicit intr-o argumentare. Un exemplu de clasificare ordinala il constituie gruparea unor sportivi in functie de performantele lor.

c). Clasificare dihotomica si clasificare politomica

Intr-o clasificare dihotomica elementele domeniului clasificarii vor fi impartite in numai doua clase, in timp ce intr-o clasificare polilomica acestea vor fi distribuite in mai mult de doua clase. De exemplu, impartirea animalelor in mamifere si nemamifere reprezinta o clasificare dihotomica, in timp ce impartirea acestora in erbivore, carnivore si omnivore este o clasificare politomica.

d). Clasificare structurala si clasificare istorica

Intr-o clasificare de tip structural nu se tine cont de geneza elementelor in cauza. Un astfel de exemplu il constituie mai sus amintita clasificare a elementelor chimice in functie de numarul atomic. Avem astfel hidrogenul, heliul, litiul si asa mai departe. Aceste elemente ar mai putea fi ordonate in metale si nemetale, clasificare de asemenea structurala. O alta clasificare a lor, de natura diferita si care apare de exemplu in cosmologie, ar fi una de tip istoric. De pilda, acestea pot fi ordonate in functie de momentul aparitiei lor dupa Big Bang. In acest ultim caz, factorul timp joaca un rol important, fiind in fond insusi criteriul clasificarii.




3. Corectitudinea in clasificare

Cand este o clasificare corecta? Pentru a sti daca este corecta, trebuie sa verificam daca respecta anumite reguli. Incalcarile acestor reguli atrag dupa sine diferitele erori pe care le intalnim in cadrul procesului de clasificare.

a) Regula claritatii si preciziei criteriului: criteriul in virtutea caruia se face clasificarea trebuie sa fie clar si precis. De exemplu, daca vom incerca sa clasificam oamenii in functie de „cumpatare”, nu vom obtine clase bine detenninate, criteriul avut in vedere fiind prea vag. Daca, in schimb, vrem sa-i impartim in functie de inaltime, varsta sau locul nasterii, fara doar si poate ca o sa reusim acest lucru intr-o maniera destul de determinata. Sa observam aici urmatorul lucru: criteriul clasificarii trebuie sa fie indeajuns de bine formulat pentru a determina in mod univoc pentru orice element din cadrul universului clasificarii daca acesta il indeplineste sau nu. Un exemplu problematic foarte cunoscut il constituie distribuirea ornitorincului in clasa mamiferelor. Daca prin „mamifere” intelegem „acele animale vertebrate care isi hranesc puii cu lapte”, atunci suntem indreptatiti sa-l consideram mamifer; daca insa prin „mamifer” intelegem „animal ce naste pui vii”, atunci nu vom mai putea considera ornitorincul ca facand parte din clasa mamiferelor.

b) Regula reuniunii: reuniunea multimilor obtinute in urma clasificarii trebuie sa acopere intregul domeniu al clasificarii. Altfel spus, clasele vor cuprinde toate elementele din domeniul clasificarii si numai pe acelea. Orice clasificare in care vor exista obiecte din universul clasificarii care nu vor face parte din nicio clasa, adica vor ramane neclasificate, incalca aceasta regula. Astfel de clasificari „incomplete” sunt date in special cand in locul unei clase de acelasi rang apare o subclasa a acesteia. Putem spune, de exemplu, ca domeniul animalelor vertebrate este impartit in: mamifere, pesti, pasari si soparle. Astfel, serpii sau crocodilii, care sunt animale vertebrate, au ramas in afara clasificarii. Corect era sa spunem ca Vertebrate = Mamifere Pasari Pesti Reptile Amfibieni.

c) Regula intersectiei: intersectia multimilor obtinute in urma clasificarii trebuie sa fie vida, altfel spus, niciun obiect din domeniul clasificarii nu trebuie sa apara in mai mult de o clasa. Daca, de pilda, la exemplul de mai sus adaugam clasa amfibienilor, exista animale vertebrate precum foca, vidra ori castorul, care ar apartine atat acestei clase, cat si celei a mamiferelor, ceea ce ar reprezenta o incalcare a cerintei de mai sus.

d) Regula uniformitatii proprietatilor: multimile obtinute in urma clasificarii trebuie sa fie uniforme sau omogene, altfel spus, ceea ce caracterizeaza obiectele aceleiasi clase (proprietatile comune pe care le poseda) trebuie sa fie mai insemnate decat ceea ce le diferentiaza. Aceasta regula ar fi incalcata daca, de exemplu, am pune in cadrul aceleiasi clase lastunii si liliecii. Trasatura lor comuna de a fi capabili sa zboare, plus unele asemanari exterioare, nu sunt totusi mai importante decat faptul ca au o structura interna diferita, sau ca liliecii sunt mamifere, pe cand lastunii nu. Ar fi mai firesc sa regasim in cadrul aceleiasi clase lastunii si pinguinii (desi ultimii nu sunt capabili sa zboare), sau liliecii si soarecii (desi nici acestia nu pot zbura), ambele specii fiind insa mamifere.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat