QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

(RE)descoperirea copilului si scoala (INTER)activa





In loc de introducere : (RE)descoperirea copilului si

scoala (INTER)activa

 De ce vorbim despre “invatarea activa”?

      1. Ce se intampla de fapt cand profesorii isi inunda elevii cu propriile lor ganduri, oricat de profunde si bine organizate ar fi acestea?

.

2. Ce se intampla cand profesorul recurge prea des la explicatiile si demonstratiile de tipul “hai-sa-ti-arat-cum”?

..

“Turnarea” faptelor si conceptelor gata “mestecate” si performarea cu maiestrie a procedurilor de catre profesor interfereaza cu invatarea. Fara indoiala, prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului, dar, in absenta unei memorii de exceptie, elevii nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi, nu se poate substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea fiecaruia. Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si eventual a predarii, invatarea nu are loc.

Un raport relativ recent[1], care sintetizeaza o serie de cercetari din mai multe domenii, trage urmatoarele concluzii referitor la modul in care se produce invatarea:

q      Invatarea presupune intelegerea, iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor. Aceasta afirmatie este evidentiata de comportamentele expertilor, indiferent de domeniul de cunoastere in care activeaza. Ei sunt de fapt experti prin aceea ca demonstreaza:

o      o baza solida de cunostinte procedurale (adica moduri de operare cu informatiile)

o      intelegerea faptelor, fenomenelor intr-un cadru conceptual

o      organizarea cunostintelor astfel incat acestea sa fie usor accesate si aplicate

q      Elevii construiesc cunoasterea si intelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc si/sau cred. Ceea ce presupune ca este esentiala aflarea bagajului de reprezentari pe care elevii le poseda, caci invariabil, indiferent de natura lor, acesta le va influenta invatarea scolara. De multe ori aceste elemente (de ”pre-cunoastere”, capatate in contexte informale) sunt idei rezonabile si adecvate in diferite situatii limitate. Dar ele pot fi si aplicate impropriu in circumstante in care nu pot functiona ca atare.

q      Elevii formuleaza noile cunostinte prin modificarea si rafinarea conceptelor lor curente si prin adaugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. Elevii isi modifica de fapt ideile cand acestea sunt nesatisfacatoare pentru explicare, descriere, operare la modul general. Daca profesorul le preda, ca atare, un  adevar de nezdruncinat, mai mult ca sigur ca preconceptiile despre care am vorbit anterior nu se vor modifica. Daca insa elevii au posibilitatea sa descopere ei insisi alternative plauzibile si evident folositoare atunci incep sa-si rafineze achizitiile anterioare si sa adauge unele noi.

q      Invatarea este mediata de mediul social in care elevii interactioneaza unii cu altii. Elevii beneficiaza de oportunitatile de a-si impartasi si confrunta ideile cu altii. In acest proces ideile individuale se reconstruiesc si intelegerea se adanceste.

q      Invatarea eficienta necesita preluarea de catre elevi a controlului asupra propriei invatari. Elevii de succes stiu cand au nevoie de informatii suplimentare si cand au inteles ceva. Ei sunt metacognitivi, adica sunt constienti si capabili de monitorizarea ideilor, gandurilor si cunostintelor lor.

q      Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunostinte in situatii noi este afectat de gradul in care elevii invata-pentru-intelegere (si invata-cu- intelegere!)

*               Teme de reflectie individuala:

1.     Daca pentru a concretiza invatarea pasiva a elevilor au fost folosite verbele A AUZI si A VEDEA, ce verbe ati folosi pentru a caracteriza invatarea activa? Altfel spus, ce fac elevii cand invata activ?

2.     Credeti ca eficienta demersului activ se poate aplica si in educatia adultilor? Argumentati.

De ce vorbim de invatare interactiva?

           

Fara indoiala, este adevarat ca acela care invata trebuie sa-si construiasca cunoasterea prin intermediul propriei intelegeri si ca nimeni nu poate face acest lucru in locul sau. Dar nu este mai putin adevarat ca aceasta constructie personala este favorizata de interactiunea cu altii, care, la randul lor, invata. Altfel spus, daca elevii isi construiesc cunoasterea proprie, nu inseamna insa ca fac acest lucru singuri, in izolare. Sa nu uitam ca omul este fundamental social. Promovarea invatarii active presupune si incurajarea parteneriatelor in invatare. In fapt, adevarata invatare, aceea care permite transferul achizitiilor in contexte noi este nu doar simplu activa, individual activa ci INTERACTIVA!

Aspectul social al invatarii a fost reliefat de Jerome Bruner[2] inca din anii 60. El avanseaza conceptul de reciprocitate definit ca ”o nevoie umana profunda de a da o replica altcuiva si de a lucra impreuna cu altii pentru atingerea unui obiectiv”. Reciprocitatea este un stimulent al invatarii: ”Cand actiunea comuna este necesara, cand reciprocitatea este activata in cadrul unui grup in vederea obtinerii unui rezultat, atunci par sa existe procese care stimuleaza invatarea individuala si care conduc pe fiecare la o competenta ceruta de constituirea grupului.” (Bruner, 1966)

            Nu numai cercetarea, dar si experientele cadrelor didactice cu metodele colaborative evidentiaza efectul benefic al interactiunii elevilor. Gruparea si sarcinile in care membrii grupului depind unul de celalalt pentru realizarea rezultatului urmarit arata ca:

-        elevii se implica mai mult in invatare decat in abordarile frontale sau individuale

-        elevii odata implicati isi manifesta dorinta de a impartasi celorlalti ceea ce experimenteaza, iar aceasta conduce la noi conexiuni in sprijinul intelegerii

-        elevii acced la intelegerea profunda atunci cand au oportunitati de a explica si chiar preda celorlalti colegi ceea ce au invatat.

*     Teme de discutie:

1.     In abordarea acestei sectiuni, v-ati simtit mai confortabil, ”mai in siguranta”: cand ati lucrat individual sau in grup? Discutati cu alti colegi si aflati si opiniile lor.

2.     Multi profesori evita activitatile de grup pe motiv ca sunt indisciplinate, ”galagioase”. Dumneavoastra ce parere aveti?

3.     Cum puteti grupa elevii?

Iata cateva modalitati pentru a forma rapid grupuri:

  • carti de joc

Daca doriti sa formati grupuri de 4 membri, folosirea cartilor de joc este foarte utila. Veti folosi atatea grupuiri de carti cate grupuri vreti sa formati. Daca urmeaza sa lucrati cu 7 grupe de exemplu, amestecati asii, popii, valetii, damele, decarii, nouarii, optarii. Elevii urmeaza sa traga fiecare cate o carte si sa se grupeze apoi la masa/ locul de lucru marcat(a) in prealabil cu una din cele sapte carti. Se vor forma astfel : grupul decarilor, popilor, valetilor etc.

§       cartoane cu numere

Hotarati numarul de grupuri si numarul de membri al fiecaruia. Scrieti numerele corespunzatoare numarului de grupe pe tot atatea cartoane cati membri doriti sa fie in fiecare grup. Amestecati cartoanele numerotate si cereti elevilor sa traga cate unul. Vor afla astfel numarul grupului din care fac parte. De exemplu doriti sa formati 6 grupuri de cate 5 membri. Faceti 30 de cartoane, cate 5 din fiecare din numerele de la 1 la 6. Plasati cate un numar de la 1 la 6 pe cele 6 mese/ zone de lucru unde elevii se vor regrupa in functie de cartonul tras.

§       cartonase cu diferite simboluri

Procedati ca mai sus. In locul numerelor puteti folosi culori, imagini cu flori/ animale, forme geometrice etc. Doriti sa formati 5 grupuri de cate 6 membri de exemplu. Iata citeva sugestii :

         Colorati cate 6 cartoane din  fiecare dintre culorile rosu, albastru, verde, galben, violet

        Desenati cate 6 imagini din fiecare dintre florile urmatoare : lalea, ghiocel, trandafir, garoafa, margareta

         Decupati cate 6 bucati din fiecare dintre formele urmatoare : cerc, patrat, dreptunghi, paralelogram, trapez.

§       puzzle

Procurati jocuri puzzle pentru copii mici (4-6 piese). Folositi cate un puzzle pentru fiecare grup. Amestecati piesele si lasati elevii sa recompuna imaginile. Puteti confectiona chiar dumneavoastra puzzle-uri de grupare, prin taierea unor imagini in tot atatea bucati cati membri doriti sa existe in fiecare grup. Amestecati fragmentele de imagine si cereti copiilor sa recompuna pozele. Se constituie astfel grupele. La elevi mai mari se poate realiza un ”puzzle” si din fragmentarea unei propozitii cheie/ definitii/ proverb etc. Taiati sintagma in tot atatea fragmente cati membri doriti sa se regaseasca intr-un grup.

§       'serii' specifice

Pornind de la specificul unei discipline puteti constitui grupele in functie de categorii de concepte, relatii, fenomene etc. Pentru constituirea a 5 grupe :

-la limba materna se pot folosi de exemplu personaje literare (de roman, de teatru, masculine, feminine, copii)

-la chimie se pot grupa : metale, nemetale, saruri, baze, acizi

-la o limba straina se pot grupa : animale, obiecte de vestimentatie, hrana, obiecte de mobilier, obiecte scolare

§       aniversarea

Puteti grupa elevii in functie de lunile in care s-au nascut. Aceasta distributie este inegala si trebuie luata decizia a modului de grupare a lunilor in functie de numarul copiilor (de exemplu – un grup al celor nascuti in ianuarie si februarie, un grup al celor nascuti in martie etc.)

§       materiale de lucru

Puteti grupa elevii in functie de materialele pe care le distribuiti. Acestea pot avea marcaje de papetarie de tipul :

         fise de lucru prinse cu clame de diferite culori

         fise de lucru pe hartii/ cartoane de diferite culori

         etichete cu diferite simboluri etc.

In acest mod, elevii se grupeaza odata cu distribuirea materialelor de lucru in functie de marcajele pe care acestea le contin.

Este de remarcat faptul ca toate ideile de mai sus se aplica la gruparea aleatorie a elevilor. In functie de nevoile elevilor si de obiectivele avute in vedere, gruparea se poate face si dupa criterii de diferentiere (stil de invatare, tip de inteligenta etc.)

Pentru gruparea optima a elevilor este deosebit de util un mobilier modular. Aranjarea meselor se va face in functie de nevoile de interactiune anticipate de profesor si, evident de spatiul avut la dispozitie.

Iata cateva scheme de aranjare a clasei:

                                        

                                                                                                   

Fig. 1                                                                                                          Fig.2

                          

Fig. 3                                                                                 Fig. 4

                             

Fig. 5                                                                                Fig. 6

Fig. 7

*     Teme de reflectie individuala:

- Comparati fig. 1 si 6, fig. 4 si 5, fig. 2 si 3.

- Care credeti ca sunt factorii care conduc la aceste fine diferente?

- Proiectati sarcini de lucru in care sa grupati elevii si mobilierul. Puteti folosi una dintre schemele de organizare a spatiului de lucru din figurile alaturate sau alt mod de aranjare care vi se pare potrivit.

- Puteti grupa elevii daca mobilierul este fix?

Cand nu exista posibilitatea de a grupa elevii altfel decat in perechi (datorita mobilierului fix de exemplu), se pot totusi derula ”activitati interactive”. Cei doi pot lucra impreuna pentru :

-        discutarea unui text/ a unei imagini/ a unei sarcini de lucru/ a unei intrebari adresate de cadrul didactic

-        formularea de intrebari (de adresat profesorului/ invatatorului/ colegilor) referitoare la : o tema de lucru in clasa, testarea reactiilor la un text/ imagine/ document sonor etc.



-        realizarea unui dialog

-        evaluarea si/ sau corectarea temei fiecaruia (interevaluarea)

-        rezumarea unei lectii la final de ora

-        avansarea unor concluzii

-        compararea notitelor

-        studierea unui caz, realizarea unui experiment/ unei cercetari .

*     Teme de reflectie individuala :

1. Ce avantaje vedeti la lucrul in grupuri de 2 elevi ?

2. Formulati o sarcina de lucru realizabila in perechi.

4.     in lipsa mobilierului modular elevii se pot grupa cate 4  - cei din banca din fata intorcandu-se spre banca din spatele lor. Care dintre activitatile enumerate pentru lucrul in perechi (v. supra) pot fi eficiente in grupuri de 4?

ATENTIE – pentru o activitate eficienta in grup, elevii trebuie sa se pozitioneze astfel incat sa se poata vedea unii pe altii. Privitul in ochi faciliteaza comunicarea!

Ce face profesorul cand invatarea elevilor este activa?

*     Teme de discutie in grup :

  1. Daca elevii sunt mereu activi, dascalul ce mai face?

  1. In era computerului si a abordarii centrate pe elev mai  sunt necesari invatatorii si/ sau profesorii ?

  1. Ce calitati are un dascal bun ? Care sunt trasaturile unui profesor cu experienta ?

  1. In chenarul de mai jos sunt mai multe ipostaze ale dascalului. Alegeti fiecare cate una. Motivati alegerea fata de colegii de grup.

DASCAL MODEL - Profesorul ofera elevului reperele necesare pentru a atinge tintele propuse. Elevul accepta provocarea si porneste in calatorie alaturi de invatator.

DASCAL PRIETEN - Profesorul este un prieten la care elevul poate apela atunci cand are nevoie. Profesorul sprijina, asculta si ajuta elevul.

DASCAL CALAUZA - In calatoria cunoasterii, profesorul cunoaste reperele si-i prezinta elevului alternativele si solutiile optime pentru atingerea unei tinte. Relatia se bazeaza pe respect reciproc. Invatatorul nu dicteaza raspunsuri, ci ofera directii pentru ajungerea la destinatie.

DASCAL MAGICIAN - Pregatirea temeinica a profesorului ii ofera aceasta postura prin care il indruma pe elev sa foloseasca obiectele si instrumentele pentru invatare.

DASCAL CONSILIER - Profesorul e cel de la care elevii asteapta sfatul cel bun.

DASCAL MAESTRU - Profesorul ofera imaginea standardelor de cunoastere si actiune, il asteapta pe elev sa obtina cunostinte, abilitati, competente.

DASCAL SUSTINATOR - Profesorul este alaturi de elevii sai, este sprijin pentru depasirea dificultatilor intampinate in invatare.

DASCAL FACILITATOR - Profesorul nu ofera cunoastere ci face posibil accesul copilului la cunoastere.[3]

 

In scoala traditionala, profesorul detine controlul absolut asupra cunoasterii si prin aceasta asupra evenimentelor clasei, aparand astfel si o legatura evidenta intre disciplina stricta si adevarul univoc al magistrului, care tine clasa in mana! In scoala centrata pe elev, profesorul se estompeaz[, este evanescent, caci, nu-i asa, doar elevul este miezul problemei !  Chestiunea este ca pentru a avea cu adevarat elevul in centrul demersului, cadrul didactic exercita roluri cu mult mai nuantate decat inainte. Elevul nu detine automat locul din centru. Si chiar daca, prin prisma eficacitatii didactice, modul natural de functionare a creierului conduce la abordarea centrata pe elev, succesul la clasa depinde de competentele profesorului de a crea oportunitatile optime de invatare pentru fiecare elev. Astfel, in functie de context, profesorul actioneaza mereu, dar adecvat si adaptat nevoilor grupului.

Cercetatorii au izolat urmatoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi[4]:

Profesorul:

·       planifica activitatile cu caracter instructiv si educativ, determina sarcinile si obiectivele pe variate niveluri, isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei, etc;

·       organizeaza activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;

·       comunica informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare si repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formularii intrebarilor, dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsurilor. Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;

·      

·       conduce activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii, dar si al formarii elevilor prin apelul la normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de 'dirijare' care faciliteaza elaborarea sentimentelor si ideilor  comune;

·       coordoneaza in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind in permanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale cu acelea comune ale clasei, evitand suprapunerile ori risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului;

·       indruma elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi si recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;

·       motiveaza activitatea elevilor prin formule de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeaza si manifesta solidaritate cu unele momente sufletetti  ale clasei;

·       consiliaza elevii in activitatile scolare, dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit  il are interventia educatorului in orientarea scolara si profesionala, dar si in cazurile de patologie scolara ;

·       controleaza elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a obiectivelor precum si nivelul de performanta al acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatii si atitudinii elevilor ;

·       evalueaza masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizare a elevilor.

*     Tema individuala

Impartiti o foaie in jumatate. In stanga notati un pasaj sau o imagine din textul de mai sus care v-a impresionat (pentru ca v-a amintit o experienta personala de exemplu), pentru ca sunteti in dezacord cu autorul in respectiva privinta sau pentru ca vi se pare relevant. In dreapta, explicati de ce l-ati notat, formulati eventual o intrebare pe care s-o adresati mentorului in legatura cu fragmentul respectiv.

            De fapt, profesorul penduleaza intre diferite roluri asumate. In schema de mai jos este aratat un registru variat de asemenea roluri. Gradul de activizare al elevilor cat si multitudinea interactiunilor din clasa creste de la stanga la dreapta.


                                    Activitatea elevului si numarul interactiunilor


                        -                                               +                                              +++                                                                                                                                                                                        

*     Teme individuale:

·   Ce maniere de a grupa elevii ati mai folosit pe parcursul carierei didactice? Ce alte maniere de grupare ati experimentat pe parcursul cursurilor de formare (initiala sau continua)? Impartasiti experientele pe care le-ati avut.

·   Reveniti la tabelul in care ati completat primele doua coloane. Ca urmare a experientelor de invatare prilejuite de aceasta secventa, completati ultima coloana (”Am invatat”).

·   Schitati un plan de actiune pentru a determina elevii sa fie activi la ora dvs.

·   Reflectati asupra urmatoarei afirmatii: Profesorul cu experienta este un profesor ”mai invatat” prin aceea ca pe parcursul activitatilor cu elevii si-a aprofundat achizitiile de specialitate si acelea didactice. Altfel spus, a invatat cu ajutorul elevilor pe care i-a invatat!

·   In nu mai mult de 5 minute scrieti despre o achizitie dobandita pe parcursul acestui capitol si formulati o intrebare adresata autorilor sau mentorului!

·   3. Inventar metodologic interactiv

*     Teme de reflectie individuala :

Care sunt metodele dumneavoastra preferate ?

 Profesorul are nevoie de Metoda sau de metode?

2. Anticiparea interactiva

Avem o programa scolara – ce facem cu ea?

        Actualele programe scolare au fost dezvoltate in spiritul noii paradigme educative centrate pe cel care invata.

Optiunea - organizarea procesului de invatamant in unitati de invatare.

O unitate de invatare reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici:

• determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta;

• este unitara din punct de vedere tematic;

• se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

• subordoneaza lectia ca element operational;

• se finalizeaza prin evaluare.

Tema :

  • Realizati o planificare calendaristica in spiritul achizitiilor dobandite in acest 

  capitol.



  • Consultati-va cumentorul si/ sau colegii pe parcursul elaborarii documentelor.

Realizati proiectarea unei unitati de invatare la disciplina pe care o predati dupa modelul :

Scoala ………..

Disciplina ………….

Clasa/ Nr. ore sapt.

…………………

Saptamana/Anul ………………….

Stiu/vreau sa stiu/am invatat

Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie.

Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape :

·       Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat (Ogle, 1986), cum este cel de mai jos:

STIU

CE CREDEM CA STIM?

VREAU SA STIU

CE VREM SA STIM?

AM INVATAT

CE AM INVATAT?

·       Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stanga. Poate fi util sa grupati informatiile pe categorii.

·       In continuare ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc.

·       Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul.

·       Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana “Vreau sa stiu”. Vedeti la care intrebari s-au gasit raspunsuri in text si treceti aceste raspunsuri in coloana “Am invatat”. In continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput si treceti-le si pe acestea in ultima coloana.

·       Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii.

·       In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele dintre intrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.

           

*     Tema de reflectie individuala :

Ati experimentat aceasta metoda in cadrul unor sarcini de lucru din primul capitol. Apreciati daca v-a fost utila.

Alte metode…………..

*     Teme de discutie in grup:

Care dintre seturile de etape privind rezolvarea de probleme vi se pare mai adecvat demersului dumneavoastra/ disciplinei dumneavoastra.In tabelul urmator subliniati antrenamentele care se pot face la disciplina dumneavoastra/ la o alta disciplina decat matematica. Comparati raspunsurile oferite de catre diferiti membri ai grupului. Ce concluzii trageti?

Etapele rezolvarii unei probleme

Activitati vizand procesul rezolvarii de probleme in cadrul fiecarei etape

Tipuri de antrenamente specifice

1. Identificarea situatiei-problema si formularea problemei

2. Intelegerea problemei

- Citirea problemei si verificarea sensului;

- Separarea a ceea se se da de ceea ce se cere.

- Recunoasterea termenilor, conceptelor;

- Sortarea si clasificarea;

- Gasirea unei reguli intr-o succesiune de elemente;

- Folosirea informatiilor dintr-o plansa, tabel, schema;

- Folosirea informatiilor dintr-un desen, grafic, harta;

- Alegerea alternativei intr-o situatie-problema ce permite mai multe iesiri (solutii);

- Descrierea unei situatii-problema si formularea problemei.

3. Organizarea informatiei

- Aprecierea coerentei datelor;

- Transpunerea in limbaj propriu;

- Transpunerea in limbaj matematic;

- Studiul gradelor de libertate ale enuntului problemei

- Intelegerea consistentei si suficientei datelor;

- Sortarea si clasificarea;

- Folosirea unei reguli pentru a determina elemente intr-o succesiune;

- Alegerea operatiei de calcul;

- Folosirea deprinderilor de gandire logica;

- Estimari legate de: ordinul de marime, suficienta informatiilor, redundanta, conditii de existenta si/sau unicitate a solutiei, posibilitatea desenului, etc.;

- Transpunerea informatiilor intr-o plansa, tabel, schema

- Transpunerea informatiilor intr-un desen, grafic, harta;

- Construirea unui model;

- Intelegerea definitiilor;

- Intelegerea conventiilor de notare

- Folosirea instrumentelor.

4.Folosirea informatiei

- Tatonari catre gasirea solutiei;

-Alegerea metodei;

- Incercare-eroare;

- Construirea de exemple si contraexemple;

- Formularea unei afirmatii si vrificarea ei in cazuri particulare;

- Formularea de generalizari si predictii;

- Remarcarea factorilor invariati;

- Remarcarea unei reguli;

- Ghicirea solutiei;

- Ghicirea metodei;

- Recurgerea la strategii si/sau notiuni deja cunoscute;

- Discutarea strategiilor posibile;

- Reducerea problemei la una cunoscuta;

- Metoda mersului invers;

- Rationament inductive;

- Rationament deductive;

- Rationament prin deducere la absurd;

- Rationament prin eliminare;

- Rationament probabilistic;

- Rationament pe baza de proportionalitate;

- Recunoasterea unei secvente;

- Utilizarea instrumentelor;

- Utilizarea algoritmilor;

- Utilizarea unei secvente in acelasi context, in altul mai simplu sau mai complex;

- Folosirea unor proprietati;

- Generarea, extinderea si modificarea procedurilor;

- Interpretatrea informatiilor din tabele, grafice, diagrame, desene

- Discutare;

- Redactare;

- Verificarea rezultatului;

- Studiul posibilitatilor pentru:

  1. alte cazuri;
  2. generalizari;
  3. alte solutii.

- Evaluarea claritatii formularilor verbale sau scrise;

- Evaluarea conciziei formularilor verbale sau scrise;

- Evaluarea coerentei formularilor verbale sau scrise;

- Estimarea corectitudinii rezultatelor;

- Determinarea consistentei logice a rezultatelor;

- Verificarea rezultatelor;

- Evaluarea elegantei solutiilor;

- Evaluarea calitatii intrebarilor aparute pe parcursul rezolvarii;

- Considerarea unor extinderi ale problemei si/sau altor probleme inrudite;

- Identificarea unor noi zone de investigare in conexiune cu problema data;

- Prezentarea solutiei sub forma unui mic raport de cercetare.

Sursa: Singer, M., Radu., N – Matematica, cls. I. Ghid pentru invatatori si parinti, Ed. Sigma, 1995

*     Tema de reflectie individuala. Proiectati o unitate de invatare pe baza de rezolvare de problema.

Sfaturi practice

l       Este nevoie de timp pentru examinarea si explorarea serioasa a unei probleme . De multe ori intelegerea unei probleme presupune rezolvarea ei.

l       ”Spargerea” problemei in parti mai mici va facilita rezolvarea. Este de preferat rezolvarea ”pe bucati”

l       Resursele pentru rezolvarea unei probleme sunt nenumarate.

l       Este intotdeauna loc pentru actiune, pentru a face ceva

l       O problema este o provocare! O problema nu trebuie vazuta ca o pedeapsa. Dimpotriva ! Ea trebuie perceputa ca o oportunitate de ameliorare sau ca un prilej de a demonstra cat de puternic esti !

l       Formularea unei probleme determina un registru de alegeri : intrebarile puse determina raspunsurile capatate

l       Prima abordare a unei probleme reflecta adeseori o solutie preconceputa si poate duce usor la blocaj.

l       Un registru amplu de alegeri (idei, solutii posibile) permite alegerea celei mai bune variante. Nu exista alegere daca discutam in termeni de 1 la 1.

l       Acceptarea este fundamentala in rezolvarea unei probleme. O solutie exceptionala din punct de vedere tehnic, dar care este stupida sociologic vorbind nu este de fapt o solutie.

l       Negarea unei probleme semnifica perpetuarea acesteia

l       Trebuie rezolvata o problema care exista realmente ! NU doar simptomele unei probleme, NU o problema la care exista deja solutia, NU o problema despre care cineva crede ca exista !

l       Creativitatea este construirea a ceva nou din ceva mai vechi, prin efort si imaginatie. (v. anecdota de la inceputul acestei sectiuni).

4. Ludicul si imaginatia – invatarea ca joaca nu-i de joaca

Teme de discutie:

Cat de seriosi trebuie sa fim la scoala?

         

Este jocul mereu o joaca?

Dupa parerea dvs. ce atribute ale jocului pot fi benefice pentru formarea atitudinala a elevilor?

Dar pentru descoperirea unor aspecte mai putin accesibile in cadrul disciplinei pe care o predati?

Una dintre stereotipiile scolii traditionale este suspiciunea cu care priveste jocul in interiorul clasei. Abordarile moderne ne indica totusi eficienta exploatarii ludicului si a imaginatiei. Prezentam in continuare doua perspective asupra acestei chestiuni. Una se refera la exploatarea jocului de rol, ca invatare a comunicarii si invatare sociala, dar nu numai! A doua ofera un set de jocuri aplicabile in contextul invatarii la clasele mici

         Jocul de rol presupune intrarea imaginativa intr-o alta realitate. Dupa cum indica denumirea, aceasta procedura instituie un ”joc” (dimensiunea ludica fiind de speculat pentru stimularea motivatiei) spre asumarea unui rol (a propriei identitati intr-o situatie simulata / intr-o ipostaza inedita sau a unei alte identitati). Combinatia de ”joc” si ”rol” instituie, prin complementaritatea beneficiilor, o abordare dinamica in plan didactic. Specialistii in educatie, care s-au aplecat asupra jocului de rol si a avantajelor acestuia pentru invatare, propun urmatoarea clasificare:

1.   Jocul de rol ca practica mentala – inainte de a incepe sa faci ceva este de dorit sa faci o repetitie mentala (proiectia respectiva  este un indicator al  sanselor de succes).

2.   Jocul de rol ca intrare in ”pielea altcuiva” – imaginarea identitatii si comportamentelor unei alte persoane (prin intrarea in pielea altcuiva poti raspunde la intrebari de tipul – de ce esti cum esti? cum ai putea sa te schimbi in bine? cine este celalalt? cum poti relationa mai bine cu altcineva?)

3.   Metamorfoza mentala – imaginarea unui alt statut decat cel uman (se spune ca Michael Faraday si-a imaginat ca era un atom sub presiune si in consecinta si-a dezvoltat teoria electromagnetica!).

Joc de cunoastere:  Mingea calatoare

Va asezati in cerc. Unul dintre voi va arunca o minge catre un copil, isi va striga numele si o caracteristica personala proprie si apoi va iesi din grup. La fel vor proceda si ceilalti. Ultimul copil va spune o caracteristica a grupului.

Varianta: Ghemul calator

Un copil arunca un ghem spre unul dintre ceilalti copii, dupa ce isi spune numele si o caracteristica personala. Cel care prinde ghemul, tine firul bine in mana, isi spune numele si o caracteristica personala, dupa care arunca ghemul spre altcineva. Cand ghemul ajunge la ultimul participant, se va face miscarea in sens invers, pentru strangerea ghemului, dar de data aceasta cel ce prinde obiectul isi spune propriul nume, apoi numele celui care va primi ghemul.

Detectivi internationali!

Formati 3 echipe. Fiecare echipa primeste cate un saculet (sau o cutie) in care au fost puse, in prealabil, obiecte sugestive si/sau biletele pe care sunt scrise indicii care sa conduca la descoperirea unei anumite tari (de exemplu: un turn Eiffel in miniatura, un desen cu un muschetar, un biletel pe care e scris „Paris“ etc.). Scopul jocului este ca fiecare echipa sa ghiceasca, in cel mult 7 minute, analizand indiciile oferite, despre ce tara este vorba (de exemplu: „Franta“). Castiga echipa care descopera prima raspunsul corect.

Joc de identitate: Jocul numerelor

Acest joc va ajuta sa retineti mai usor numele celorlalti sau va suscita sentimente pozitive.

Varianta 1: Sunteti asezati in cerc impreuna cu invatatorul. Invatatorul isi spune numele: „Ma numesc , iar copilul din dreapta sa continua: „Ma numesc , iar tu te numesti ” si se continua pana la ultimul copil.

Varianta 2: Se solicita fiecaruia sa-si atribuie o calitate alaturi de nume: „Ma numesc si stiu sa cant.”, iar copilul din dreapta spune: „Ma numesc si-mi place sa compun poezii, iar tu te numesti . si stii sa canti.”

Varianta 3: Consta in exprimarea starii de spirit, a sentimentelor, alaturi de nume. „Ma numesc si sunt fericit”.

Varianta 4: „Nume si fructe” – Fiecare copil isi spune numele si il asociaza cu un nume de fruct care incepe cu aceeasi litera. Ex: „Ma numesc Ana si am un ananas. Ma numesc Paul si am o pruna, iat tu te numesti Ana si ai un ananas”

Se poate aplica fiecare varianta fie spunandu-va fiecare numele si pe cel al vecinului din stanga sa, fie – cerinta care solicita si mai mult memoria si atentia – spunandu-va propriul nume si numele tuturor participantilor la joc.

Stafeta!

Formati un cerc. Conducatorul jocului va da unuia dintre voi un obiect (o minge, un penar etc.), si ii va cere sa spuna un cuvant care sa aiba legatura cu o tema data (de exemplu: „institutii“, iar copilul va spune „Guvern“) si sa dea obiectul mai departe urmatorului elev, care va trebui sa spuna, la randul lui, un cuvant care sa aiba legatura cu tema data (de exemplu, ministru) si sa dea „stafeta“ mai departe. Este eliminat din joc acela dintre voi care tine in mana obiectul in momentul in care a trecut timpul alocat jocului (de exemplu, 2minute), sau cel care nu mai poate spune un cuvant nou din categoria data.



Joc de cunoastere: Autoportretele

Pe coli de hartie A4, veti trasa silueta proprie si veti indica: numele, varsta, adresa, si, prin desen, caracteristicile personale si fizice, ce va place mai mult sa invatati sau sa faceti la scoala, pasiunile, etc. Portretele vor fi fixate sau expuse pe perete in sala de clasa, pentru a va permite sa va cunoasteti mai bine pe voi insiva si intre voi.

Sa incropim o povestire!

Conducatorul jocului lipeste o imagine sau scrie pe tabla un enunt sugestiv pentru conceptul de „natiune“. Formati 3 echipe. Fiecare echipa va scrie o povestire pornind de la imaginea sau enuntul de pe tabla. Fiecare membru al unei echipe va scrie cate o propozitie, care sa aiba legatura cu propozitia scrisa de cel de dinaintea sa. La sfarsit, castiga echipa care a obtinut o compunere cat mai cursiva si creativa.

Si eu!

Formati un cerc, asezati pe scaune. Spuneti pe rand, cu glas tare, unul dintre drepturile sau indatoririle pe care le aveti (de exemplu: „Eu imi fac patul in fiecare zi“, „Eu mananc sanatos“, „Eu invat bine“ etc). Aceia dintre voi care impartasesc aceeasi opinie se ridica in picioare si spun „Si eu!“. Va asezati apoi pe scaune, asteptand afirmatia urmatorului coleg. Scopul activitatii este de a observa ca avem cu totii, in general, aceleasi drepturi si indatoriri.

Joc de exprimare a identitatii: Linia vietii

Sunteti asezati in cerc pe scaune sau pe iarba. In mijloc se intinde un fir de lana, sfoara sau o coarda. Un voluntar porneste pe „linia vietii”, amintindu-si evenimente importante din existenta proprie, prezentandu-le in ordine cronologica sau in orice ordine doreste (in acest caz va face pasi inainte sau inapoi pe „linia vietii”), putandu-se anticipa si asupra viitorului.

Eco-mima!

Formati trei echipe. Ficare echipa va trebui sa se decida asupra unei campanii ecologice pe care o considera cea mai importanta (de exemplu: sa recicleze deseurile, sa curete o zona, sa protejeze animalele sau o planta rara etc.), precum si asupra modului in care vor derula campania (prin participare directa, colectare de fonduri, campanii in mass-media, conferinte etc.). Toate echipele vor mima apoi, pe rand, activitatea aleasa. Echipa care mimeaza primeste un punct daca ceilalti copii ghicesc scopul campaniei si inca un punct daca ceilalti reusesc sa ghiceasca si metoda folosita.

Retine si repeta!

Formati echipe de cate 5-6 copii. Echipele incep jocul simultan. Primul membru al echipei isi spune numele si o situatie normala (de exemplu, „Andreea citeste“). Urmatorul repeta ce a spus cel de dinaintea lui si isi spune si el numele si o situatie normala (de exemplu, „Andreea citeste si Ionel mananca“). Jocul continua, fiecare dintre membrii unei echipe preluand toate numele si situatiile auzite pana in momentul in care se ajunge la el. Dupa ce jocul s-a incheiat, veti putea gasi situatia normala predominanta pentru clasa (numarand cati dintre voi ati ales sa „mancati“, sau sa „cititi“ etc).

Joc de echipa: Masinaria umana

In grupe de cate 5-6 copii, construiti o masinarie umana din piese care se misca. Cereti colegilor vostri sa ghiceasca ce masinarie ati prezentat.

Mesaj intrerupt

Va asezati in trei siruri paralele, aflate la o distanta de un metru intre ele. Fiecare membru al primului sir va incerca sa transmita un scurt mesaj de apreciere (maxim 5 cuvinte) partenerului sau din al treilea sir. Cei din sirul din mijloc, „invidiosi”, trebuie sa faca tot posibilul ca mesajul sa nu poata fi receptionat corect, facand tot felul de zgomote sau gesturi. Dupa 2 minute, jocul se intrerupe si se compara mesajele.

Sirurile isi schimba apoi rolurile, astfel incat fiecare sa poata fi, pe rand, cel care transmite mesajul, cel care incearca sa il intrerupa, si cel care il receptioneaza. La sfarsitul jocului, spuneti in care dintre roluri v-ati simtit mai bine

Blazonul personal (metoda Fotolangage)

Toti copiii veti avea reviste cat mai ilustrate, foarfece, lipici si o coala A4. Alegeti din revistele pe care le aveti, cateva ilustratii care va plac mai mult sau care reprezinta ceva pentru voi si decupati-le, apoi lipiti-le pe foaie, pentru a obtine un poster. Se vor prezenta toate lucrarile (Atentie! Lucrarile sunt individuale.), fiecare dintre voi spunand de ce a ales imaginile respective.

Arata-ne ce simti!

Conducatorul jocului va imparte bilete, pe care sunt notate diferite situatii care au rolul de a crea o stare de supunere sau de revolta. De exemplu: „Mama te pune sa faci curat in camera ta exact la ora la care la televizor sunt desenele tale preferate“, sau „Doamna invatatoare te-a certat pentru ca nu ai fost cuminte si te trimite sa stai la colt“, etc.

Pe rand, fiecare dintre voi va incerca sa transmita, folosind doar gesturi si expresii ale fetei, starea pe care i-o creeaza situatia respectiva.

Joc de exprimare a identitatii: Cercul de conversatie

Fiind dispusi in cerc, veti raspunde invatatorului, continuand si completand enunturile date. Exemple: Ceea ce prefer eu este . ; mi-ar placea sa fiu . ; jocul meu preferat este ; cred ca numele meu semnifica . ; nu mi-ar placea sa stiu ; sunt fericit (trist) cand .. ; as vrea sa fiu mai . ; intr-o zi sper .  .

Vi se acorda acelasi timp pentru a da raspunsul potrivit, precum si libertatea de a nu raspunde, daca nu doriti acest lucru, „sarind” peste cei care nu vor sau nu stiu sa-si exprime optiunea.

Poza de grup!

Formati echipe de cate 7 persoane. Fiecare echipa are ca sarcina sa deseneze cate un personaj care sa aiba cate o caracteristica a fiecaruia dintre membrii grupului (exemplu: parul negru ca al Ioanei, sandale ca ale Soniei etc.). Dupa 7 minute de discutii, fiecare echipa isi prezinta desenele, iar ceilalti vor cauta sa ghiceasca cui apartin caracteristicile personajului din desen.

Un prieten adevarat!

Formati patru echipe. Fiecare echipa are sarcina de a stabili care sunt cele mai importante 7 calitati pe care trebuie sa le aiba un prieten adevarat. Dupa 7 minute de discutii, fiecare echipa prezinta intregului grup de elevi calitatile descoperite in urma discutiilor.

Conducatorul de joc va cere echipelor sa aleaga, din cele 7, numai cate 3 calitati pe care le considera cele mai importante, iar in final, numai cate una. Astfel, identificand cele 4 calitati ajunse „in finala”, veti gasi, probabil, definitia prietenului adevarat.

De ziua ta!

Formati un cerc. Alegeti, dintre voi, un „sarbatorit”. Fiecare dintre voi veti mima, pe rand, ce cadou doriti sa ii faceti acestuia. Daca „sarbatoritul” nu ghiceste cadoul, va trebui sa ii cedeze rolul celui care a mimat respectivul cadou.

Joc de comunicare: Schimba locul!

Sunteti asezati in cerc. Unul dintre voi este in mijlocul cercului si spune ceva de genul: „Cei care poarta sapca !”. Toti cei care poarta sapca schimba locul si cel care nu gaseste loc vine in mijloc si trebuie sa ofere alta sugestie: toate fetele/baietii, baietii blonzi, fetele in pantaloni, cei care au implinit ani etc. Cand se rosteste un enunt care comporta un calificativ, precum: ”Cei care sunt fericiti/jucausi/cuminti”, jocul se sfarseste, intrucat este dificil sa identifici o calitate dintr-o privire.

5. Interactiune de la A la Z

*     Tema de discutie :

Fara indoiala ati auzit macar de una din variantele proverbului: „Radacinile invataturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.”

Ce semnificatii are proverbul ?

Impartasiti colegilor viziunea proprie despre ”radacinile” si ”fructele” invataturii.

Credeti ca printre altele, dascalul trebuie sa faca invatatura placuta elevilor ?

Proverbul amintit mai sus aduce in discutie ”gustul” pe care procesul de invatare il poate avea. Daca extindem metafora si privim invatatura ca pe un ”ospat” ? In speta un ospat este mereu placut prin varietatea si bogatia  bucatelor oferite. Participantul la ospat alege ce sa serveasca (nimeni nu-i baga ceva pe gat !). Daca bucatarul a gatit echilibrat, va fi hrana pentru toate gusturile, va fi un meniu sanatos de la aperitiv si pana la desert, iar la final nimeni nu va avea indigestie.

Pentru a fi eficienta invatarea trebuie sa fie in mod constant interactiva. Asadar, ce aperitive si deserturi se pot servi ?

Cum incepe 'o ora activa' ?

            Sunt profesori care intra brusc in materia de predat, astfel incat multi elevi nu recepteaza noutatea de la bun inceput din dificultati de adaptare rapida.    Fara a oferi retete infailibile, prezentam in cele ce urmeaza cateva modalitati de a deschide apetitul elevilor, respectiv de a le starni interesul sau curiozitatea, de a deschide canalele de comunicare, de a le oferi posibilitatea sa se implice de la bun inceput.

I. Schimbul activ de experiente

Este o procedura care poate conduce la mai multe rezulatate – o evaluare initiala, angajarea imediata in ora, interactiunea elevilor. Schimbul nu trebuie sa dureze mai mult de 5-7 minute.

o      Oferiti stimulente pentru inceperea schimbului de idei, care sa solicite replici concise. Puteti folosi una dintre sugestiile de mai jos :

§       Definitia unui cuvant care va fi unul din conceptele cheie ale orei

§       Intrebari despre evenimente/ procese/ actiuni la care ar fi putut fi martori si care sunt centrale pentru ora.

§       Identificarea/ localizarea in timp si spatiu a unor personaje/ personalitati care urmeaza sa apara sau au legatura cu lectia

§       Propozitii incomplete care se refera la idei importante care vor fi discutate pe parcursul orei.

§       Opinii despre subiectul orei

o      Cereti fiecarui elev sa gaseasca un raspuns cat mai adecvat

o      Solicitati colegii de banca sa-si confrunte opiniile

o      Invitati fiecare pereche de colegi de banca sa impartaseasca raspunsul cu perechea cea mai apropiata

o      Cereti fiecarui grup sa va raporteze solutia.

o      Folositi imediat informatia pentru urmatoarea activitate

*     Tema de reflectie : Construiti cerinte specifice unei ore la  alegerea dumneavoastra pornind de la sugestiile de la 1.

II. Schimb in trei

Prin intermediul acestei proceduri elevii au posibilitatea sa schimbe opinii cu mai multi colegi despre un concept/ fenomen/ proces care va fi reluat pe larg in ora.

1.     Construiti cateva intrebari care au legatura cu principalele aspecte ale orei (Exemplu pentru romana, cls. a V-a : Ce va place in basme ? ce nu va place ? Cu cine seamana Harap Alb ? De ce sunt basmele povestite copiilor ?)

2.     Impartiti elevii in grupe de 3 si pozitionati grupurile din clasa astfel incat fiecare grup sa aiba in apropiere un alt grup in stanga si in dreapta (grupurile ar trebui dispuse in perimetrul unui cerc sau al unui patrat)

3.     Dati fiecarui grup o aceeasi intrebare de ”incalzire” (trebuie sa fie cea mai simpla de pe lista – v. primele doua intrebari din exemplul de la 1.). Fiecare membru trebuie sa ofere un raspuns rapid si scurt.

4.     Cereti elevilor sa numere de la 0 la 2. Elevii cu numarul 1 se vor deplasa spre dreapta la primul grup ; elevii cu numarul 2 se vor deplasa tot spre dreapta dar la al doilea grup ; elevii 0 vor ramane pe loc. In noua componenta grupurile vor primi o aceeasi  intrebare, ceva mai dificila decat prima. Fiecare membru trebuie sa ofere un raspuns rapid si scurt.

5.     In functie de timpul avut, puteti face o a doua rotatie cu o intrebare mai complicata.

6.     In timpul discutiilor de grup, treceti pe langa elevi si observati. Notati-va cateva raspunsuri pe care sa le speculati ulterior in lectie.

*     Tema de reflectie: Construiti intrebari gradate, pentru o ora  la alegerea dumneavostra folosindu-va de exemplul de la 1.

III. Inceput amuzant

Este o maniera de a incepe facand haz de necaz ! Marele avantaj este ca atmosfera se destinde. Dar elevii isi pun si mintea la contributie pentru a fi creativi cu umor !

1.     explicati elevilor ca vor incepe cu un exercitiu amuzant inainte de a trece la treaba serioasa.

2.     impartiti elevii in grupuri de 4-6 si cereti-le sa faca haz de unul din aspectele tratate la disciplina respectiva (un exemplu pentru matematica, cls. a VI-a, Care sunt modalitatile cele mai dezastruoase pentru construirea unei figuri geometrice ?)

3.     invitati elevii sa prezinte rezultatele

4.     intrebati elevii ce au invatat de pe urma exercitiului si folositi raspunsurile pentru a trece la „trebile serioase”

5.     puteti concura elevii cu o creatie personala plina de umor

*     Teme de reflectie:

-Construiti o intrebare specifica unei ore la  alegerea dumneavoastra pornind de la exemplul sugerat la 2.

-Pregatiti un exemplu umoristic cf. explicatiei de la 5.

-Care dintre elementele Inventarului interactiv (v. cap. 3) are potential de ”aperitiv interactiv”.  Adaptati procedura la nevoile si ideile dumneavoastra.

Cum se face o incheiere interactiva ?

Sunt profesori care doresc cu orice pret sa ”acopere” materia. Drept pentru care predau intens pana la pauza sau si pe parcursul acesteia! Daca ne gandim la faptul ca ”acoperirea” are si conotatii negative (in sensul ascunderii, blocarii descoperirii), atunci aceasta abordare este cel putin suspecta din perspectiva invatarii eficiente, interactive. Pentru ca retentia, intelegerea profunda sa aiba loc, elevii trebuie sa aiba posibilitatea sa incheie ei insisi o secventa de instruire. De altminteri, daca revenim la metafora cu care am inceput acest capitol, este legitima o alta intrebare de ”descoperire” : putem accepta un ospat reusit fara un desert pe masura ?

Revizitarea conceptelor

1.     La sfarsitul unei unitati de invatare oferiti o lista de concepte/ subiecte/ aspecte tratate pe parcurs. Explicati elevilor ca doriti sa vedeti ce isi amintesc si ce au uitat.

2.     Puneti intrebari de tipul : La ce se refera X ? De ce este important X ? Ce importanta are X pentru tine ?

3.     Faceti comentarii umoristice referitor la ceea ce elevii au uitat, dand vina pe dascalul care nu i-a dascalit suficient

*     Tema de reflectie: Particularizati intrebarile de la 2. astfel incat sa fie specifice pentru o unitate de invatare la alegerea dumneavoastra

Intrebare – Raspuns

1.     La sfarsitul unitatii de invatare dati doua fise fiecarui elev. Fisele vor avea urmatoarea structura :

A.    Am o intrebare despre …………………………….

B.    Pot raspunde la o intrebare despre ………………….

2.     Dupa ce elevii au completat individual cele doua fise, formati grupe si cereti sa aleaga cea mai interesanta fisa A si cea mai interesanta Fisa B.

3.     Cereti fiecarui grup sa adreseze intrebarea de pe Fisa A selectata. Cereti unui elev din alt grup sa raspunda. Daca acesta nu poate da raspunsul este solicitat un altul.

4.     Cereti fiecarui grup sa raporteze intrebarea si raspunsul de pe Fisa B selectata

Autoevaluare

Cereti elevilor sa completeze enunturi de autoevaluare de tipul

Mi-a placut sa …………………………… (activitate derulata)

Mi s-a parut plicticos sa …………………….

Cel mai usor a fost sa …………………………..

Cel mai dificil a fost sa …………………………….

Imi propun sa ………………………………………….

Recomand profesorului meu ………………………………..

*     Teme de reflectie :

Revizitati Inventarul interactiv. Care dintre procedurile prezentate pot fi folosite sau adaptate ca ”desert” interactiv ?

Ce fel de informatii utile profesorului ofera aceste maniere de incheire interactiva ?

De ce acest capitol nu a discutat si ”felurile principale” ale ospatului ?

Completati enunturile de autoevaluare de mai sus din perspectiva experientelor dumneavoastra de invatare.

Ce recomandati autorilor/ mentorului ?




loading...



{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat