Curs de perfectionare pentru cadrele didactice

Dezvoltarea abilitatilor de gandire critica la elevii din ciclul primar, gimnazial si liceal

MOTTO:

"Spune-mi si voi uita, arata-mi si poate imi voi aduce aminte, implica-ma si voi

intelege."

(Proverb chinezesc)

CUPRINS

MODULUL I

• Programul educational "Lectura si Scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice".
• Gandirea critica - definire, caracteristici, principii, cadrul de invatare ERR (evocare, realizarea sensului, reflectia).
• Metode si instrumente de dezvoltare a gandirii critice: brainstorming, ciorchinele, cvintetul, SINELG.

MODULUL II

• Metode si instrumente de dezvoltare a gandirii critice: Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat, Cubul, Predictii pe baza unor termeni cheie, Jurnalul dublu, Lasa-mi mie ultimul cuvant.

MODULUL III

• Invatarea prin cooperare. Metode si instrumente de dezvoltare a gandirii critice: Predarea reciproca, Mozaic I, II, Ganditi, comunicati , lucrati in perechi, Unul sta trei circula, Turul galeriei, Reteaua de discutii, Linia valorilor.

MODULUL IV

• Proiectarea activitatii educative din perspectiva gandirii critice.

MODULUL V

• Evaluarea didactica din perspectiva gandirii critice, evaluarea activitatii desfasurate in cadrul cursului.

BIBLIOGRAFIE

MODULUL I

Programul educational "Lectura si Scrierea

pentru Dezvoltarea Gandirii critice"

Este un program initiat de Fundatia pentru o Societate Deschisa si Asociatia Internationala pentru Lectura cuprinzand cadre didactice din intreaga lume.

Scopul programului este cel de a introduce in invatarea scolara si in clasa, metode si tehnici de instruire care promoveaza gandirea critica la elevii de toate varstele si la toate disciplinele de invatamant.

Obiectivele propuse:

• Ofera strategii de predare/ instruire interactive care pun elevii in situatii de invatare efectiva, autentica.
• Creeaza un mediu de instruire coerent si consecvent aplicabil in orice situatie de invatare.
• Descrie procesele cognitive pe care elevul trebuie sa le efectueze inainte, in timpul si dupa parcurgerea unei experiente de invatare pentru a beneficia cu adevarat de pe urma ei.
• Ofera elevilor strategii de acces si control asupra propriei lor gandiri.

Gandirea critica - definire, caracteristici, principii, cadrul de invatare ERR (evocare, realizarea sensului, reflectia)

gandirea critica este o gandire de nivel superior, care dezvolta deprinderile si abilitatea de a rationa corect, coerent, logic, pe baza unor argumente solide.

gandirea critica este un proces complex ce presupune:

asimilarea de cunostinte, metode, instrumente, cu ajutorul carora sa

proceseze informatia;

formarea unor credinte, convingeri, sistem valoric;

luarea unor decizii pe baza credintelor, convingerilor, valorilor, care sa se finalizeze cu manifestarea unor comportamente adaptative, adecvate, eficiente in societate.

gandi critic inseamna:

detinerea unui sistem de cunostinte, valoroase utile, pe baza carora ne intemeiem convingerile, credintele, valorile;

formarea unor opinii independente si acceptarea ca ele sa fie supuse evaluarii critice de catre ceilalti;

supunerea propriilor idei si ale celorlalti unui scepticism constructiv;

construirea unei argumentari care sa explice propriile opinii;

manifestarea de flexibilitate, toleranta, respect fata de ideile celorlalti, acceptandu-le sau respingandu-le cu argumente;

participarea activa la colaborari, cooperari constructive, la elaborari de solutii pentru rezolvarea de probleme;

invatarea modului de a gandi eficient prin evaluarea si testarea mai multor solutii posibile.

gandirea critica presupune rationalitate, obiectivitate fundamentata pe

argumente pertinente

persoana care gandeste critic, gandeste eficient, creator, pragmatic si realist.

Gandirea critica se invata practicand-o!

Conditii necesare pentru a invata eficient gandirea critica:

crearea unor situatii de invatare sau ocazii in care sa exerseze gandirea critica.

incurajarea elevilor sa gandeasca independent "cu propriul cap", sa reflecteze.

implicarea activa, prin confruntare de idei, colaborare, cooperare cu scopul final de a gasi solutii adecvate.

acceptarea diversitatii de opinii si idei.

convingerea elevilor ca nu risca nimic sa fie ridiculizati pentru opiniile exprimate

increderea ca orice elev, indiferent de nivelul de dezvoltare intelectuala, poate gandi critic.

aprecierea pozitiva a gandirii critice manifestata in orice situatie.

In demersul sau de a gandi critic, creativ, constructiv si eficient, elevul ajunge sa progreseze pe mai multe planuri:

de la reactii personale la idei sustinute in public cu argumente;

de la respectul fata de ideile altora la dobandirea increderii in sine prin afirmarea propriilor idei si argumente;

de la o singura perspectiva la mai multe perspective in abordarea unei probleme.

Incurajarea elevilor de a gandi critic se poate face foarte eficient prin intrebarile puse de profesor elevilor sau de catre elevi unii altora.

Exista mai multe tipuri de intrebari si fiecare dintre acestea declanseaza o serie de procese ale gandirii care conduc la intelegerea mai profunda a continutului de invatat.

TIPURILE DE INTREBARI RECOMANDATE IN GANDIREA CRITICA

Exista sase nivele de intrebari.

Fiecare nivel reprezinta un nivel de invatare.

Aceste nivele, de la cel mai scazut la cel mai inalt, sunt:

CUNOASTEREA

INTELEGEREA Nivelele l, 2 si 3 sunt nivele inferioare

APLICATIA ANALIZA

SINTEZA Nivelele 4, 5 si 6 sunt nivele superioare

EVALUAREA

Toate nivelele sunt importante, indiferent daca sunt inferioare sau superioare.

NIVELUL CUNOASTERII este important pentru a-ti aminti   

informatiile.

NIVELUL INTELEGERII este important pentru intelegerea informatiilor. NIVELUL APLICATIEI este important pentru transferul de informatie in

alte situatii.

NIVELUL ANALIZEI este important pentru descompunerea informatiei in

partile ei componente.

NIVELUL SINTEZEI este important pentru combinarea informatiei intr-un

mod original.

NIVELUL EVALUARII este important in formularea unor judecati.

Toate nivelele sunt legate intre ele.

Nivelele superioare se bazeaza pe cele inferioare.

Majoritatea intrebarilor incep cu cuvintele Cine, Ce, Unde, De ce, Cand, Cum si se termina cu semnul intrebarii.

Tipuri de intrebari, cerinte si obiective asociate cu cele 6 niveluri cognitive ale taxonomiei lui Bloom

Nivelul cognitiv Intrebari Obiective (verbe)

Cunoastere

Ce s-a intamplat cand? a identifica

Unde se afla? a distinge

Cand? a defini

Identificati! a aminti

Potriviti!    a recunoaste

Definiti!  a dobandi

(intrebari literare)

Spuneti cu cuvintele voastre! a traduce

Descrieti! Cum vezi tu! a transforma

Explicati graficul! a i lustra

(intrebari de traducere) a organiza

Aratati cum poate fi folosit! a generaliza

Explicati de ce a aparut! a aplica

De ce crezi ca? a stabili legaturi

(intrebari aplicative)  a clarifica

Comparati! a distinge

Aratati diferenta intre si ! a recunoaste, a categorisi

Care sunt trasaturile caracteristice ale! a detecta

Clasificati pe categorii! a deduce

(intrebari analitice)

Construiti! a scrie

Cum verificati! a povesti

Identificati temele si schemele! a relata, a sintetiza

Trageti concluzii specifice! a formula

(intrebari sintetice) a modifica

Determinati! a judeca

De ce da si de ce nu? a argumenta

Ce criterii ati folosit a considera

pentru a afla valabilitatea? a decide

Argumentati! a evalua

Ce e bine (rau) ?

(intrebari evaluative)

CADRUL DE PREDARE-INV ATARE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE

I. EVOCAREA

Elevii sunt indemnati sa-si aminteasca ceea ce stiau dinainte despre un anumit subiect (o anumita tema), sa anticipeze si sa stabileasca scopuri pentru investigatia lor.

Scopuri / consecinte:

implicarea efectiva, activa a elevilor in procesul de invatare

Elevii devin constienti de propria lor gandire si isi folosesc limbajul propriu.

stimularea interesului si a dorintei de participare

II. REALIZAREA SENSULUI / INTELEGEREA

Elevii integreaza ideile din textul citit in propriile lor scheme de gandire pentru a le da sens, pentru a le intelege.

A intelege = a gasi raspunsuri la propriile intrebari

Scopuri / consecinte :

. mentine implicarea si interesul stabilite in faza de evocare.

. sustine efortul elevilor in monitorizarea propriei gandiri (intelegeri)

. permite raportarea informatiilor noi la scheme mintale preexistente care, astfel,

se restructureaza

III.REFLECTIA

Elevii reconsidera ceea ce stiau, invata noi cunostinte si isi exerseaza gandirea..

Invatarea = schimbarea comportamentala durabila si profunda

Scopuri / consecinte:

. asimilarea cu adevarat a unor cunostinte noi si restructurarea activa a schemelor

mintale (invatarea autentica si durabila)

. reformularea, cu propriile cuvinte, a celor invatate

(indiciu al intelegerii acestora)

. schimbul de idei intre elevi, dezvoltarea vocabularului si a capacitatii de formulare

(clasa devine o comunitate de invatare)

L.S.D.G.C. promoveaza tehnici de predare care sa ajute elevii sa gandeasca critic si sa lucreze cooperand cu colegii

STADIILE CADRULUI

E   I. Evocarea (discutia premergatoare)

Care este subiectul? (identificati-l)

Ce stiti deja despre el? (scrieti pe tabla)

Ce asteptati, vreti si/sau trebuie aflati despre el ? (scrieti pe tabla)

De ce trebuie sa aflati aceste lucruri ?

R  II. Realizarea sensului

Se face de catre elev pe masura ce el/ea cauta informatii care sa-i confirme asteptarile.

R III. Reflectia (discutia ulterioara)

Ce ati aflat ? (raspunsuri cat mai extinse)

Puneti intrebari pentru a extrage informatiile importante care nu au fost mentionate in etapa de evocare.

Ca reactie la raspunsurile elevilor, intrebati : «De ce credeti asta ?»

Reincepeti ciclul:

Evocarea (pentru urmatorul segment de continut)

Ce altceva credeti ca veti afla ?

Ce n-ati aflat inca din ceea ce ati vrea sa stiti ?

De ce este important acest lucru ?

De ce credeti asta ? (amplificati discutia si adaugati informatii la cele scrise pe tabla)

Realizarea sensului

Reflectia

EVOCAREA

Primul contact cu subiectul

Activarea cunostintelor

Focalizarea atentiei

Stabilirea scopului

REALIZAREA SENSULUI

Predictia, clarificarea si construirea sensului

REFLECTIA

Construiti

Consolidati

Evaluati rezultatele

BRAINSTORMING ('Furtuna in creier')

Un mod simplu si eficient de a genera idei noi.

REGULI

Noteaza fiecare idee care iti vine in minte.

Unele idei s-ar putea sa para nebunesti sau imposibil de realizat, dar acest lucru nu este rau. Uneori, cele mai nastrusnice idei ne determina sa ne gandim la alte idei cu efect deosebit.

Gandeste-te la cat se poate de multe idei.

Cu cat ne vin in minte mai multe idei, cu atat cresc sansele sa gasim ideile folositoare.

Nu judeca nici o idee ca buna sau rea.

Nu gandi si nu vorbi despre aceste idei.

Tot ce ci de facut este sa le notezi.

CIORCHINELE

tehnica ce ii incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber, deschis, sa realizeze conexiuni intre idei si sa faca asociatii.

pasii ciorchinelui sunt urmatorii:

scrierea unei notiuni, idei, cuvant - cheie in mijlocul tablei sau foii;

identificarea si scrierea cuvintelor, ideilor care vin in minte elevilor despre cuvantul - cheie din centrul paginii sau tablei;

legarea cuvintelor, ideilor scrise prin linii sau sageti evidentiindu-se legaturile, conexiunile care se stabilesc intre ele si intre ele si tema centrala.

regulile ce trebuie respectate sunt asemanatoare cu cele de la brainstorming.

Cvintetul

instrument eficient de sinteza, rezumare a conceptelor sau informatiilor invatate;

poezie din 5 versuri care sintetizeaza informatia concis, la obiect la tema propusa;

reguli de realizare a poeziei:

versul 1 consta dintr-un cuvant, care exprima subiectul

poeziei (de obicei un substantiv);

versul 2 format din 2 cuvinte, care descriu subiectul (de

obicei adjective);

versul 3 format din 3 cuvinte, care exprima actiuni (de obicei verbe);

versul 4 format din 4 cuvinte, care exprima sentimentele elevului fata de subiect;

versul 5 format dintr-un cuvant care exprima esenta subiectului.

METODA SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru

Eficientizarea Lecturii si a Gandirii)

Mentine implicarea activa a gandirii elevilor in citirea unui text;

Monitorizeaza gradul de intelegere a unui continut de idei;

REGULI:

Elevii sunt rugati sa se gandeasca la subiectul propus si sa noteze pe o hartie ceea ce stiu despre acesta (subiect);

(Ideile vor fi notate pe tabla)

Apoi sunt rugati sa citeasca cu atentie un text nou si sa

marcheze pe marginea textului urmatoarele semne:

" daca ceea ce au citit confirma ceea ce stiau deja;

"-" daca ceea ce au citit contrazice sau difera de ceea ce

stiau deja;

"+" daca ceea ce au citit este ceva nou fata de ceea ce stiau deja;

"?" daca ceea ce au citit li se pare confuz sau daca doresc sa afle mai mult decat ceea ce stiau deja;

Se realizeaza apoi o discutie pe marginea temei studiate,

consemnandu-se aspectele remarcate de elevi.

MODULUL II

Metode si instrumente de dezvoltare a gandirii critice

Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat

tehnica utilizata pentru analiza textelor informative sau in momentele de prelegere si explicatie ale lectiei;

REGULI:

se aplica individual sau pe perechi;

initial li se cere elevilor sa scrie pe o foaie de hartie informatiile pe care le stiu ei cu privire la tema pusa in discutie;

pe tabla sau pe foaie flip-chart cadrul didactic va face tabelul de mai jos si va completa apoi prima coloana "Stiu" cu informatiile luate de la elevi din foile completate anterior.

se continua prin ajutarea elevilor sa completeze in tabelul lor coloana din mijloc "Vreau sa stiu", cu informatiile pe care doresc elevii sa le afle despre tema discutata, (se noteaza sub forma de intrebari);

li se cere apoi, elevilor sa citeasca textul si sa completeze tabelul in coloana "Am invatat", cu informatiile care le-au retinut din text si acele informatii care surprind raspunsul la ceea ce si-au dorit ei sa afle, sa invete (coloana din mijloc "Vreau sa stiu");

cadrul didactic analizeaza impreuna cu elevii informatiile din coloana "Am invatat" urmarind, printre altele, daca au fost gasite raspunsuri la toate intrebarile din coloana din mijloc "Vreau sa stiu". Sunt aflate si alte informatii gasite de elevi in text, interesante pentru ei.

Sa se raspunda la toate intrebarile din coloana din mijloc! Sau

Sa fie trimisi elevi la o sursa exacta unde sa caute informatia!

Predictii pe baza unor termeni cheie

tehnica prin care elevii sunt solicitati sa anticipeze derularea evenimentelor ce vor fi prezentate intr-un text, pornind de la cativa termeni cheie.

REGULI:

elevii sunt instiintati ca vor citi si discuta un text, dar mai intai, li se ofera o lista cu un numar aproximativ de 5 termeni cheie, selectati din textul ce urmeaza a fi studiat si sunt solicitati sa realizeze o scurta povestioara care sa cuprinda termenii prezentati anterior;

dupa scrierea povestioarelor, elevii citesc povestirea in perechi si se pun de acord in privinta continutului acesteia;

se citeste apoi textul tot in perechi si se vor opri in anumite locuri pentru a face predictii si a le verifica completand tabelul.

textul este impartit anterior de dascal in trei parti, iar la finalul primei parti perechile se opresc din citit si prezic ce se va intampla in continuare timp de un minut, notand apoi predictia in spatiul din prima coloana ("Ce crezi ca se va intampla?") apoi coloana "Ce dovezi ai?";

citesc textul in continuare pana la urmatoarea oprire cand repeta operatiunea de scriere in tabel in cele trei coloane, revazandu-se predictiile facute anterior

la final elevii fac comparatia cu povestirile lor, (pornind de la termenii cheie si continutul de idei al textului citit se vor constata asemanarile si deosebirile cu povestioara gandita de elevi la inceput );

activitatea se poate desfasura si in grup de 4-5 elevi.

TABELUL PREDICTIILOR

Cubul

este un instrument cu ajutorul caruia putem studia o tema, un

subiect din perspective diferite;

se considera un cub, iar celor 6 fete (fiecareia in parte) ii corespund

6 instructiuni de lucru: "Descrie!", "Compara!", "Asociaza!",

"Analizeaza!", "Aplica!", "Argumenteaza pro sau contra!";

initial, tehnica presupune ca profesorul sa solicite elevilor timp de

5 minute sa scrie liber despre tema pusa in discutie;

urmeaza aplicarea tehnicii cubului prin parcurgerea celor 6 fatete

in ordinea prezentata mai sus, astfel:

Descrie! - Cum arata? (Priveste cu atentie, chiar si mintal, si spune ce vezi: culori, forma, marime, etc.);

Compara! - Cu ce seamana? Cu ce nu seamana?

Asociaza! - La ce te face sa te gandesti? De ce iti aminteste? (Lasa-ti mintea sa zboare, sa faca asociatii.);

Analizeaza! - Din ce este facut? (Spune cum este facut, iar daca nu sti imagineaza-ti.);

Aplica! - Cum poate fi folosit?

Argumenteaza pro sau contra! - Este bun sau rau? De ce? (Adopta un punct de vedere. Foloseste orice fel de argument doresti.).

dupa aplicarea tehnicii cubului, elevii citesc ceea ce au scris, de

obicei lucrandu-se in diada;

Nota:

- in functie de situatie (clasa, tema) nu este necesara parcurgerea tuturor

fatetelor cubului;

- este de preferat sa se respecte ordinea prezentata mai sus de parcurgere a

fatetelor, deoarece, aceasta tehnica de lucru ii conduce pe elevi de la o

gandire simpla la una mai complexa;

Jurnalul cu dubla intrare

tehnica ce ii determina pe elevi sa coreleze informatia veche din experienta lor anterioara cu cea noua si sa reflecteze la semnificatia pe care o are un text pentru ei personal.

REGULI:

elevii sunt rugati sa imparta o foaie de hartie in doua cu o linie verticala;

sunt rugati apoi, sa citeasca un text cu atentie;

fiecare elev va alege din textul citit un fragment care l-a impresionat in mod deosebit (sunt rugati sa se raporteze la propria lor experienta personala);

pe pagina vor copia in prima coloana fragmentul, iar in cea de a doua coloana sunt rugati sa noteze comentariilor lor personale referitoare la pasajul ales, raspunzand la intrebari de tipul: De ce au ales acel pasaj?, La ce i-a facut sa se gandeasca?, Ce au simtit?, Ce nedumeriri au avut?

Se continua cu analizarea fragmentelor alese si argumentele elevilor.

Lasa-mi mie ultimul cuvant

tehnica prin care se realizeaza reflectia ce urmeaza lecturarii si studierii unui text, incurajand elevii timizi, mai tacuti, fara incredere in ei sa participe la activitate.

REGULI:

se citeste un text, ceranduli-se elevilor, sa selecteze din cadrul acestuia citate, fragmente, pasaje interesante si sa le scrie pe o hartie;

pe verso sunt rugati sa noteze argumentarea alegerii facute, acordul sau dezacordul lor;

profesorul solicita mai multi elevi sa citeasca fragmentul ales, nu si comentariul;

alti elevi sunt solicitati sa comenteze, sa interpreteze fragmentul citit mai devreme;

in finalul exercitiului profesorul il pune pe elevul care a "oferit" fragmentul sa citeasca propriul argument dupa care nu mai urmeaza nici un fel de discutii.

MODULUL III

CARACTERISTICILE LECTIEI DE INVATARE PRIN COLABORARE

Interdependenta pozitiva;

Raspundere individuala;

Caracterul eterogen al membrilor si grupurilor;

Conducerea in comun;

Predarea directa a deprinderilor sociale;

Rolul de observator al profesorului, care insa poate interveni

cand e nevoie;

ELEMENTE DE BAZA ALE INVATARII PRIN COLABORARE

Interdependenta pozitiva;

Promovarea invatarii prin interactiunea directa;

Raspunderea individuala;

Deprinderi interpersonale si de grup mic;

Procesarea in grup.

REZULTATELE INVATARII PRIN COLABORARE

Performante superioare si capacitatea de retinere sporita.

Rationamente de ordin superior mai frecvente, intelegere mai profunda si gandire critica.

Concentrare mai buna asupra invatarii si comportament indisciplinat mai redus.

Motivatie sporita pentru performanta si motivatie intrinseca pentru invatare.

Capacitate sporita de a vedea o situati si din perspectiva celuilalt.

Relatii mai bune, mai tolerante cu colegii, sex, capacitati intelectuale, clasa sociala sau handicapuri fizice.

Sanatate psihologica sporita, adaptare, senzatie de bine.

Incredere in sine bazata pe acceptarea de sine.

Competente sociale sporite.

10. Atitudine pozitiva fata de materiile de studio, de invatatura si scoala.

11. Atitudinea pozitiva fata de profesori, directori si alte persoane din scoala.

(Johnson si Johnson, 1989)

Metode si instrumente de invatare prin cooperare:

Predarea reciproca

tehnica prin intermediul careia elevii sunt pusi in situatia de a juca rolul profesorului, fiind pusi in situatia de a preda colegilor lor de grup;

REGULI:

se poate aplica in diada sau grup de 4-6 persoane;

toti elevii au acelasi text, care va fi impartit in atatea parti cati membri are grupul;

fiecare elev preda colegilor fragmentul sau de text si are urmatoarele sarcini:

prezinta apoi rezuma fragmentul;

pune intrebari colegilor cu scop de lamurire si intelegere mai profunda a textului citit;

clarifica aspectele ce nu sunt intelese;

anticipeaza ce se va intampla in fragmentul urmator.

Metoda Mozaic I, II

tehnica ce promoveaza invatarea prin cooperare si colaborare

REGULI:

se alcatuiesc grupe de 4-5 elevi, fiecare elev are un numar;

profesorul imparte textul ce urmeaza a fi studiat elevilor;

se alcatuiesc grupurile "expert": elevii nr.1 din fiecare grup vor forma un grup, nr. 2 un alt grup etc. Fiecare grup de "experti" are sarcina de a studia o anumita parte din text, de a o discuta, intelege cat mai bine pentru ca ulterior sa o explice colegilor si sa stabileasca strategia de predare;

se revine la grupul initial si se preda colegilor continutul. Se pot cere explicatii "expertului" sau grupului de "experti".

MOZAIC II se deosebeste de Mozaic I prin aceea ca presupune o activitate de

invatare mai dirijata, iar grupurile de "experti" dispun de o fisa cu

intrebari care ghideaza lectura si intelegerea exacta a textului.

Ganditi / Lucrati in perechi / Comunicati

tehnica ce stimuleaza elevii sa reflecteze asupra continutului unui text colaborand cu un coleg in formularea ideilor si comunicarea lor celorlalti colegi.

REGULI:

se lucreaza in diada. La inceput fiecare dintre elevi lucreaza independent pe sarcina data de profesor;

se unesc in diada , prezinta si discuta ce au raspuns fiecare apoi se pun de acord asupra unui raspuns comun;

dascalul roaga 2-3 perechi sa prezinte rezultatul in functie de timp.

Reteaua de discutii

tehnica ce presupune studiul individual al unui continut informational si formularea de catre elevi a unui punct de vedere si a unei liste de argumente pro si contra, de la care se pleaca in dezbaterea ce urmeaza sa aiba loc.

dascalul pune in discutie o tema, ofera, materialul de studiat elevilor, care alcatuiesc listele pro contra si isi exprima punctul de vedere iar ceilalti sunt invitati sa-i contrazica.

Unul sta trei circula

tehnica prin care elevii interactioneaza, schimba idei si colaboreaza in rezolvarea unor sarcini propuse de dascal.

REGULI:

elevii sunt impartiti in grupe de 3-4, fiecare grup si elev are cate un numar;

dascalul da sarcina de lucru, iar elevii o rezolva si noteaza solutia,

elevii se rotesc astfel: cei cu nr. 1 se muta in grupul urmator, cei cu nr. 2 se muta peste doua grupuri etc. Intotdeauna un elev ramane "gazda" si explica "vizitatorilor" solutia oferita de ei la sarcina de lucru. "Gazda" noteaza ceea ce spun "vizitatorii", iar acestia noteaza solutia grupului la care sunt in vizita;

se revine la locurile initiale si se discuta: "gazda" prezinta comentariile, ceilalti care au vizitat observatiile lor cu asemanarile si deosebirile, apoi elevii discuta din nou sarcina de lucru si rezolvarea propusa de ei.

Turul galeriei

tehnica prin care elevii sunt incurajati sa-si exprime opiniile referitoare la solutiile date de colegii lor la o problema pusa in discutie.

REGULI:

elevii sunt impartiti in grupuri, li se da sa rezolve o sarcina de lucru care poate avea mai multe solutii, materializata intr-un poster;

se expun rezultatele muncii(posterele);

fiecare grup trece in mod ordonat la fiecare poster, examineaza solutiile colegilor si noteaza pe poster comentarii,

dupa ce se incheie turul grupurile revin la loc si isi reexamineaza produsul muncii lor, comentariile si compara cu produsul celorlalti.

Linia valorilor

tehnica ce presupune ca dascalul sa vina cu o sarcina de lucru cu mai multe solutii posibile. Elevii gandesc si independent isi contureaza o pozitie, raspuns.

la solicitarea dascalului elevii se aseaza pe o linie in functie de pozitia adoptata pro, contra sau indecisi (la mijloc);

are loc o discutie cu vecinii in care sunt expuse punctele de vedere, incercandu-se convingerea celorlalti sa treaca pe segmentul lor de linie.

MODULUL IV

PLAN DE LECTIE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE

1. INAINTE DE A INCEPE LECTIA PROPRIU-ZISA

MOTIVATIA:

De ce este valoroasa acesta lectie ?

Cum se leaga ea de ceea ce am predat deja si de ceea ce voi preda mai

departe ?

Ce ocazii de exersare a gandirii critice ofera aceasta lectie ?

OBIECTIVELE:

Ce cunostinte si semnificatii vor fi explorate sau transmise ? Ce vor putea f ace elevii cu acestea ?

CONDITII PREALABILE:

Ce trebuie sa stie si sa poata face un elev deja pentru a putea invata acesta lectie?

EVALUARE:

Ce dovezi vor exista ca elevul a invatat lectia ?

RESURSELE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI :

Cum vor fi gestionate resursele si timpul pentru diversele activitati?

MOTIVATIA, Partea I: De ce este valoroasa acesta lectie ?

Cum se leaga ea de alte teme pe care le-au studiat elevii

sau cum se aseaza ea pe alte deprinderi pe care si le-au
format deja ?

Cum ii va pregati ea pentru a afla mai mult si a intelege
mai bine aceasta disciplina ?

Cum se leaga ea de experienta lor personala si de
interesele lor ?

Ce le va permite sa faca sau sa inteleaga in viitor ?

MOTIVATIA, Partea a II-a: cum dezvolta aceasta lectie

gandirea critica?

Ce informatii din aceasta lectie pot fi descoperite de
elevi?

Cum poate fi ales sau aranjat continutul acestei lectii
pentru a stimula o gama larga de raspunsuri
personale?

Care sunt cateva dintre problemele importante din
aceasta lectie care pot fi interpretate din mai multe
feluri, sau care pot invita la exprimarea acordului sau
dezacordului?

Cum poate fi examinata tema din perspectiva
interdisciplinara ?

Cum poate fi folosita lectia pentru a dezvolta abilitatile
de analiza, investigare, raportare si dezbatere care
poate fi ulterior folosite cu alte teme ?

Ce aspecte ale temei invita la continuarea
investigatiilor sau la alt tip de actiune consecutiva
invatarii lectiei din partea elevilor ?

2. LECTIA PROPRIU-ZISA

EVOCARE:

Cum vor fi condusi elevii catre formularea unor intrebari si scopuri pentru invatare? Cum vor ajunge sa-si examineze cunostintele anterioare ?

REALIZAREA SENSULUI:

Cum va fi exploatat continutul de catre elevi ?Cum isi vor monitoriza ei intelegerea acestui continut ?

REFLECTIE:

Cum vor utiliza elevii sensul lectiei? Cum vor fi indrumati sa caute

informatii suplimentare, raspunsuri la intrebarile care mai exista si rezolvari pentru neclaritatile ramase?

INCHEIERE:

La ce concluzii ar trebui sa se ajunga pana la sfarsitul lectiei ? In ce masura este de dorit sa se rezolve problemele ridicate ?

3. DUPA LECTIE

EXTENSIE :

Ce alte lucruri pot fi invatate pornind de la acesta lectie? Ce ar trebui sa faca elevii o data ce s-a terminat lectia ?

MODULUL V

Evaluarea didactica din perspectiva gandirii critice

Sunt propuse spre utilizare:

metodele traditionale de evaluare (evalueaza produsele activitatii, informatia retinuta de elev);

metodele complementare de evaluare (evalueaza procesele psihice implicate in activitate, dezvoltarea lor, formarea de noi abilitati, motivarea elevilor de a se implica in invatare);

- observarea sistematica a comportamentului si a

activitatii;

- proiectul;

- portofoliul;

- autoevaluarea (profesor, elev, grup);

l instrumentele de evaluare sunt asociate celor trei etape ale cadrului de predare - invatare: Evocare - Realizarea sensului - Reflectia.

BIBLIOGRAFIE

1. Cretu, D., "Dezvoltarea motivatiei invatarii", Editura Psihomedia, Sibiu, 2003
2. Dumitru, I., "Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta", Editura de Vest, Timisoara 2001
3. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch.,  Lectura si Scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice , volumul I si volumul II, 1998
4. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch., "Un cadru pentru dezvoltarea gandirii critice la diverse materii de studiu", Ghidul I, Proiectul Lectura si Scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice, 1998
5. Steel, J., Meredith, K.S., Temple, Ch., "Promovarea gandirii critice", Ghidul II, Proiectul Lectura si Scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice, 1998