QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Anxietatea si realizarea profesionala - cercetare








ANXIETATEA SI REALIZAREA PROFESIONALA - CERCETARE

              In capitolele anterioare ne-am referit la ceea ce inseamna conceptul de anxietate dar si ce se intelege prin realizare profesionala. In acest capitol vom vedea modul in care realizarea poate fi influentata de anxietate.

       In orice profesie suntem confruntati cu doi poli ai competentei : succesul si esecul profesional. In linii generale succesul sau reusita si esecul sau insuccesul decurg din evaluarea efectuata de alti specialisti in domeniu, in functie de o serie de norme proprii profesiei in cauza. Se spune ca o persoana a esuat profesional cand rezultatele sale in munca sunt considerate ca insuficiente in raport cu normele organizationale. Anxietatea ar putea fi oare una din cauzele care conduc la nerealizare profesionala? S-ar parea ca raspunsul este afirmat



              Cauzele anxietatii se datoreaza in primul rand schimbarilor radicale ce au loc in viata noastra si evenimentelor care ne induc stari de neliniste si stres.

              Cei anxiosi nu reusesc in viata datorita faptului ca nu-si fructifica posibilitatile de care dispun, lasandu-si-le sa se consume interior fara vreun profit nici pentru ei, nici pentru altii. Ceilalti, in schimb, poseda arta de a se pune in valoare, ca una dintre premisele sau conditiile esentiale ale reusitei. Opt calitati sunt necesare pentru a te pune in valoare, chiar pentru a te realiza atat in plan personal dar si in plan profesional: a sti sa te exprimi; a sti sa promiti; a dispune de curaj, de indrazneala; a sti sa comunici; a fi diplomat; a sti sa fii familiar; a fi serios; a sti sa convingi.

             Putem spune ca aceste calitati, enumerate mai sus, sunt necesare si in activitatea profesionala. Fara acestea si fara motivatii omul are mai putine sanse de realizare profesionala.

            Doar cunoscandu-ne propriile forte si limite vom reusi sa le stapanim, sa ne sporim eficienta personala sau/si sa ne realizam profesional. Pentru a intra, prin cunoastere, in stapanirea propriei personalitati nu trebuie sa recurgem la examenul de psihodiagnoza, nu trebuie sa facem apel la testarile psihologice calificate. Este necesara insa o schimbare de mentalitate : o personalitate puternica este cea care se prezinta asa cum este, nu asa cum ar dori sa fie. Fiind cunoscute posibilitatile noastre reale, ni se vor repartiza sarcini mai adecvate, pe care le vom putea indeplini optim, iar satisfactia muncii indeplinite cu succes va inlocui tensiunea izvorata din disproportionalitatea fortelor proprii, a capacitatilor fata de obstacole. Eliberati de efortul simularii si al disimularii, vom putea canaliza uriase resurse psihice spre activitatile productive. Stima colectivului va spori fata de cel care da dovada de echilibru, capacitate de reflectie si de spirit autocritic, raporturile cu colegii de munca se vor dezvolta in sensul colaborarii si intrajutorarii reciproce, iar sansele de realizare profesionala nu vor intarzia sa apara.

 METODOLOGIA CERCETARII

1. OBIECTIVUL CERCETARII

              Obiectivul cercetarii il constituie identificarea influentei pe care o are anxietatea in realizarea profesionala. Deoarece toti membrii activ profesional ai societatii doresc sa aiba realizari profesionale cat mai inalte, consideram ca studiul anxietatii este important pentru realizarea acestor deziderate.

2 IPOTEZELE CERCETARII

              Pornind de la obiectivul de mai sus, am construit urmatoarele ipoteze:

Hs 1: Se prezuma ca exista un efect al tipului de anxietate asupra realizarii profesionale.

Hs 2: Se prezuma ca exista un efect al tipului de anxietate de stare asupra realizarii profesionale.

Hs 3 Se prezuma ca exista un efect al tipului de anxietate de trasatura asupra realizarii profesionale.

Hs 4: Se prezuma ca exista un efect al genului biologic al subiectilor asupra nivelului de anxietate si a gradului de realizare profesionala.

Hs 5: Se prezuma ca exista un efect al gradului de scolarizare al subiectilor asupra nivelului de anxietate si a nivelului de realizare profesionala.

3 DESCRIEREA INSTRUMENTELOR CERCETARII

1. TESTUL DE ANXIETATE – S. POPESCU, Gh. ARADAVOAICE (Acest test operationalizeaza perspectiva lui Spielberger despre anxietate. Spielberger pune accentul pe diferenta dintre starea de anxietate numita 'starea - A' si predispozitia individuala la anxietate, ca factor de personalitate numita 'trasatura - A'. Spielberger si colaboratorii au demonstrat ca cei care difera prin trasatura - A difera si prin starea - A, care este expresia reactiei anxioase la un stimul exterior sau interior).

             Continut si instructiuni:

              Proba se prezinta sub forma unui chestionar compus din Forma I si Forma II, fiecare forma cuprinzand 20 de enunturi.

              In Forma I, cele 20 de enunturi descriu prezenta unei stari de anxietate trecatoare, posibil determinata de evenimente psihotraumatizante si manifestata prin stari de neliniste, teama, ingrijorare, incordare, tensiune, neincredere in fortele proprii, fie prezenta unei stari de echilibru neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, incredere in  fortele proprii, tonus afectiv pozit

               Forma II, prin enunturile sale, contureaza prezenta sau absenta anxietatii ca trasatura, insusire stabila a personalitatii.

              Cititi cu atentie fiecare descriere in parte din Forma I si in masura in care aceasta corespunde cu felul in care va simtiti acum, in acest moment (in fisa de raspuns, Forma I), marcati cu „X” in casuta lui A, B, C sau D. Dupa cum se poate observa pe Fisa de raspunsuri la chestionarul Formei I, semnificatiile lui A, B, C, D sunt urmatoarele :

A – deloc

B – putin

C – destul

D – foarte mult

         Nu exista raspunsuri bune sau rele.

         Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul in care va simtiti in prezent.

        La Forma II, cele 20 de enunturi exprima de asemenea, descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi cu atentie fiecare descriere in parte si in masura in care aceasta corespunde cu felul in care va simtiti in general, marcati cu „X” intr-una din casutele A, B, C, D ale Fisei de raspunsuri Forma II. Semnificatia lui A, B, C, D pentru Forma II a chestionarului este notata pe Fisa de raspunsuri astfel :

A – aproape niciodata

B – cateodata

C – adeseori

D – aproape totdeauna.

           Alegeti acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul in care va simtiti in general. Timpul pentru completarea raspunsurilor la cele doua forme ale chestionarului este nelimitat, dar incercati sa lucrati in ritm sustinut. Repetam recomandarea : alegeti varianta care se potriveste firii dumneavoastra, si nu consemnarea raspunsului pe care il considerati bun sau pe acela care ar exprima felul cum ati vrea sa fiti.

Cotarea si interpretarea:

Forma I

              Pentru alegerile dumneavoastra marcate cu „X” se acorda un numar de puncte, de la 1 la 4. In tabelul urmator, pentru fiecare dintre cele 20 de enunturi ale Formei I, se indica numarul de puncte ce se acorda fiecarei variante.

              Enunturile 3, 4, 6, 7, 9, 2, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenta unei stari de anxietate, cu atat mai marcante, cu cat suma punctelor acumulate este mai apropiata de 40. Pentru o buna evaluare a starii de anxietate, este necesar sa se analizeze calitativ raspunsurile la enunturile 3, 9, 12, 13, 18.

              Enunturile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 contureaza prezenta unei stari de echilibru neuropsihic, subiectul examinat prezentand tonus afectiv pozitiv, incredere in fortele proprii, stare de calm si liniste interioara, la un scor apropiat de 10. In revers, un scor apropiat de 40 reflecta carente in stabilitatea psihoafectiva. Se vor analiza calitativ raspunsurile, mai ales la enunturile 1,8,10,11,15,20.

              La Forma I, valoarea maxima de anxietate este data de scorul 80 (20 enunturi x 4). Valoarea scazuta de anxietate este situata in zona imediat superioara scorului de 20. Se apreciaza ca scorurile ce depasesc valoarea de 40 indica faptul ca persoana investigata prezinta o stare anxioasa.

Forma II

 

              Marcajele intr-una dintre cele 4 casute (A, B, C, D) confera acordarea unui anumit numar de puncte. In tabelul ce urmeaza este precizat numarul de puncte acordat pentru fiecare varianta aleasa.

NR.CRT.

A

B

2

D

1

4

3

2

1

2

1

2

3

4

3

1

2

3

4

4

1

2

3

4

5

1

2

3

4

6

4

3

2

1

7

4

3

2

1

8

1

2

3

4

9

1

2

3

4

10

4

3

2

1

11

1

2

3

4

12

1

2

3

4

13

4

3

2

1

14

1

2

3

4

15

1

2

3

4

16

4

3

2

1

17

1

2

3

4

18

1

2

3

4

19

4

3

2

1

20

1

2

3

4

              Enunturile 2,3,5,8,9,11,12,14,15,17,18,20 contureaza anxietatea ca trasatura relativ stabila a personalitatii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor analiza calitativ, in special, raspunsurile 3,5,9,12,14,15.

              Enunturile 1,4,6,7,10,13,16,19 sunt semnificative pentru starea de echilibru neuropsihic, absenta anxietatii ca trasatura de personalitate. Se vor analiza calitativ in special, raspunsurile 3,5,9,12,14,15.

              Asemanator Formei I, valoarea maxima de anxietate – trasatura este data de scorul 80 (20 x 4). Scorurile mici ce se apropie de 20 exprima niveluri scazute de anxietate. Global, nivelul de anxietate relevat de cele doua forme ale testului este apreciat prin scorurile obtinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflecta o anxietate manifesta, puternica. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprima stabilitate psihica, absenta anxietatii. Scorurile ce depasesc 80 indica intrarea in zona starii de anxietate. Aceasta va fi cu atat mai accentuata cu cat se apropie de scorul de valorile mari.

2. CHESTIONARUL „REALIZARE PROFESIONALA” (RP)

             Chestionarul RP este un chestionar construitie proprie, ce a fost validat prin metoda expertilor si metoda test-retest (metoda test – retest evalueaza gradul in care scorurile obtinute la test sunt constante de la o administrare la alta).

          Chestionarul RP are urmatoarea forma:

          Va rugam sa bifati varianta de raspuns care reflecta cel mai bine opinia dvs. referitoare la fiecare dintre afirmatiile urmatoare, utilizand scala :

a – niciodata ;     b – foarte rar ;     c- uneori ;  d – foarte des ;    e- intotdeauna

1

Sunt multumit de mediul de la locul meu de munca.

a

b

c

d

e

2

Imi place activitatea pe care o desfasor.

a

b

c

d

e

3

Comunicarea cu sefii este buna.

a

b

c

d

e

4

Salariul este motivant.

a

b

c

d

e

5

Cei competenti sunt promovati mai usor.

a

b

c

d

e

6

Am luat premii la concursuri profesionale.

a

b

c

d

e

7

Merg la serviciu cu placere.

a

b

c

d

e

8

Comunicarea cu colegii este buna.

a

b

c

d

e

9

Sefii vad in mine o persoana ordonata si ingrijita in tot ceea ce fac.

a

b

c

d

e

10

Oamenilor de foarte mare succes ar trebui sa li se recunoasca meritele.

a

b

c

d

e

11

Locul meu de munca ma indreptateste sa cred ca sunt realizat profesional.

a

b

c

d

e

12

Citesc articole de specialitate.

a

b

c

d

e

13

Consider ca indeplinesc cu succes activitatile profesionale.

a

b

c

d

e

14

Atmosfera de la locul actual de munca imi provoaca disconfort.

a

b

c

d

e

15

Colegii ma percep ca fiind o persoana competenta.

a

b

c

d

e

16

Munca prestata ar trebui sa fie remunerata corespunzator.

a

b

c

d

e

17

Oamenii de succes sunt necesari societatii.

a

b

c

d

e

18

Exista situatii cand percep discriminari la locul de munca.

a

b

c

d

e

19

Prin competenta mea obtin aprecierea colegilor de munca.

a

b

c

d

e

20

Colaboratorii imi recunosc meritele profesionale.

a

b

c

d

e

21

Comunicarea eficienta este necesara realizarii profesionale.

a

b

c

d

e

22

Exista momente cand consider ca ar fi mai bine daca as profesa in alt domeniu.

a

b

c

d

e

23

Munca mea imi aduce satisfactii foarte multe.

a

b

c

d

e

24

O persoana informata poate face fata mai usor activitatilor de serviciu.

a

b

c

d

e

25

Recunoasterea profesionala este reflectata si de pozitia ocupata in cadrul organizatiei.

a

b

c

d

e

26

Sunt satisfacut de posibilitatile actuale de promovare.

a

b

c

d

e

27

Locul de munca ma ajuta sa ma realizez din punct de vedere material.

a

b

c

d

e

28

Ma informez despre ultimele noutati in domeniul in care lucrez.

a

b

c

d

e

29

Satisfactiile profesionale imi influenteaza pozitiv viata personala.

a

b

c

d

e

30

Cred ca sunt corect platit pentru munca pe care o desfasor.

a

b

c

d

e

Cuprinde un numar de 30 de itemi, fiecare avand cate o scala de notare a raspunsului de la 1 la 5, semnificand:

1 – niciodata; 2 – foarte rar; 3 – uneori; 4 – foarte des; 5 – intotdeauna.

Se face scorare inversa pentru itemii: 14, 18 si 22.

Itemii sunt impartiti pe 4 dimensiuni astfel:

Dimensiunea 1 – “Remunerare si cunoastere” - itemii nr.: 4, 12, 16, 24, 27, 28 si 30. Vizeaza aspecte cum ar fi: nemultumirea angajatului (scoruri mici) sau multumirea acestuia (scoruri mari) cu privire la recompensa pentru munca pe care o presteaza (salarizare, alte recompense financiare) dar si dorinta de informare a acestuia in legatura cu domeniul sau de activitate.

Dimensiunea 2 – “Competenta si satisfactii ” -  itemii nr.: 2, 5, 9, 13, 15, 19, 22, 23 si 26 . Vizeaza aspecte cum ar fi: nemultumirea angajatului (scoruri mici) sau multumirea acestuia (scoruri mari) cu privire la competenta si satisfactiile legate de munca.

Dimensiunea 3 – “Mediu si comunicare” – 1 itemii nr. : 1, 3, 7, 8, 14, 18, 21. Vizeaza aspecte cum ar fi : nemultumirea angajatului (scoruri mici) sau multumirea acestuia (scoruri mari) cu privire la mediul in care isi desfasoara activitatea dar si relatiile de comunicare cu ceilalti membrii ai grupului (organizatiei) din care face parte.

Dimensiunea 4 – “Recunoasterea meritelor si recunoastere profesionala” -  itemii nr.: 6, 10, 11, 17, 20, 25 si 29. Vizeaza aspecte cum ar fi: nemultumirea angajatului (scoruri mici) sau multumirea sa cu privire la recunoasterea meritelor si in acelasi timp nemultumirea sau multumirea fata de cum percepe ca ii sunt recunoscute meritele profesionale.

      Punctajul pentru fiecare dimensiune se obtine prin calcularea mediei aritmetice a scorurilor obtinute la fiecare item. Vizeaza aspecte cum ar fi: nemultumirea angajatului (scoruri mici) sau multumirea acestuia (scoruri mari) cu privire la recunoasterea meritelor, comunicare, recompense materiale sau morale, de care beneficiaza in profesia sa, dar si cu privire la relatiile interpersonale din cadrul mediului organizational in care isi desfasoara activitatea profesionala.

      Scorurile mari, obtinute in urma interpretarii chestionarelor, vor exprima faptul ca subiectii (angajatii) beneficiaza de recunoastere profesionala pe cand  scorurile mici exprima faptul ca acestia nu considera ca ar beneficia de recunoastere profesionala conform expectantelor lor.

           

4 PARTICIPANTII LA STUDIU

              Lotul de participanti cuprinde un numar de 80 de persoane si a fost ales aleatoriu, din doua tipuri de organizatii (institutii publice si societati particulare), astfel incat lotul obtinut - 37 subiecti de gen masculin si 43 subiecti de gen feminin - sa fie reprezentativ pentru obiectivul prezentei cercetari. Lotul de participanti la studiu prezinta urmatoarele caracteristici demografice :      

              Fig. 1. Diagrama de structura a lotului studiat,  dupa dimensiunea “gen biologic”

a) Dupa „genul biologic” (vezi Fig. 1) avem un numar total de 80 de subiecti din care 37 subiecti de gen masculin, reprezentand 46,3% din totalul participantilor la studiu si 43 subiecti de gen feminin, reprezentand 53,8% din totalul participantilor la studiu. Mentionam ca nu genul biologic a fost criteriul de selectare a participantilor la studiu.



      Fig. 2. Diagrama de structura a lotului de subiecti dupa dimensiunea „categorie de studii”

  b) Dupa  „categoria de studii” (vezi Fig. 2) cuprinde un numar de 3 de subiecti cu studii gimnaziale, reprezentand un procent de 3,8% din totalul de 80 de participanti la studiu, 23 de subiecti cu studii liceale ceea ce reprezinta un procent de 28,7% din totalul de 80 de participanti la studiu, 5 subiecti cu studii postliceale, reprezentand 6,3% din totalul de 80 de participanti la studiu iar cea de-a patra categorie, subiecti cu studii universitare si postuniversitare sunt in numar de  49 ceea ce reprezinta 61,3% din totalul de 80 de participanti la studiu.

        c) Dupa  „grupa de varsta” (vezi Fig. 3) intervalul de varsta 20 - 30 de ani cuprinde un numar de 39 subiecti, reprezentand un procent de 48,8% din totalul de 80 de participanti la studiu, intervalul de varsta 31 - 40 de ani cuprinde un numar de 14 subiecti, ceea ce reprezinta un procent de 17,5% din totalul de 80 de participanti la studiu, intervalul de varsta cuprins intre 41 si 50 de ani include un numar de 14 subiecti reprezentand 17,5% din totalul de 80 de participanti la studiu iar cea de-a patra grupa este cuprinsa in intervalul 51-54 de ani, include un numar de 16 subiecti ceea ce reprezinta 16,2% din totalul de 80 de participanti la studiu.

Fig. 3. Diagrama de structura a lotului de subiecti dupa dimensiunea „grupa de varsta”.

              Referitor la dimensiunea „varsta” (vezi Tabelul nr. 1), lotul de subiecti studiat are o medie de varsta de 36,34 ani, varsta minima este de 22 de ani si varsta maxima de 54 de ani. Lotul investigat inregistreaza o medie normala reprezentativa si o omogenitate acceptabila din punct de vedere al varstei, coeficientul de variabilitate calculat (v=28.42%) iar distributia varstelor inregistreaza o asimetrie puternic negativa (ß=-0.80).

Tabelul nr. 1. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea „varsta”.

Numarul de participanti

80

Media

36,34

Mediana

31,50

Modul

28

Abaterea standard

10,33

Minimum

22

Maximum

54

        d) Dupa  „domeniul de activitate” (vezi Fig. 5) avem un numar de 14 subiecti (de exemplu: agenti de vanzari, casieri, contabili, sefi de departamente, etc.) , reprezentand un procent de 17,5% din totalul de 80 de participanti la studiu ce isi desfasoara activitatea in domeniul comertului, 29 subiecti (de exemplu: muncitori, operatori calculator, sefi de echipa, sefi de atelier, etc.), reprezentand un procent de 36,3% din total ce isi desfasoara activitatea in domeniul de activitate „productie” si 37 subiecti (de exemplu: contabili, inspectori resurse umane, agenti ale unor companii de asigurari, etc.),  reprezentand un procent de 46,3% din totalul de 80 de participanti la studiu ce isi desfasoara activitatea in domeniul de activitate „servicii”.

Fig. 5. Diagrama de structura a lotului de subiecti dupa dimensiunea „domeniul de activitate”

Fig. 6. Diagrama de structura a lotului de subiecti dupa dimensiunea „tipul firmei”.

e) Dupa „tipul firmei” (vezi Fig. 6) avem un numar de 13 subiecti, reprezentand un procent de 16,2% din totalul de 80 de participanti la studiu ce isi desfasoara activitatea in institutii publice si 67 subiecti reprezentand un procent de 83,7% din totalul de 80 de participanti la studiu ce isi desfasoara activitatea in societati comerciale.

5 PROCEDEUL DE LUCRU

              Participantii la studiu au fost alesi pe baza de voluntariat, din doua tipuri de organizatii (institutii publice si societati particulare), astfel incat lotul de 80 de subiecti obtinut (37 subiecti de gen masculin si 43 subiecti de gen feminin) sa fie reprezentativ pentru aceasta cercetare.

              Aplicarea testelor s-a facut pe intreg lotul de 80 de participanti prin metoda fata in fata, pentru a reduce pe cat posibil efectul negativ al non-raspunsurilor.

              Participantilor la studiu li s-a asigurat instructajul standardizat cu privire la procedura de raspuns la itemii chestionarelor, precum si la completarea grilei de raspuns dar si confidentialitatea rezultatelor.

              Cercetarea s-a desfasurat in perioada 24 iulie 2006 – 28 martie 2007, cu participarea voluntara a subiectilor. Acestora li s-a asigurat confidentialitatea raspunsurilor si a rezultatelor.

              Pentru realizarea prezentei cercetari a fost necesara respectarea urmatoarelor etape:

-        documentarea teoretica pe baza temei de cercetare;

-        alegerea testelor, respectiv construirea si validarea unui chestionar, astfel incat ele sa serveasca cat mai exact scopurilor cercetarii ;

-        alegerea participantilor la studiu ;

-        aplicarea instrumentelor de lucru ;

-        codificarea rezultatelor ;

-        analiza si interpretarea datelor ;

-        extragerea concluziilor .

6. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

              Analiza si interpretarea datelor s-a realizat cu ajutorul programului de prelucrare si interpretare a datelor statistice, SPSS 10.

              Pentru a demonstra ipotezele de lucru de mai sus, prelucrarea si interpretarea datelor s-a efectuat in etape. Etapa intai constand in analiza si interpretarea indicatorilor tendintei centrale a intreg lotului de participanti la studiu apoi, in cea de-a doua etapa, generarea, calcularea si interpretarea relatiilor de corelatie care s-au stabilit intre anumite dimensiuni care fac obiectul cercetarii noastre.

      Datele privind frecventa conform dimensiunii „varsta” Tabelul nr.2 si histograma pentru aceeasi dimensiune in Fig. 7.

Tabelul nr.2 Indicatorii tendintei centrale a  lotului de subiecti dupa dimensiunea „varsta”.

Numar de participanti

80

Media

36,34

Mediana

31,50

Modul

28

Abaterea standard

10,33

Skewness

,511

Kurtosis

-1,331

Minim

22

Maxim

54

Fig. 7 Histograma pentru dimensiunea „varsta”.

Se observa ca media pentru aceasta dimensiune este egala cu 36,34 fiind mai mare decat mediana (31,5) si modul (28) ceea ce inseamna ca lotul investigat inregistreaza o medie normala reprezentativa si o omogenitate acceptabila din punct de vedere al varstei (coeficientul de variabilitate calculat fiind v=28,42%) iar distributia varstelor inregistreaza o asimetrie negativa (ß=-0,80) ceea ce inseamna ca majoritatea subiectilor investigati se grupeaza spre valorile mici, adica spre varste sub medie.  

          Trecand la efectuarea analizei datelor privind grupele de varsta din Tabelul nr. 3 si histograma din Fig.8 observam urmatoarele:

Tabelul nr.3  Date privind frecventa pe grupe de varsta si in procente a lotului de subiecti participanti la studiu

Frecventa

Procent

Valid

20-30 ani

39

48,8

31-40 ani

14

17,5

41-50 ani

14

17,5

51-60 ani

13

16,3

Total

80

100,0

              Dupa cum reiese din tabelul de mai sus, cea mai mare frecventa de aparitie (39), este cea pentru grupa de varsta 20-30 de ani, procentul in care se manifesta in distributia de date fiind de 48,8% iar frecventa cea mai mica de aparitie (13) apartine grupei de varsta 51-60 de ani in procent de 16,3%.

Fig. 8 Histograma pentru dimensiunea “grupe de varsta”

             Analizand datele obtinute pe lotul de 80 de subiecti (Tabelul nr.4 si Fig. 8) cu privire la starea de anxietate observam urmatoarele:

Tabelul nr.4 Indicatorii tendintei centrale a  lotului de subiecti dupa dimensiunea “anxietate”

Numar de participanti

80

Media

37,14

Mediana

36,00

Modul

39

Abaterea standard

7,75

Skewness

,508

Kurtosis

-,265

Minim

25

Maxim

57

Fig. 8 Histograma pentru dimensiunea „anxietate”

              Calculand si analizand coeficientul de variabilitate (v=20.86%) pentru dimensiunea anxietate (vezi Tabelul nr.4)  am remarcat faptul ca si in cazul anxietatii, media aritmetica (37,14) este reprezentativa iar lotul de subiecti examinati are o buna omogenitate din punct de vedere al acestei dimensiuni.

              Datele obtinute pe lotul de 80 subiecti cu privire la dimensiunea „realizare profesionala” reprezentate in Tabelul 5 ne arata ca media, mediana si modul au valori apropiate, deci putem afirma ca repartitia datelor este simetrica, calculul coeficientului de variabilitate (v=13,52%) indica faptul ca media aritmetica a lotului la dimensiune realizare profesionala este foarte reprezentativa iar lotul este omogen din punct de vedere al realizarii profesionale.

Tabelul 5. Indicatorii tendintei centrale a  lotului de subiecti pentru dimensiunea realizare profesionala

Numarul de participanti

80

Media

111,54

Mediana

110,00

Modul

110

Abaterea standard

15,08

Skewness

,030

Kurtosis

,015

Minimum

75

Maximum

146

Fig. 9  Histograma pentru dimensiunea realizare profesionala

              Dorind sa identificam daca exista o influenta a anxietatii de stare asupra realizarii profesionale, am recurs la calcularea indicelui de corelatie intre dimensiunea anxietate “de stare” ce caracterizeaza rezultatele finale ale testului de anxietate (Stai X 1) si cel de realizare profesionala, caracteristic pentru rezultatele finale ale chestionarului RP.

              Studiind datele cuprinse in Tabelul nr.6, observam ca nu exista nicio corelatie semnificativa intre dimensiunile supuse analizei.

Tabel nr. 6  Corelatia intre anxietatea „de stare” si realizarea profesionala pentru intregul lot de 80 de subiecti

 

Anxietatea de stare

Realizare profesionala

Anxietatea de stare

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,110

Semnificatie

,

,329

Numar de participanti

80

80

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,110

1,000

Semnificatie

,329

,

 

Numar de participanti

80

80

          Marimea corelatiei dintre anxietatea “de stare” si realizarea profesionala nefiind semnificativa pentru nici un prag de incredere putem concluziona ca anxietatea de stare nu influenteaza  realizarea profesionala. Aceasta se intampla datorita faptului ca anxietatea de stare este fluctuanta in timpul carierei fiind generata de o multime de factori individuali si/sau sociali.

              Pentru a vedea daca exista o influenta a anxietatii “de trasatura” asupra realizarii profesionale, am recurs la calcularea indicelui de corelatie intre dimensiunea anxietate “de trasatura” ce caracterizeaza rezultatele finale ale testului de anxietate (Stai X 2) si cel de realizare profesionala, caracteristic pentru rezultatele finale ale chestionarului RP.

           Studiind datele cuprinse in Tabelul nr.7, observam ca in acest caz exista o corelatie slab semnificativa intre dimensiunile supuse analizei.

Tabelul nr.7  Corelatia intre dimensiune anxietatea “de trasatura” si dimensiunea realizare profesionala pentru intregul lot de 80 de subiecti

 

Anxietatea de trasatura

Realizare profesionala

Anxietatea de trasatura

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,245*

 

Semnificatie

,

,028

 

Numar de participanti

80

80

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,245*

1,000

Semnificatie

,028

,

 

Numar de participanti

80

80

*Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,05

              Din corelatia de mai sus (Tabelul nr. 7) reiese faptul ca aceasta este negativa (r=-0,245; p < ,05) iar valoarea absoluta este de 0,028.

             Astfel putem afirma ca prezenta anxietatii ca trasatura de personalitate a indivizilor, din lotul cercetarii noastre, poate duce la scaderea sanselor de realizare profesionala. In masura in care acesta fiind preocupat de grijile cotidiene si neputandu-si concentra atentia asupra sarcinilor de serviciu iar in final datorita starilor de anxietate s-ar putea sa nu-si poata duce la indeplinire activitatile, acesta riscand sa nu poata evolua din punct de vedere profesional. Altfel spus, neincrederea in fortele proprii, diferentele dintre teluri si realizari pot duce la o acutizare a starii de anxietate, stare ce poate impiedica realizarea profesionala a individului respect    

Tabelul nr.8  Corelatia intre dimensiune anxietate si dimensiunea realizare profesionala pentru intregul lot de 80 de subiecti

 

 

 

 

 

 

 

 

Anxietate

Realizare profesionala

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,306**

Semnificatie

,

,006

Numar de participanti

80

80

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,306**

1,000

 

Semnificatie

,006

,

 

Numar de participanti

80

80

** Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,01

Din tabelul de mai sus (Tabelul nr. 8) reiese faptul ca aceasta este o corelatie negativa (r=-0,306; p < ,01) iar valoarea absoluta este de 0,006. Putem spune ca (in cazul cercetarii de fata) cu cat creste anxietatea cu atat scade realizarea profesionala. Corelatia de mai sus demonstreaza prima ipoteza  a prezentei cercetari, si anume: exista un efect al anxietatii asupra realizarii profesionale.

              Pentru a demonstra urmatoarele ipoteze am procedat la generarea unor

 corelatii pentru fiecare dintre cele doua loturi alese in functie de genul biologic. Mai intai vom analiza corelatiile dintre dimensiunile anxietate (de stare si de trasatura), si realizare profesionala pentru lotul de gen feminin iar apoi vom supune analizei aceleasi corelatii pentru lotul de gen masculin.

Tabelul nr.9  Corelatia intre dimensiune anxietatea de stare si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de femei

Anxietate de stare

Realizare profesionala

Anxietate de stare

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,345*

Semnificatie

,

,024

Numar de participanti

43

43

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,345*

1,000

Semnificatie

,024

,

Numar de participanti

43

43

*Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,05

 

                 Din rezultatele existente in Tabelul nr. 9 de mai sus, rezulta o corelatie negativa, cu valoarea de r=-0,345  si un prag de incredere p < 0,05 ceea ce inseamna ca persoanele de gen feminin din lotul investigat, sunt anxioase la locul de munca (cercetarea a avut loc in cadrul organizatiei si in perioada programului de lucru) aceasta ducand la scaderea randamentului la locul de munca si in timp a sansei de realizare profesionala. O posibila explicatie ar fi ca acestea traiesc frecvent stari de neliniste, agitatie, si au mai putina siguranta profesionala decat persoanele de gen masculin sau se simt mai usor persecutate, excluse din grup sau incapabile sa se integreze. Aceasta corelatie vine astfel sa confirme cea de-a patra ipoteza: exista un efect al genului biologic al subiectilor asupra nivelului de anxietate si asupra nivelului de realizare profesionala.

Tabelul nr.10  Corelatia intre dimensiune anxietatea de trasatura  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de femei

Anxietate de trasatura

Realizare profesionala

Anxietate de trasatura

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,457**

Semnificatie

,

,002

Numar de participanti

43

43

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,457**

1,000

Semnificatie

,002

,

Numar de participanti

43

43

**  Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,01

              Analizand corelatia din  Tabelul nr.10  cu privire la influenta anxietatii de trasatura asupra realizarii profesionale putem spune ca se observa o corelatie negativa (r=-0,457) pentru un prag de incredere p < 0,01 ceea ce ne permite sa afirmam ca anxietatea de trasatura influenteaza semnificativ realizarea profesionala a femeilor din lotul nostru de investigatie, sau cu cat creste anxietatea de trasatura cu atat scade perceptia asupra gradului de realizare profesionala. Anxietatea de trasatura este o variabila stabila, conform modelului lui Spielberger, care se refera la variabila personalitatii individului.

Tabelul nr.11  Corelatia intre dimensiune anxietate  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de femei

Anxietate

Realizare profesionala

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,463**

Semnificatie

,

,002

Numar de participanti




43

43

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,463**

1,000

Semnificatie

,002

,

Numar de participanti

43

43

** Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,01

              Dupa cum reiese din corelatia de mai sus (Tabelul nr.11)   cu privire la influenta anxietatii generale asupra realizarii profesionale (in acest caz fiind vorba despre lotul de femei investigat) putem spune ca se observa o corelatie negativa (r=-0,463) pentru un prag de incredere p < 0,01 ceea ce ne permite sa afirmam ca anxietatea generala influenteaza semnificativ realizarea profesionala sau cu cat creste anxietatea cu atat scade perceptia asupra gradului de realizare profesionala.

               Referitor la corelatia de mai jos, (vezi Tabelul nr.12)  in urma analizei, putem afirma ca intre cele doua dimensiuni exista o corelatie puternic semnificativa, negativa  (r =- 0,530) pentru un prag de incredere p < ,01. S-ar parea ca in lotul nostru de subiecti exista anumite femei care desi au un nivel de scolarizare ridicat, nu se percep ca fiind realizate profesional. O posibila explicatie, in acest sens, ar fi ca expectantele lor cu privire la profesie sunt mai mari decat munca pe care o desfasoara in prezent

Tabelul nr.12  Corelatia intre dimensiune categoria de studii  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de femei

Categoria de studii

Realizare profesionala

Categoria de studii

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,530**

Semnificatie

,

,000

Numar de participanti

43

43

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,530**

1,000

Semnificatie

,000

,

Numar de participanti

43

43

**  Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere p < ,01

Corelatia de mai sus demonstreaza cea de-a cincia ipoteza, si anume ca exista un efect al genului biologic al subiectilor asupra nivelului de realizare profesionala. Se observa ca realizarea profesionala scade  odata cu cresterea nivelului de studii. S-ar putea concluziona ca femeile isi desfasoara activitatea in locuri de munca sub nivelul lor de pregatire, aceasta ducand la aparitia nemultumirii in ceea ce priveste realizarea profesionala.


Tabelul nr.13  Corelatia intre dimensiune categoria de studii  si dimensiunea anxietate pentru lotul de femei

Categoria de studii

Anxietate

Categoria de studii

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

,088

Semnificatie

,

,575

Numar de participanti

43

43

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

,088

1,000

Semnificatie

,575

,

Numar de participanti

43

43

              Marimea corelatiei dintre dimensiunea categorie de studii si dimensiunea anxietate (vezi Tabelul nr.13)  nefiind semnificativa pentru nici un prag de incredere putem concluziona ca nivelul (categoria) de studii al lotului de subiecti de gen feminin, din cercetarea noastra, nu influenteaza anxietatea. Anxietatea poate exista la orice nivel de pregatire profesionala indiferent de nivelul de studiu al individului.

              In Tabelul nr.14,  ca si in cazul de mai sus, analizand corelatia observam ca marimea corelatiei dintre dimensiunea anxietatea de stare si dimensiunea realizare profesionala  nefiind semnificativa pentru nici un prag de incredere putem concluziona ca anxietatea de stare a lotului de subiecti de gen masculin, din cercetarea noastra, nu influenteaza realizarea profesionala.


Tabelul nr.14  Corelatia intre dimensiune anxietatea de stare  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de barbati

Anxietate de stare

Realizare profesionala

Anxietate de stare

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,010

Semnificatie

,

,954

Numar de participanti

37

37

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,010

1,000

Semnificatie

,954

,

Numar de participanti

37

37

.

Tabelul nr.15  Corelatia intre dimensiune anxietate de trasatura  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de barbati

Anxietate de trasatura

Realizare profesionala

Anxietate de trasatura

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,104

Semnificatie

,

,539

Numar de participanti

37

37

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,104

1,000

Semnificatie

,539

,

Numar de participanti

37

37

              Indicele de corelatie dintre dimensiunea anxietatea de trasatura si dimensiunea realizare profesionala (vezi Tabelul nr.15) nefiind semnificativ pentru nici un prag de incredere putem concluziona ca anxietatea de trasatura a lotului de subiecti de gen masculin, din cercetarea noastra, nu influenteaza realizarea profesionala.

Tabelul nr.16  Corelatia intre dimensiune anxietate  si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de barbati

Anxietate

Realizare profesionala

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

-,061

Semnificatie

,

,720

Numar de participanti

37

37

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

-,061

1,000

Semnificatie

,720

,

Numar de participanti

37

37

             

             In Tabelul nr.16, ca si in cazurile de mai sus, observam ca marimea corelatiei dintre dimensiunea anxietate si dimensiunea realizare profesionala  nu este semnificativa pentru nici un prag de incredere si putem concluziona ca nivelul anxietatii lotului de subiecti de gen masculin, din cercetarea noastra, nu influenteaza realizarea profesionala.

                  In Tabelul nr.17  de mai jos,  am incercat sa vedem daca anxietatea poate fi influentata de una din dimensiunile supuse cercetarii, si anume, varsta. Dupa cum se observa la participantii de gen masculin din cadrul lotului investigat, intre varsta si anxietate exista o corelatie pozitiva semnificativa (r=0,434; p < 0,01) ceea ce demonstreaza ca anxietatea creste odata cu varsta.

Tabelul nr.17  Corelatia intre dimensiunea varsta  si dimensiunea anxietate pentru lotul de barbati

Varsta subiectilor

Anxietate

Varsta subiectilor

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

,434**

Semnificatie

,

,007

Numar de participanti

37

37

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

,434**

1,000

Semnificatie

,007

,

Numar de participanti

37

37

** Coeficient de corelatie pentru un prag de incredere de p < ,01

 

Tabelul nr.18  Corelatia intre dimensiunea categoria de studii si dimensiunea realizare profesionala pentru lotul de barbati

Categoria de studii

Realizare profesionala

Categoria de studii

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

,157

Semnificatie

,

,354

Numar de participanti

37

37

Realizare profesionala

Coeficient de corelatie Pearson

,157

1,000

Semnificatie

,354

,

Numar de participanti

37

37

    

              Marimea corelatiei din Tabelul nr.18  dintre dimensiunea categorie de studii si dimensiunea realizare profesionala nefiind semnificativa pentru nici un prag de incredere putem afirma ca realizarea profesionala a lotului de subiecti de gen masculin, din cercetarea noastra, nu este influentata de categoria (nivelul) de studii a (al)  subiectilor respectivi.

Tabelul nr.19  Corelatia intre dimensiunea categoria de studii si dimensiunea anxietate pentru lotul de barbati

Categoria de studii

Anxietate

Categoria de studii

Coeficient de corelatie Pearson

1,000

,106

Semnificatie

,

,534

Numar de participanti

37

37

Anxietate

Coeficient de corelatie Pearson

,106

1,000

 

Semnificatie

,534

,

 

Numar de participanti

37

37

             

          Marimea corelatiei din Tabelul nr.19  dintre dimensiunea categorie de studii si dimensiunea anxietate nefiind semnificativa pentru nici un prag de incredere putem afirma ca anxietatea lotului de subiecti de gen masculin, din cercetarea noastra, nu este influentata de categoria (nivelul) de studii. Acelasi aspect fiind valabil si in cazul lotului de participanti de gen feminin (vezi corelatia din Tabelul nr.13) .

              Pentru a testa daca exista diferente semnificative intre barbatii si femei am procedat la estimarea diferentelor dintre mediile obtinute de barbati (N=37) si femei (N=43)  cu ajutorul testului de semnificatie Z pentru urmatoarele variabile:

-        anxietate generala;

-        anxietate de stare;

-        anxietate de trasatura;

-        realizare profesionala;

-        varsta;

-        categorie de studii.

Tabelul 20. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea realizare profesionala la barbati

Numar de participanti

37

Media

112,11

Mediana

110,00

Modul

109

Abaterea standard

14,18

Skewness

,547

Kurtosis

,110

Minim

86

Maxim

146

Fig. 10  Histograma pentru dimensiunea realizare profesionala la barbati

Tabelul 21. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea anxietate la barbati

Numar de participanti

37

Media

35,49

Mediana

35,00

Modul

27

Abaterea standard

7,71

Skewness

,481

Kurtosis

-,722

Minim

25

Maxim

50

Fig. 11  Histograma pentru dimensiunea anxietate la barbati

Tabelul 22. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea varsta la barbati

Numar de participanti

37

Media



36,95

Mediana

31,00

Modul

29

Abaterea standard

11,15

Skewness

,563

Kurtosis

-1,460

Minim

24

Maxim

54

Fig. 12  Histograma pentru dimensiunea varsta la barbati

Tabelul 23. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea anxietatea de stare la barbati

Numar de participanti

37

Media

15,51

Mediana

14,00

Modul

10

Abaterea standard

5,02

Skewness

,757

Kurtosis

-,393

Minim

10

Maxim

27

Fig. 13  Histograma pentru dimensiunea anxietatea de stare la barbati

Tabelul 24. Indicatorii tendintei pentru dimensiunea anxietatea de trasatura la barbati

Numar de participanti

37

Media

19,97

Mediana

20,00

Modul

24

Abaterea standard

4,04

Skewness

-,327

Kurtosis

,045

Minim

9

Maxim

28

Fig. 14  Histograma pentru dimensiunea anxietatea de trasatura la barbati

Tabelul 25. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea categoria de studii

 la barbati

Numar de participanti

37

Media

3,24

Mediana

4,00

Modul

4

Abaterea standard

1,01

Skewness

,863

Kurtosis

-,766

Minim

1

Maxim

4

Fig. 15  Histograma pentru dimensiunea categoria de studii la barbati

Tabelul 26. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea varsta la femei

Numar de participanti

43

Media

35,79

Mediana

32,00

Modul

26

Abaterea standard

9,69

Skewness

,411

Kurtosis

-1,384

Minim

22

Maxim

53

Fig. 16  Histograma pentru dimensiunea varsta la femei

Tabelul 27. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea anxietatea de stare la femei

Numar de participanti

43

Media

16,72

Mediana

15,00

Modul

15

Abaterea standard

4,99

Skewness

1,343

Kurtosis

3,013

Minim

10

Maxim

35

Fig. 17  Histograma pentru dimensiunea anxietatea de stare la femei

Tabelul 28. Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea anxietatea de trasatura la femei

Numar de participanti

43

Media

22,12

Mediana

22,00

Modul

21

Abaterea standard

5,01

Skewness

,107

Kurtosis

,864

Minim

9

Maxim

35

Fig. 18 Histograma pentru dimensiunea anxietatea de trasatura la femei

Tabelul nr. 29 Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea realizare profesionala la femei

Numar de participanti

43

Media

110,91

Mediana

111,00

Modul

123

Abaterea standard

16,10

Skewness

-,247

Kurtosis

-,142

Minim

75

Maxim

146

Fig. 19  Histograma pentru dimensiunea realizare profesionala la femei

Tabelul nr. 30 Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea anxietate la femei

 

 

 

 

 

 

 

Numar de participanti

43

Media

38,84

Mediana

37,00

Modul

33

Abaterea standard

7,99

Skewness

,648

Kurtosis

-,134

Minim

25

Maxim

57

Fig. 20  Histograma pentru dimensiunea anxietate la femei

Tabelul nr. 31 Indicatorii tendintei centrale pentru dimensiunea categorie de studii la femei

Numar de participanti

43

Media

3,26

Mediana

4,00

Modul

4

Abaterea standard

1,00

Skewness

,697

Kurtosis

-1,348

Minim

1

Maxim

4

Fig. 21  Histograma pentru dimensiunea categoria de studii la femei

Tabelul nr. 32 Estimarea diferentelor dintre mediile obtinute de barbati (N=37) si femei (N=43) cu ajutorul testului de semnificatie Z la variabilele:  anxietate generala,  anxietate de stare, anxietate de trasatura, realizare profesionala, varsta, categorie de studii.

DENUMIREA

VARIABILEI

NUMAR

SUBIECTI

MEDIA

ARITMETICA

ABATEREA

STANDARD

„Z”

„p”

B

F

B

F

B

F

Anxietate generala

37

43

35,49

38,84

7,71

7,99

1,905

Anxietate de stare

37

43

15,51

16,72

5,02

4,99

1,077

Anxietate de trasatura

37

43

19,97

22,12

4,04

5,01

2,123

0,05

Realizare profesionala

37

43

112,11

110,91

14,18

16,10

0,354

Varsta

37

43

36,95

35,79

11,15

9,69

0,492

Categorie de studii

37

43

3,24

3,26

1,01

1

0,088

Asadar pentru a observa daca exista diferente intre participantii celor doua genuri biologice in privinta variabilelor expuse in Tabelele 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 am procedat la calcularea si interpretarea testului Z (conform datelor cumulate in Tabelul nr. 32) si am constatat ca singura diferenta semnificativa intre cele doua loturi a fost la dimensiunea anxietate de trasatura unde Z=2,123. Astfel daca Z calculat este mai mare decat valoarea de 1,96 si mai mic decat valoarea de 2,58, diferenta este semnificativa pentru un p = ,05. In urma acestor observatii putem concluziona ca femeile din lotul nostru, au in structura personalitatii lor o anxietate de trasatura mai evidenta decat cea a barbatilor din lotul cercetarii noastre.

V. CONCLUZII

              Obiectivul cercetarii noastre a fost acela de a identifica influenta pe care o are anxietatea asupra realizarii profesionale. Deoarece se considera ca toti membrii activ profesional ai societatii noastre doresc sa aiba realizari profesionale cat mai inalte, studiul anxietatii este important in realizarea acestor deziderate.

              Lucrarea de fata evidentiaza faptul ca mediul social reprezentat de familie, loc de munca, grup de apartenenta, dar si prin intregul sistem ce caracterizeaza societatea la un moment dat isi pune amprenta atat direct cat si prin mijloace indirecte asupra realizarii profesionale a individului. Data fiind natura sociala a omului, identitatea sa nu poate fi apreciata decat in plan social, ea validandu-se in raport cu altii si cu standardele sociale acceptate, drumul ei plecand din sfera biologica, trece prin cea psihica, afectiva si intelectuala, oprindu-se in sfera sociala.

          Realizarea profesionala creeaza siguranta, confort psihic, responsabilitati legate de sarcinile temporare fata de evolutia sociala mai larga a structurilor de apartenenta si de securizare materiala. Neindeplinirea acestui deziderat poate crea stari de neliniste si disconfort, poate duce la formarea unei imagini de sine neconforme cu realitatea .

Realizarea profesionala se valideaza prin capacitatea de integrare sociala, atitudine fata de sine si fata de lume, prin preocuparile individului, prin nivelul de constiinta si deschidere spre lumea valorilor sociale.

ü     Plecand de la ipoteza ca anxietatea influenteaza realizarea profesionala s-a procedat la generarea, calcularea si interpretarea unei corelatii intre anxietate si realizare profesionala pentru lotul de 80 de persoane care alcatuieste obiectul cercetarii noastre.

Rezultatele cercetarii intreprinse au demonstrat ca s-a obtinut o corelatie negativa semnificativa cu un p < ,05  intre dimensiunea anxietate si dimensiunea realizare profesionala ceea ce conduce la concluzia ca individul actioneaza in raport cu provocarile vietii sociale si ca mediul social si organizational au un rol major asupra aparitiei starii de anxietate dar si asupra realizarii profesionale.

ü     Raportandu-ne la cea de-a doua ipoteza a cercetarii putem afirma ca exista un efect al anxietatii de stare asupra nivelului de realizare profesionala. Corelatiile semnificative (pentru lotul de femei) reiesite din cercetare demonstreaza aceasta afirmatie.

ü     In ce priveste cea de-a treia ipoteza, putem afirma ca in lotul investigat aceasta se confirma si anume, exista un efect al anxietatii de trasatura asupra realizarii profesionale.

ü     Cea de-a patra ipoteza (exista un efect al genului biologic al subiectilor asupra nivelului de anxietate dar si asupra nivelului de realizare profesionala), releva faptul ca pentru persoanele de gen feminin din lotul investigat, a rezultat o corelatie negativa semnificativa pentru un p < ,01, intre anxietate si realizare profesionala, ceea ce inseamna ca realizarea profesionala scade cu cat anxietatea inregistreaza scoruri mai mari.

            Ca si observatie privind aceasta ipoteza putem spune ca: in cazul persoanelor de gen masculin singura corelatie pozitiva semnificativa pentru  p < ,01,  a aparut in cazul corelarii dimensiunii varsta cu dimensiunea realizare profesionala ceea ce ne-ar indreptati sa afirmam ca anxietatea in cazul barbatilor creste odata cu inaintarea in varsta.

ü     Referindu-ne la cea de-a cincia ipoteza cum ca exista un efect al gradului de scolarizare asupra nivelului de realizare profesionala s-a constatat ca doar in cazul persoanelor de gen feminin apare o  corelatie semnificativa pentru un p < ,01 ceea ce ne determina sa afirmam ca acestea isi desfasoara activitatea in locuri de munca pe care le percep ca fiind sub nivelul lor de pregatire fapt pentru care apare nemultumirea in ceea ce priveste realizarea profesionala.

             Ca ultima concluzie, in urma acestei cercetari,   putem spune ca acolo unde conditiile sociale nu prezinta contradictii, viata psihica se prezinta armonios iar  fenomenul de anxietate intervine acolo unde societatea  supune pe individ unor conditii speciale, stresante.

    Manifestand atitudini pozitive, avand incredere in sine, fiind optimist, entuziast, omul reuseste mai usor sa obtina ceea ce isi doreste. Pentru a fi implinit, este necesar ca omul sa aiba permanent un scop, iar pentru a-l atinge trebuie sa se pregateasca atat cu mijloace concrete cat mai ales mental. Un alt lucru necesar este sa adaptam scopurile si idealurile la propriile resurse. Concordanta lor permite aparitia realizarii iar neconcordanta lor creeaza premisele unui esec.

VI BIBLIOGRAFIE

1) [Academia Romana - Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan”], Dictionarul explicativ al limbii romane, Ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 1996

2) [Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania], Tratat de psihiatrie OXFORD, Ed. Geneva Initiative Publisher, 1994

3) [Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania], Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale, Bucuresti, 2000

4) Albu, Monica: Minighid pentru elaborarea lucrarilor stiintifice in psihologie, Ed. Clusium, 1999

5) Atkinson L., Rita; Atkinson C., Richard; Smith E., Eduard; Bem J., Daryl: Introducere in psihologie, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002

6) Brate, Adrian: Revista de psihologie organizationala nr. 1, Ed. Polirom, Iasi, 2005

7) Chelcea, Septimiu; Chelcea, Adina: Elemente de psihosociologie a muncii eficiente, Ed. Politica, Bucuresti, 1977

8) Clocotici, Valentin, Stan, Aurel: Statistica aplicata in psihologie, Ed. Polirom, Iasi, 2000

9) Constantin, Ticu: Evaluarea psihologica a personalului, Ed. Polirom, Iasi, 2004

10) Gheorghiu, Dumitru: Statistica aplicata in psihologie, Ed. Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti, 2003

11) Howitt, Dennis, Cramer, Duncan: Introducere in SPSS pentru psihologie, Ed. Polirom, Iasi, 2006

12) Iosif, Gh., Moldovan-Scholz, M.: Psihologia muncii, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996

13) Jaba, Elisabeta, Gramma, Ana: Analiza statistica cu SPSS sub Windows, Ed Polirom, Iasi, 2004

14) Luca, Marcela : Revista Psihologia nr. 5/1999

15) Neamtu, George (coord.): Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, Iasi, 2003

16) Papari, Aurel, Sintion, Filaret: Psihologie organizationala, Ed. Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 1999

17)  Parkinson, Mark : Ghidul carierei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002

18)  Panisoara, Georgeta; Panisoara, Ion-Ovidiu: Motivarea eficienta, Ed. Polirom, Iasi, 2005

19) Pitariu D., Horia : Managementul resurselor umane: masurarea performantelor profesionale, Ed. All, Bucuresti, 1994

20) Popescu – Neveanu, Paul : Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978

21) Pora A., Eugen (coord.) : Dictionarul sanatatii, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978

22) Radu, Ion (coord.):  Metodologie psihologica si analiza datelor, Ed Sincron, Cluj-Napoca, 1993

23) Sillamy, Norbert : Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000

24) Zamfir, Catalin: Un sociolog despre: munca si satisfactie, Ed. Politica, Bucuresti, 1980

25) Zlate, Mielu : Eul si Personalitatea, Ed. Trei, Bucuresti, 2003

26) http://rast.descult.com/

27) http://statisticasociala.tripod.com/

28) www.aspse.ro/

29) www.e-scoala.ro/psihologie/energia_psihica_si_rolul_ei/




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat