Managementul clasei de elevi si educational - an 3 - test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Termenul de "management" desemneaza:

ANS:  A

2. Termenul de "management educational" se refera la:

ANS:  C

3. Termenul de "management educational" se refera la:

ANS:  D

4. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul sistemului de invatamant. Este vorba despre nivelul de analiza:

ANS:  A

5. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul institutiei scolare. Este vorba despre nivelul de analiza:

ANS:  B

6. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul clasei de elevi. Este vorba despre nivelul de analiza:

ANS:  D

7. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel macrostructural. Acesta se efectueaza la nivelul:

ANS:  D

8. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel intermediar. Acesta se efectueaza la nivelul:

ANS:  C

9. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel microstructural. Acesta se efectueaza la nivelul:

ANS:  A

10. O stiinta analizeaza managementul educational din perspectiva teoriilor organizarii si a conducerii diferitelor structuri organizationale. Este vorba despre:

ANS:  B

11. O stiinta abordeaza managementul educational prin capacitatea sa de a reflecta simultan stiinta si arta conducerii. Este vorba despre:

ANS:  D

12. O stiinta aflata in relatii cu managementul educational reflecta mecanismele interne ale activitatii umane, la intersectia dintre motivatiile individuale si finalitatile sociale. Este vorba despre:

ANS:  E

13. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational asigura functionarea optima a sistemului educational (planificare, decizie, coordonare, control, strategii si metodologii educationale). Este vorba despre:

ANS:  A

14. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational presupune implicarea activa a elevilor, profesorilor, parintilor. Este vorba despre:

ANS:  B

15. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la faptul ca acesta prezinta deschidere spre alte domenii. Este vorba despre:

ANS:  E

16. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la posibilitatea de anticipare pe baza tendintelor de evolutie a sistemului Este vorba despre:

ANS:  C

17. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational arata cum trebuie realizate obiectivele si aplicate metodologiile. Este vorba despre:

ANS:  D

18. Managementul educational poate fi realizat la nivel macropedagogic, ceea ce presupune aplicarea sa la nivelul:

ANS:  D

19. Managementul educational poate fi realizat la nivel intermediar, ceea ce presupune aplicarea sa la nivelul:

ANS:  C

20. Managementul educational poate fi realizat la nivel micropedagogic, ceea ce presupune aplicarea sa la nivelul:

ANS:  E

21. Una dintre functiile managementului educational implica valorificarea tuturor resurselor pedagogice. Este vorba despre functia de:

ANS:  A

22. Una dintre functiile managementului educational presupune actiuni de informare, evaluare. Este vorba despre functia de:

ANS:  B

23. Una dintre functiile managementului educational implica valorificarea resurselor umane, materiale, financiare si informationale. Este vorba despre functia de:

ANS:  A

24. Una dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational (prin intermediul functiei de planificare si organizare a sistemului de invatamant) este cea a resurselor umane, categorie de resurse care include:

ANS:  C

25. Una dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational (prin intermediul functiei de planificare si organizare a sistemului de invatamant) este cea a resurselor materiale, categorie de resurse care include:

ANS:  A

26. Una dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational (prin intermediul functiei de planificare si organizare a sistemului de invatamant) este cea a resurselor financiare categorie de resurse care include:

ANS:  B

27. Una dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational (prin intermediul functiei de planificare si organizare a sistemului de invatamant) este cea a resurselor informationale, categorie de resurse care include:

ANS:  E

28. Procesul de conducere (managementul) este o caracteristica a oricarei activitati organizate ce tinde spre o:

ANS:  E

29. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca orice clasa presupune asocierea unui numar de indivizi cu statute si roluri bine definite, in vederea realizarii unor obiective. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  A

30. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la deschiderea spre noi teorii, spre noi abordari stiintifice a stiintelor socio-umane, inclusiv a pedagogiei. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  B

31. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca profesorul a fost intotdeauna persoana care controleaza, dirijeaza pe altii, dar se si autocontroleaza. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  C

32. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca relatiile educationale se desfasoara intr-un cadru organizational dinamic. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  D

33. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca invatarea este un proces social. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  D

34. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca in clasa de elevi au loc raporturi si interactiuni, luari de pozitii personale fata de altii. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  E

35. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul ca adaptarea elevului la cadrele institutionale si organizationale se desfasoara si prin procedee psihologice diferentiate. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  E

36. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi din perspectiva managementului porneste de la faptul ca extinderea conceptului de management asupra educatiei in general si a activitatii educative desfasurate in clasa de elevi este legitima si benefica. Este vorba despre argumentele de tip:

ANS:  A

37. Una dintre paradigmele care orienteaza domeniul de studiu al managementului clasei   porneste de la ideea conform careia reglementarea conduitei umane se realizeaza printr-un ansamblu de norme explicite si institutionalizate. Este vorba de paradigma:

ANS:  D

38. Una dintre paradigmele care orienteaza domeniul de studiu al managementului clasei este centrata pe individ, in diferite ipostaze sociale, pe ideea ca o colectivitate este formata din persoane ce desfasoara acte constiente, care nu pot fi cuprinse intr-o teorie generala. Este vorba de paradigma:

ANS:  E

39. Grupul scolar este definit ca totalitate de persoane reunite cu scopul desfasurarii unor activitati specifice, avand caracteristicile unui:

ANS:  C

40. Una dintre caracteristicile grupului scolar se refera la faptul ca acesta reflecta convergenta dintre membrii sai. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:

ANS:  A

41. Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaza totalitatea transformarilor care au loc in interiorul sau. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:

ANS:  C

42. Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza un colectiv concret privit ca intreg prin care se deosebeste de celelalte colective. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:

ANS:  D

43. Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip:

ANS:  B

44. Un rol important in analiza clasei de elevi ca grup primar specific il ocupa studiul:

ANS:  D

45. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se refera la faptul ca sarcina comuna este cea de invatare si este precis formulata de catre profesor si elevi. Este vorba despre procesul de:

ANS:  D

46. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se desfasoara in stransa legatura cu procesul de realizare a sarcinii. Este vorba despre procesul de:

ANS:  B

47. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare re refera la faptul ca atractia dintre membrii clasei constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte. Este vorba despre procesul:

ANS:  A

48. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare asigura uniformitatea comportamentelor membrilor clasei. Este vorba despre procesul de:

ANS:  E

49. Relatiile care se manifesta in interiorul clasei de elevi si care determina climatul psihosocial poarta denumirea de relatii:

ANS:  E

50. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific concepe clasa de elevi ca fiind un grup social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc intre membrii sai, apare si se manifesta ca realitate sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii procesului instructiv- educativ. Este vorba despre perspectiva:

ANS:  A

51. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific  presupune evidentierea proceselor formative ce au loc in interiorul clasei de elevi . Este vorba despre perspectiva:

ANS:  B

52. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific  presupune evidentierea aspectului institutionalizat al clasei. Este vorba despre perspectiva:

ANS:  B

53. Grupul social primar care este in mod concomitent cadrul psihosocial al desfasurarii activitatii de instruire si educare si un cadru de comunicare si socializare poarta denumirea de:

ANS:  C

54. Doar unul dintre variantele de raspuns de mai jos include cele doua mai cunoscute perspective de abordare a clasei ca grup social specific. Indicati varianata corecta!

ANS:  B

55. La nivelul clasei de elevi, este analizata un tip de forte cu rol orientativ si reglator, care au rol important in stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal. Este vorba de influenta:

ANS:  C

56.

Unul dintre factorii care determina calitatea managementului la nivelul clasei de elevi se refera la asigurarea sistemului de invatamant cu personal calificat. Este vorba despre:

ANS:  C

57. Recrutarea si selectia personalului din invatamant sunt activitati:

ANS:  B

58. Activitatea de a evalua unul sau mai multi candidati prin prisma unui post vacant in invatamant si a evidentia o concordanta cat mai buna intre candidat si munca sa poarta denumirea de

ANS:  A

59. Una dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza atributiile, respectiv fisa procedurala a postului. Este vorba despre:

ANS:  B

60. Una dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza stabilirea caracteristicilor psihologice, pedagogice si psihosociale pe care trebuie sa le posede un candidat pe postul didactic respectiv. Este vorba despre:

ANS:  D

61.

Formarea cadrelor didactice contine doua etape (faze) absolut obligatorii. Acestea sunt:

ANS:  B

62.

Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice. Nivelul II se refera la:

ANS:  C

63.

Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice. Nivelul III se refera la:

ANS:  D

64.

Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice. Nivelul I se refera la:

ANS:  B

65. In stransa legatura cu formarea competentelor didactice ale cadrelor didactice se pune problema:

ANS:  B

66.

Semnificatiile pe care cadrul didactic le da normelor prevazute si maniera in care acestea sunt traduse in comportamentul de rol poarta denumirea de:

ANS:  D

67. Exista si in prezent conform carora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea unei:

ANS:  B

68. Conceptia conform careia constrangerea exterioara prin dispozitii, ordine, interdictii, pedepse inabusa manifestarile spontane ale copilului si deci, constituirea personalitatii sale, poarta denumirea de:

ANS:  C

69. Conceptia conform careia intrucat natura umana este prin esenta ei predispusa spre manifestari negative, fapt care implica cu necesitate masuri severe de constrangere poarta denumirea de:

ANS:  D

70. Succesul unui management al clasei presupune o anumita grija pentru prevenirea unor:

ANS:  D

71. Din perspectiva didactica, mobilierul trebuie instalat si reglat dupa:

ANS:  C

72. Caracteristica mobilierului scolar care permite acestuia sa poata fi reorganizat, compus si descompus in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului didactic poarta denumirea de:

ANS:  C

73. Substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependenta de ergonomia acesteia poarta denumirea de:

ANS:  A

74. Vizibilitatea este o constanta ergonomica apropiata de:

ANS:  D

75. Clasa trebuie amenajata nu numai dupa reguli de ordin instructiv-educativ, ci si de ordin:

ANS:  C

76. Adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitatile somato-fiziologice si de sanatate ale elevilor poarta denumirea de:

ANS:  A

77. Dimensiunea psihologica vizeaza atat caracteristicile de ordin strict psihologic, cat si cele care tin de:

ANS:  C

78. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea si respectarea:

ANS:  B

79.

O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza caracteristicile grupului clasa comparativ cu cele ale grupului social in general. Este vorba despre dimensiunea:

ANS:  C

80.

O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza ansamblul de norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar. Este vorba despre dimensiunea:

ANS:  D

81.

O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza diferitele proceduri si strategii ale cadrului didactic atunci cand situatia grupului-clasa necesita acest fapt. Este vorba despre dimensiunea:

ANS:  E

82.

Un tip de norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar sunt  norme ascunse, mai putin clar exprimate, dar subintelese. Este vorba despre normele de tip:

ANS:  B

83. Dimensiunea operationala a managementului clasei de elevi este reprezentata si de problema conformarii la anumite:

ANS:  B

84. Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii normelor explicite de catre elevi se soldeaza, de cele mai multe ori, cu fenomene de:

ANS:  D

85.

Interdependenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta de prezenta la acesta a:

ANS:  C

86. Trasatura definitorie a demersurilor manageriale ale cadrului didactic care presupune un set corecturi aduse mereu actiunii educationale poarta denumirea de:

ANS:  B

87. De regula, agentul schimbarii in cadrul clasei de elevi este:

ANS:  D

88. In contextul aplicarii managementului clasei de elevi, singura modalitate de a personaliza un set de norme si reguli specifice constituirii grupului scolar este:

ANS:  B

89. Actiunea organizata si structurata exercitata in cadrul clasei de elevi asupra unei persoane in vederea formarii sau schimbarii unor comportamente (atitudini) poarta denumirea de:

ANS:  C

90.

Influenta personala a profesorului este determinata de urmatorii factori:

1. relatia afectiva stabilita intre profesor si elevi;

2. perceptia elevului asupra profesorului;

3. folosirea in exces a influentei de catre profesor;

4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic;

5. politica ministerului educatiei.

Doar una dintre variantele de raspuns de mai jos cuprinde toti factorii care determina influenta profesorului. Care este aceasta?

ANS:  C

91.

In ultimii ani conceptul de implicare  este mult utilizat in literatura psihosociologica, in mod special in ceea ce priveste implicarea in:

ANS:  A

92. Implicarea indivizilor numai prin raportare la valorile si scopurile generale ale clasei de elevi exprima calitatea acesteia de a fi:

ANS:  B

93. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala este  preferinta pentru persoanele (colegii) care-si desfasoara activitatea in aproprierea noastra. Este vorba depre:

ANS:  A

94. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala presupune alegerea persoanelor cu care ne aseamanam foarte mult in plan aptitudinal, valoric si motivational. Este vorba depre:

ANS:  B

95. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala corespunde in plan psihologic cu identificarea tipurilor de diade ce ii pot face pe parteneri sa rezolve elemente de personalitate reciproc necesare. Este vorba depre:

ANS:  C

96.

In cadrul comunicarii interpersonale in cadrul clasei de elevi un loc aparte il ocupa modul concret al vorbirii noastre: volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. Aceste caracteristici sub cunoscute sub denumirea de:

ANS:  C

97.

Analiza managementului clasei de elevi nu poate fi completa fara o analiza a personalitatii cadrului didactic. Aceasta analiza trebuie sa aibe in vedere:

1. personalitatea de baza;

2. personalitatea cristalizata;

3. stilul educational al cadrului didactic;

4. cerintele managementului scolar;

5. stilul managerial al cadrului didactic.

Doar una dintre variantele de raspuns de mai jos cuprinde toti factorii necesari pentru o analiza completa a personalitatii cadrului didactic. Care este aceasta varianta?

ANS:  B

98.

Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial al cadrului didactic include proiectarea si planificarea. Este vorba despre:

ANS:  B

99.

Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial presupune adaptarea la exigentele si variabilele situatiei. Este vorba despre:

ANS:  C

100. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea operationala a obiectivelor. Este vorba despre rolul de:

ANS:  A

101. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include analiza detaliata a resurselor educationale si manageriale. Este vorba despre rolul de:

ANS:  A

102. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include precizarea activitatilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor. Este vorba despre rolul de:

ANS:  A

103. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea si esalonarea in timp a responsabilitatilor (pentru cadrul didactic dar si pentru elevi). Este vorba despre rolul de:

ANS:  A

104. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include coordonarea. Este vorba despre rolul de:

ANS:  B

105. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include realizarea echilibrului autoritate-putere-responsabilitate. Este vorba despre rolul de:

ANS:  B

106. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include unitatea de comanda. Este vorba despre rolul de:

ANS:  B

107. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include delegarea. Este vorba despre rolul de:

ANS:  B

108. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de supraveghere (a functionarii procesului). Este vorba despre rolul de:

ANS:  C

109. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de conexiune inversa. Este vorba despre rolul de:

ANS:  C

110. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de prevenire a eventualelor situatii de criza educationala. Este vorba despre rolul de:

ANS:  C

111. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include obtinerea informatiilor si prelucrarea statistica a acestora. Este vorba despre rolul de:

ANS:  D

112. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include elaborarea aprecierilor. Este vorba despre rolul de:

ANS:  D

113. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include clasificarea (identificarea situatiei de criza). Este vorba despre rolul de:

ANS:  E

114. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include formularea (realizarea unei judecati de valoare cu privire la situatia problematicii). Este vorba despre rolul de:

ANS:  E

115. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include finalizarea procesului si reluarea relatilor normale profesor-elev sau elev-elev. Este vorba despre rolul de:

ANS:  E

116. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic este din punct de vedere managerial un proces de alegere in mod deliberat a unui mod de actiune pentru a ajunge la un anumit rezultat. Este vorba despre rolul de:

ANS:  C

117. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic reprezinta selectarea unui anumit curs al actiunii dintr-un numar de alternative. Este vorba despre rolul cunoscut sub denumirea de:

ANS:  C

118. Dupa gradul de cunoastere a efectelor, deciziile educationale se  impart in doua categorii. Indicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii!

ANS:  E

119. Dupa campul de actiune, nivelul ierarhic implicat, deciziile educationale se  impart in doua categorii. Indicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii!

ANS:  C

120. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale afecteaza cel mai profund viata institutionala a scolii. Este vorba de deciziile de tip:

ANS:  C

121. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale privesc actul educational din cadrul clasei de elevi. Este vorba de deciziile de tip:

ANS:  D

122. Una dintre etapele actului decizional include identificarea problemelor. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  D

123. Una dintre etapele actului decizional include explicarea si motivarea pentru elevi a deciziei. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

124. Una dintre etapele actului decizional include organizarea actiunii practice. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

125. Una dintre etapele actului decizional include controlul indeplinirii deciziei. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

126. Una dintre etapele actului decizional include reglarea optimala a actiunii. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

127. Una dintre etapele actului decizional include deciziile de corectare a actiunii. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

128. Una dintre etapele actului decizional include evaluarea rezultatelor obtinute. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

129. Una dintre etapele actului decizional include comunicarea deciziei. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  A

130. Una dintre etapele actului decizional include selectionarea, organizarea si prelucrarea informatiilor. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  D

131. Una dintre etapele actului decizional include elaborarea variantelor de activitate si a proiectelor de masuri. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  D

132. Cea mai buna decizie este aceea care (atat pe termen lung, cat si pe termen scurt) poate fi:

ANS:  C

133. Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune acest fenomen pe seama acumularii de substante toxice . Este vorba despre perspectiva denumita:

ANS:  B

134. Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune acest fenomen in legatura cu functionarea sistemului nervos central . Este vorba despre perspectiva denumita:

ANS:  C

135. Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand elevul este centrat in efectuarea unei activitati epuizante. Este vorba despre oboseala de tip:

ANS:  C

136. Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru activitate. Este vorba despre oboseala de tip:

ANS:  D

137. O cauza majora a supraincarcarii elevilor la scoala este generata de sistemul de instruire cu orar:

ANS:  E

138.

Climatul educational este un indicator al "sanatatii" unui grup:

ANS:  B

139. Climatul educational este produsul la diverse niveluri a unor raporturi:

ANS:  E

140. Un tip de climat educational este caracterizat prin printr-un mod de neangajare, nepasare a elevilor, rutina, depersonalizare. Este vorba despre climatul de tip:

ANS:  E

141. Un tip de climat educational este rezultat al unui management adecvat , care determina un comportament deschis al elevilor, fara teama si inhibitie, care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. Este vorba despre climatul de tip:

ANS:  D

142. Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre procesele manageriale negative si deprecierea:

ANS:  B

143.

Un management educational defectuos, chiar daca nu determina in mod direct abandonul scolar, in mod indirect il:

ANS:  C

144. Minciuna este un comportament verbal si non-verbal, care apare in clasa de elevi deseori datorita unor greseli de tip managerial ale:

ANS:  A

145. Pentru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra cuvintelor rostite, ci asupra:

ANS:  D

146. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, durata manifestarilor non-verbale este un element de decodare al:

ANS:  C

147. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, miscarile spontane sunt elemente de decodare ale:

ANS:  C

148. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, nuantele si intensitatile mesajelor verbale sunt elemente de decodare ale:

ANS:  C

149. Agresivitatea implica o forma de:

ANS:  B

150. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca instinctul agresiv al omului s-ar afla la originea razboaielor. Este vorba despre paradigma:

ANS:  B

151. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca, in general, cel frustrat dezvolta un comportament agresiv. Este vorba despre paradigma:

ANS:  C

152. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca factorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa si indiferenta. Este vorba despre paradigma:

ANS:  D

153. Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la:

ANS:  D

154. Reglatorul social al agresivitatii in cadrul clasei de elevi este:

ANS:  B

155. Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si cu:

ANS:  B

156. Aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr-o dependenta totala de non-interventiile sau de interventiile manageriale de tip:

ANS:  C

157. Situatia in care apare un eveniment (complex de evenimente) neasteptate, dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori siguranta organizatiei (a clasei) respective si a membrilor acesteia poarta denumirea de:

ANS:  A

158. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta debuteaza de regula prin afectarea sistemului informational (viciaza mesajele). Este vorba despre:

ANS:  A

159. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta destructureaza canalele de comunicare. Este vorba despre:

ANS:  B

160. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica. Este vorba despre:

ANS:  C

161. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta creeaza impresia ca e imposibil sa se gaseasca vreo solutie de interventie eficienta pe termen scurt. Este vorba despre:

ANS:  D

162. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca paralizeaza sau chiar stopeaza activitati curente , destructurand echilibrul organizatiei scolare. Este vorba despre:

ANS:  E

163. Una dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este caracterizata prin absenta unor strategii clare pe termen lung. Este vorba despre:

ANS:  B

164. Una dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este caracterizata prin neasumarea responsabilitatii interventiilor. Este vorba despre:

ANS:  C

165. Una dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este caracterizata prin generarea sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine. Este vorba despre:

ANS:  D

166. Crizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradului de dezvoltare in timp in doua categorii. Indicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua!

ANS:  B

167. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea apar brusc, fara a putea fi anticipate . Este vorba despre crizele :

ANS:  A

168. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dispar in urma masurilor de interventie, insa reapar dupa o perioada de timp. Este vorba despre crizele :

ANS:  B

169. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea pot duce la destructurarea organizatiei. Este vorba despre crizele :

ANS:  E

170. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dau efecte importante fara a impiedica insa redresarea organizationala. Este vorba despre crizele :

ANS:  D

171. Crizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradul de relevanta in doua categorii. Indicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua!

ANS:  E

172. Crizele educationale colective mai sub denumite si:

ANS:  C

173. Criza educationala este un eveniment semnificativ , provocat de o schimbare radicala, caracterizata printr-o instabilitate de ordin:

ANS:  A

174. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la particularizarea situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar. Este vorba despre etapa denumita:

ANS:  A

175. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea cauzelor care le-au generat. Este vorba despre etapa denumita:

ANS:  B

176. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea unui numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt. Este vorba despre etapa denumita:

ANS:  C

177. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la esalonarea in timp a pasilor necesari. Este vorba despre etapa denumita:

ANS:  D

178. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la formularea de concluzii si angajarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. Este vorba despre etapa denumita:

ANS:  E

179. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul sta si asteapta sa treaca efectele crizei. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  A

180. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul isi critica colaboratorii. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  A

181. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  A

182. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul instaureaza un climat apasator, demotivant, in organizatie . Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  A

183. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  A

184. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul restrange activitatea organizatiei la cote minime. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

185. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul deleaga responsabilitatea . Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

186. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

187. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul forteaza si insista. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

188. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul isi calculeaza un "profit minim" de criza. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

189. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul ca managerul isi motiveaza subalternii. Este vorba despre stilul de interventie:

ANS:  C

190. Unul dintre parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia in situatiile de criza educationala se refera la durata abaterilor de tip:

ANS:  C

191. Nivelul individual al tulburarilor de comportament include si copiii cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii, trasatura cunoscuta sub denumirea de:

ANS:  B

192. Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la dezvoltarea copilului din punct de vedere:

ANS:  A

193. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile de copii cu labilitate pot fi incadrate in nivelul:

ANS:  A

194. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii pot fi incadrate in nivelul:

ANS:  A

195. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor agitati pot fi incadrate in nivelul:

ANS:  A

196. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor agresivi si heteroagresivi pot fi incadrate in nivelul:

ANS:  A

197. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor emotivi si inhibati pot fi incadrate in nivelul:

ANS:  A

198. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor emotivi si inhibati pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  A

199. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu comportament fobic , obsesional pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  A

200. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor indiferenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

201. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor introvertiti pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

202. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor izolati pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

203. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor opozanti pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

204. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor dependenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

205. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor revendicativi pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  E

206. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu manifestari delicvente pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  C

207. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor fugari pot fi incadrate in cadrul nivelului:

ANS:  C

208. Primul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deciziei de interventie in situatiile de criza educationala este:

ANS:  C

209. Un pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare comportamentala ale elevilor este efectuarea unei observatii de tip:

ANS:  B

210. Un pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare comportamentala ale elevilor este o distantare in raport cu o modalitate de relationare indusa de catre:

ANS:  C

211. Un pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare comportamentala ale elevilor este elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale:

ANS:  C

212. Un pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare comportamentala ale elevilor este elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii de tip:

ANS:  C

213. Fundamentele ascultarii active sunt date de:

ANS:  B

214. Majoritatea abaterilor comportamentale in clasa de elevi sunt datorate:  

ANS:  B

215. In cazul identificarii unor abateri comportamental grave, cadrului didactic i se recomanda sa apeleze la:

ANS:  E

216. In multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul de:

ANS:  B

217. O strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti apara. Este vorba despre:

ANS:  A

218. O strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila pentru a castiga timp in intelegerile temporare. Este vorba despre:

ANS:  B

219. O strategie de negociere in clasa de elevi consta in neglijarea propriilor interese in scopul satisfacerii altora. Este vorba despre:

ANS:  D

220. O strategie de negociere in clasa de elevi este opusa concurentei. Este vorba despre:

ANS:  D

221. Concluzia oricarei negocieri poarta denumirea de:

ANS:  B

222. Unul dintre termenii de mai jos nu descrie unul dintre principalele stiluri ale negociatorului in cadrul clasei de elevi. Va rugam sa indicati acest termen!

ANS:  C

223. Una din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de elevi este:

ANS:  B

224. Conducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul unitatilor de baza, institutionalizate in reteaua scolara poarta denumirea de:

ANS:  B

225. Scoala este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii sau paralelism intre functiile manageriale , cu o ierarhie functionala. De aceea, se poate afirma ca scoala este prin definitie o organizatie:

ANS:  D

226. Analiza scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant reflecta nu numai caracteristicile ei, ci si nivelul sau de cultura:

ANS:  B

227. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a coordona si conduce activitatea administrativa a scolii. Este vorba despre:

ANS:  A

228. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a controla activitatile educative. Este vorba despre:

ANS:  A

229. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea de a planifica obiective si strategii educationale. Este vorba despre:

ANS:  A

230. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale se refera la manifestarea competentelor comunicative, de negociere, de solutionare a conflictelor etc. Este vorba despre:

ANS:  D

231. Dintre prejudecatile, stereotipurile si reprezentarile specifice unei organizatii scolare face parte si promovarea claselor de nivel, in pofida tendintei actuale de integrare in colective cu abilitati mixte. Acest aspect este cunoscut sub denumirea de:

ANS:  C

232. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de: simboluri , ceremonii, ritualuri , modele de comportament, vestimentatie etc. - cu alte cuvinte a aspectelor:

ANS:  B

233. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea aspectelor care definesc elementele de nuanta ale acesteia - cu alte cuvinte a aspectelor:

ANS:  E

234. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de valori, norme,reprezetari etc. - cu alte cuvinte a aspectelor:

ANS:  E

235. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp strategii , evaluare. Este vorba despre intepretarea sa ca:

ANS:  C

236. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza listele de continuturi . Este vorba despre intepretarea sa ca:

ANS:  A

237. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza toate documentele curriculare . Este vorba despre intepretarea sa ca:

ANS:  B

238. Atunci cand utilizarea termenului de curriculum se refera la continuturile scolare incluse in programele scolare, este vorba de utilizarea sa in sens:

ANS:  D

239. Un tip de proiect intalnit in educatie configureaza orientarile esentiale ale educatiei , valorile societatii . Este vorba despre proiectele de tip:

ANS:  A

240. Un tip de proiect intalnit in educatie se refera la orice actiune de configurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete. Este vorba despre proiectele de tip:

ANS:  C

241. Un tip de proiect intalnit in educatie este un instrument al politicii manageriale a directorului. Este vorba despre proiectele de tip:

ANS:  E

242. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager constau in capacitatea acestuiade a vedea organizatia ca pe un intreg , de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie. Este vorba despre categoria de capacitati:

ANS:  A

243. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la abilitatea de a lucra cu oamenii , de a-i motiva , de a relationa . Este vorba despre categoria de capacitati:

ANS:  B

244. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la cunoasterea metodelor, tehnicilor si a echipamentului implicat. Este vorba despre categoria de capacitati:

ANS:  C

245. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: gandire critica; capacitate de conceptualizare, capacitate de a prognoza, de a diagnoza , etc.. Este vorba despre categoria de calitati si abilitati:

ANS:  A

246. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: autocontrol , spontaneitate , autoestimare corecta , adaptabilitate , etc.. Este vorba despre categoria de calitati si abilitati:

ANS:  C

247. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: incredere , centrarea pe dezvoltarea celorlalti, capacitatea de a-i influenta pe ceilalti, capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea pozitiva , etc. Este vorba despre categoria de calitati si abilitati:

ANS:  D

248. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei se centreaza pe imbunatatirea calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire profesionala. Este vorba despre programul intitulat:

ANS:  E

249. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste dezvoltarea unei dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis si la distanta si folosirea tehnologiei informationale si comunicationale in educatie. Este vorba despre programul intitulat:

ANS:  C

250. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste aplicarea principiului educatiei de-a lungul intregii vieti . Este vorba despre programul intitulat:

ANS:  D