Teoria si metodologia curriculum-ului

Teoria si metodologia curriculum-ului

Statut epistemologic, dezvoltari actuale

Curriculum este un concept-cheie in teoria si practica instruirii . Termenul provine din limba latina, curriculum (la plural curricula) si inseamna alergare, fuga, intrecere, locul unde se desfasurau intreceri, mersul vietii(curriculum vitae).

Timp indelungat, conceptul de curriculum a reprezentat unul dintre cele mai controversate concepte ale pedagogiei. Definitiile, extrem de diverse si contradictorii, au variat, pe parcursul secolelor XVI si XX, in functie de conceptia pedagogica a autorilor si de metodologia de cercetare a conceptului, adoptata in functie de traditiile practicii si literaturilor pedagogice exprimate in principalele limbi de circulatie internationala in functie de prioritatile si caracteristicile reformelor invatamantului si ale educatiei.

In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de invatare dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale.

In sensul cel mai restrans (sensul traditional), curriculum semnifica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si manuale :

1. cursurile oferite de o institutie educationala;

2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare

Termenul de continut curricular se refera la anumite fapte, idei, principii, probleme, incluse intr-un program de studii.

In acceptiune traditionala, conceptul de curriculum reprezinta un set de documente scolare/universitare care planificau continuturile instruirii, un instrument de eficientizare sociala a activitatii scolare/universitare, un program de invatare oficial, organizat institutional.

In acceptiune moderna, curriculum vizeaza sistemul de experiente de invatare, directe si indirecte, ale elevilor/studentilor.

Curriculumul este considerat astazi o resursa importanta a inovarii, al carui scop este adaptarea institutiilor, programelor si practicilor invatamantului la nevoile si la solicitarile unei societati dinamice. Continutul invatamantului sau curriculum-ul reprezinta un sistem sau ansamblu de   valori ideatice, gnoseologice, si de abilitati practice, sau ansamblul -sistemul de cunostinte, priceperi, deprinderi, selectat din ansamblul cunoasterii si practicii umane care se transmite si se dobandesc , se invata deoarece conduc la dezvoltarea personalitatii in vederea integrarii socio-profesionale a acesteia.

Curriculum National

Documentul curricular fundamental al invatamantului romanesc este  Curriculum-ul National pentru invatamantul obligatoriu - Cadru de referinta.  Incepand cu anul scolar 1998 - 1999, in tara noastra a devenit operant Curiculumul National, inteles ca articulare a obiectivelor de formare, a continuturilor invatarii, a metodelor de predare si invatare si a evaluarii. Curiculumul National este alcatuit din doua segmente:

A - Curriculm nucleu 70% -  reprezinta trunchiul comun, adica numarul minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul de invatamant.

a) curriculum nucleu profundat

b) curriculum extins

c) curriculumul elaborat de scoala

d) curriculum formal

e) curriculum local

f) curriculum ascuns

B - Curriculum la decizia scolii(CDS) 30% - acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul si numarul minim/maxim de ore pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurile-cadru de invatamant. CDS reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare pe care fiecare scoala le propune in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii. Cuprinde urmatoarele categorii :

B1  - Curriculum extins - reprezinta, pentru invatamantul general, acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut, in numarul maxim de ore pervazut in plaja orara a unei discipline.

B2 - Curriculum nucleu aprofundat -  reprezinta, pentru invatamantul general, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline.

B3 - Curriculum elaborat de scoala - 'Optionalul' - reprezinta, pentru invatamantul obligatoriu, acea varietate de CDS ce consta intr-o noua disciplina scolara; aceasta presupune elaborarea in scoala a unei programe cu obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente in programele de trunchi comun. La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de optionale, respectiv:

Optional de aprofundare - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste aprofundarea obiectivelor/competentelor din curriculumul-nucleu prin noi continuturi propuse la nivelul scolii (sau a acelora marcate cu asterisc, in cazul specializarilor pe care nu le parcurg in mod obligatoriu la trunchiul comun).

Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste extinderea obiectivelor-cadru/competentelor generale din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta/competente specifice si noi continuturi definite la nivelul scolii.

Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezinta acel tip de CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializari si care poate fi parcursa in cadrul orelor de CDS la acele specializari unde disciplina respectiva nu este inclusa in trunchiul comun.

Optional ca disciplina noua - consta intr-un nou obiect de studiu, in afara acelora prevazute in trunchiul comun la un anumit profil si specializare; acesta presupune elaborarea in scoala a unei programe noi, diferite de programele disciplinelor de trunchi comun.

Optional integrat - consta intr-un nou obiect de studiu, structurat in jurul unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel putin doua domenii apartinand uneia sau mai multor arii curriculare; in acest caz, obiectivele/competentele sunt diferite fata de acelea existente in programele disciplinelor care se integreaza.

Ariile curriculare

Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare care au in comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multi-si/sau pluridisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculm-ul national din tara noastra este structurat in sapte arii curriculare pe baza unor principii si criterii de tip epistmologic si psiho-pedagogiuc.Ariile curriculare in invatamantul din tara noastra sunt : Limba si comunicare;  Matematica si Stiinte ale  naturii; Om si societate; Arte;  Educatie fizica si sport;  Tehnologii; Consiliere si Orientare.

Tipuri de Curriculum si clasificari

In functie de forma educatiei cu care se coreleaza:

Curriculum-ul formal/ oficial, intentionat este cel prescris oficial, care are un statut formal si care cuprinde toate documentele scolare oficiale, ce stau la baza proiectarii activitatii instructiv-educative la toate nivelele sistemului si procesului de invatamant.

Curriculum-ul neformal/ nonformal vizeaza obiectivele si continuturile activitatilor instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter optional, sunt complementare scolii, structurate si organizate intr-un cadru institutionalizat extrascolar (de exemplu, in cluburi, asociatii artistice si sportive, case ale elevilor si studentilor, tabere).

Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interactiunilor celui care invata cu mijloacele de comunicare in masa (mass-media), a interactiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al comunitatii etc.
In functie de criteriul cercetarii fundamentale a curriculum-ului, distingem categoriile:

Curriculum-ul general/ curriculum comun/ trunchi comun de cultura generala/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de baza este asociat cu obiectivele generale ale educatiei si cu continuturile educatiei generale - sistemul de cunostinte, abilitati intelectuale si practice, competente, stiluri atitudinale, strategii, modele actionale si comportamentale de baza etc, obligatorii pentru educati pe parcursul primelor trepte ale scolaritatii. Curriculum-ul general nu vizeaza specializarea in raport cu un domeniu particular de activitate. Durata educatiei generale variaza in sistemele de invatamant din fiecare tara, de la invatamantul primar, la cel secundar si chiar peste acest nivel. Continuturile educatiei generale cunosc un proces de extensiune, prin aditionarea si integrarea, pe langa ariile curriculare traditionale, si a unor teme interdisciplinare din cadrul 'noilor educatii' .Curriculum general sau core curriculum ofera o baza de cunostinte, abilitati si comportamente obligatorii pentru toti cursantii in cadrul primelor stadii ale scolaritatii. Curriculum general reprezinta fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate.

Curriculum-ul de profil si specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini este focalizat pe imbogatirea si aprofundarea competentelor, pe exersarea abilitatilor inalte, pe formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor in domenii particulare. Curriculum specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini are ca scop imbogatirea in aprofundarea competentelor, exersarea abilitatilor inalte, formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor in domenii particulare de studiu.

Curriculum-ul ascuns sau Curriculum subliminal rezulta ca experinta de invatare din mediul psiho-social si cultural al clasei de elevi, al scolii , al universitatii. Elementele care influenteaza imaginea de sine, atitudinea fata de altii, sistemul propriu de valori sunt climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompensari si sanctionari sunt elemente importante ale mediului instructional si ele influenteaza imaginea de sine, atitudinile fata de altii, sistemul propriu de valori etc., evolutia afectivitatii fiind influentata de climatul nestructurat al vietii din institutia educationala.
In functie de criteriul cercetarii aplicative a curriculum-ului, distingem categoriile:

Curriculum-ul recomandat este sustinut de grupuri de experti in educatie sau de autoritati guvernamentale si este considerat ghid general pentru cadrele didactice. 

Curriculum predat reprezinta experienta de invatare oferita direct de cadrele didactice elevilor in activitatea curenta instructiv-educativa.

Curriculum-ul scris are, de asemenea, caracter oficial si este specific unei anumite institutii de invatamant. 

Curriculum-ul predat/ operationalizat/ in actiune se refera la ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare oferite de educatori celor educati in activitatile instructiv-educative curente.
Curriculum-ul de suport desemneaza materialele curriculare auxiliare: culegeri de probleme, culegeri de texte, indrumatoare didactice, atlase, software, resurse multimedia etc. precum si timpul alocat experientei de invatare, cursuri de perfectionare si specializare, echipamente electronice pentru valorizarea mijloacelor informationale educationale.
Curriculum-ul invatat/ realizat/ atins se refera la ceea ce educatii au asimilat ca urmare a implicarii lor in activitatile instructiv-educative. Semnifica ceea ce achizitioneaza de fapt elevul ca rezultanta a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum.

Curriculum-ul evaluat/ testat se refera la experientele de invatare si dezvoltare apreciate si evaluate cu ajutorul unor probe de evaluare (teste, probe de examinare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar), respectiv la partea de curriculum evaluata.
Curriculum mascat/ neintentionat se refera la ceea ce elevii invata implicit si ne-programat, gratie mediului scolar general.

Curriculum exclus/ eliminat reprezinta ceea ce in mod intentionat sau nu, a fost lasat in afara curriculum-ului.

In functie de criteriul epistemologic, distingem categoriile:

Curriculum-ul local include ofertele de obiective si continuturi ale activitatilor instructiv-educative propuse de catre inspectoratele scolare (si aplicabile la nivel teritorial) sau propuse chiar de catre unitatile de invatamant, in functie de necesitatile proprii si de solicitarile identificate

Ciclurile curriculare

 Pentru delimitarea diferitelor segmente ale scolaritatii, s-a consacrat conceptul de 'ciclu curricular' - acestea se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant, cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara.   

Ciclurile curriculare:

Intrucat activitatea la clasa ar trebui orientata catre atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintim in cele ce urmeaza:

Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei - acolo unde exista, urmata de clasele I si a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala.
Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

Ciclul curricular de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare.
Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adancirea studiului in profilul si specializarea aleasa, asigurand, in acelasi timp, o pregatire generala pe baza optiunilor din celelalte arii curriculare.
Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregatirea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil sau pe piata muncii.
Nivele, cicluri, filiere si profiluri/ specializari

Nivelurile de invatamant sunt ierarhizate vertical, diacronic, fiind in acelasi timp legate de varsta, trebuintele educabililor si gradul de dificultate al continuturilor invatarii. La ora actuala in Romania exista urmatoarele niveluri de invatamant: nivelul primar, nivelul secundar, nivelul superior.

Ciclurile de invatamant inregistreaza aceeasi structura ierarhizanta, diacronica a nivelurilor de invatamant, fiind insa mai concrete si mai explicite. Astfel, nivelurile de invatamant pot fi identice sau se pot deosebi in mai multe cicluri de invatamant structurale. In sistemul romanesc de invatamant se remarca, pe durata invatamantului preuniversitar, urmatoarele: ciclul anteprescolar, ciclul prescolar, ciclul elementar, ciclul secundar inferior (gimnazial), ciclul secundar superior (liceul).

 Filierele reprezinta niste domenii curriculare diferite de primele doua anterior mentionate, intrucat decupeaza curriculum-ul global nu pe verticala, ci pe orizontala, in sectoare, acest lucru fiind posibil doar in zona educatiei postobligatorii (ciclul secundar superior).

De asemenea, se poate vorbi si de filiere in zona invatamantului superior:

- filiera postliceala

-filiera universitara (invatamant universitar - facultati; invatamant postuniversitar - masterate, doctorate, specializari).

In legatura cu asteptarile societatilor vizavi de formarea profesorilor, s-a consacrat sintagma 'nivel educational' care se refera la o gradare, o pozitionare pe o anumita scara a experientelor de invatare si a competentelor corespunzatoare unui program educational. In sens mai larg, sintagma se refera la gradul de complexitate al continutului unui tip de program educational