Operationalizarea obiectivelor educationale

Operationalizarea obiectivelor educationale

"Daca nu stii unde mergi, atunci este foarte dificil sa alegi o cale potrivita de a ajunge la destinatie."

/Robert  Mager/

Abilitatea profesorului de a elabora obiective este foarte semnificativa in conditiile reformei educationale. Modelul propus in continuare vine sa faciliteze procesul de elaborare a obiectivelor, oferind niste instrumente simple de lucru.

Elaborarea corecta a obiectivelor educatio­nale este cruciala in planificarea oricarui eveniment de instruire, necesitatea acesteia fiind conditionata de faptul ca obiectivele:

devin un standard de certificare in majori­tatea statelor;

ofera un fundament pentru selectarea strate­giilor de instruire adecvate scopurilor educatio­nale in proiectare;

il ajuta pe elev sa-si directioneze atentia spre ceea ce se asteapta de la el;

asigura un suport pentru evaluarea corecta a performantei (cunostintelor si abilitatilor);

ofera criterii pentru determinarea eficientei intregului proces de instruire.

Inainte de a incepe procesul de elaborare a obiectivelor, sa clarificam ce este un obiectiv - un enunt care descrie scopurile educationale, finalitatile unui eveniment educational, comportamente specifice, abilitati sau sarcini? De fapt, toate aceste notiuni se includ in conceptul de obiectiv.

A.Crisan si V.Gutu ofera urmatoarea definitie:

Obiectivele definesc noul comporta­ment dupa ce elevul a parcurs o experienta de invatare.

Un obiectiv este enuntul ce specifica in ter­meni comportamentali (masurabili, concreti si detec­tabili) performantele elevului, realizate ca un rezultat al procesului de instruire.

Dar fixarea obiectivelor nu este primul pas in proiectarea educationala.

Inainte de a elabora obiectivele, trebuie sa fim siguri ca am reusit sa:

stabilim scopurile evenimentului de instruire;

identificam cunostintele, abilitatile si comportamentul asteptat ca un rezultat al realizarii lectiei;

elucidam care sint sarcinile de baza si cele secundare;

determinam comportamentele si caracteristicile initiale ale elevilor.

Urmeaza un model simplu de elaborare a obiectivelor, adaptat dupa teoria propusa de cercetatorul in psihopedagogie Robert Mager.

Modelul ACCM reprezinta o abreviere mnemotehnica (mnemica) a principalelor elemente din care se compune un obiectiv educational.

A - semnifica auditoriul si ne reaminteste ca obiectivele trebuie sa fie focalizate asupra elevului, si nu asupra profesorului. A este un item care ne sugereaza intrebarea: "Ce actiuni sau comportamente asteptam din partea elevilor ca un rezultat al lectiei?

De exemplu:

La sfirsitul orei elevul va fi capabil sa (aceasta fiind o formula utila aplicata inainte de enumerarea obiectivelor):

identifice cel putin 4 cauze ale revolutiei din 1848, folosindu-se de notitele pe care si le-a luat pe parcursul lectiei;

rezolve independent 4 inecuatii reductibile la inecuatii patratice;

elaboreze in echipa o prezentare grafica sistematizata a regnului animal.

C - reprezinta comportamentul. Obiectivul va constata un comportament al elevului - rezultat al procesului de invatare - care trebuie sa fie masura­bil. Daca analizam mai detaliat, atunci vom vedea ca modul comportamental se compune din doua ele­mente: un verb de actiune si o referinta la conti­nut.

1.Verbul de actiune specifica actul comporta­mental asteptat din partea elevului. Taxonomia lui Bloom (vezi schema) ofera o lista detaliata a verbelor, utila pentru elaborarea obiectivelor.

2.Referinta releva un continut specific si, de regula, este precedata de un verb.

De exemplu:

La finele lectiei elevul va fi capabil sa:

identifice cel putin 4 cauze ale revolutiei din 1848, utilizind notitele pe care si le-a luat pe parcursul lectiei;

rezolve independent 4 inecuatii reductibile la inecuatii patratice.

C - reprezinta conditiile situatiei in care se produce comportamentul asteptat, acestea fiind niste constringeri sau parametri ai procesului de invatare si evaluare. In obiective sint puse in evidenta mate­ria­lele ce pot fi utilizate de elevi (de asemenea, cele ce nu pot fi utilizate), conditiile in care elevii isi vor demonstra abilitatea etc.

De exemplu:

Avind ca reper harta geopolitica a Europei, elevii vor fi capabili sa determine cel putin 3 avantaje si 3 dezavantaje macroeconomice ale Moldovei.

M - reprezinta masura (sau criteriul), aceasta specificind standardul minim acceptat de perfor­man­ta in termeni de calitate, cantitate si timp.

Masura este sablonul dupa care se evalueaza realizarea obiectivului. Ea poate fi stabilita din punct de vedere cantitativ si vizeaza calitatea, viteza si acuratetea realizarii unei performante.

De exemplu:

La finele orei elevul va trebui sa:

identifice cel putin patru cauze ale revolutiei din 1848, utilizind notitele pe care si le-a luat pe parcursul orei.

In final, pornind de la modelul ACCM, prezentat mai sus, am vrea sa punem accentul pe un moment important, care ne poate ajuta in procesul de elaborare a obiectivelor: de obicei, pentru a specifica adecvat continutul unei ore de instruire e nevoie de 5-10 obiective. Desigur, acest enunt se reduce la o simplificare, dar el ofera cel putin o viziune asupra procesului de elaborare a obiectivelor.

bibliografie

Crisan, A., Gutu, Vl., Dictionar de termeni pedagogici; EDP, Bucuresti, 1998.

Crisan, A., Gutu, Vl., Proiectarea curriculum-ului de baza. Ghid metodologic; Editura "Tip­Cim", Cimislia, 1997.

Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara; EDP, Bucuresti, 1998.

Mager, Robert, Preparing Instructional Objectives; Belmont, CA: David S. Lake Publishers, 1984.

Taxonomia lui Bloom