QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Adolescentul








ADOLESCENTUL

Adolescenta este perioada de tranzitie de la copilarie la maturitate, cu profunde transformari biologice, psihosociale, intelectuale, economice.

1 Dezvoltarea biologica



Transformarile biologice din adolescenta sunt cuprinse sub termenul generic de pubertate. E declansata de influenta hormonilor si implica matu­ratia sexuala.

Crestere

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Crestere accelerata

Aparitia caracterelor sexuale secundare

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Incetinirea cresterii la fete

Statura ajunge la 95 % din inaltimea adultului

Caractere sexuale secundare in stadiu avansat de dezvoltare

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Maturitate fizica

Dezvoltarea sistemului de reproducere aproape completa

Percepere

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Exploreaza noi abilitati in domeniul gandirii abstracte.

Incercari stangace de cautare de noi valori.

Comparari ale “normalitatii” cu egali de acelasi sex.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Dezvoltarea capacitatii de gandire abstracta.

Folosirea puterilor intelectuale, adesea in termeni idealistici.

Interesat de probleme politice, filosofice, sociale.

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Gandire abstracta complet dezvoltata.

Poate concepe si actiona in operatiuni de mare amploare.

Capabil sa vada problemele multilateral.

Stabilirea identitatii intelectuale.

Identitate

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Preocupat de modificarile rapide ale propriului corp

Testarea diferitelor roluri.

Masurarea nivelului de atractivitate prin acceptarea sau respingerea de catre grupul de egali.

Conformarea la normele grupului.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Se modifica imaginea despre corp.

Egocentrist, creste gradul de narcisism.

Idealistic.

Are o imaginatie bogata.

Capabil sa inteleaga consecintele comportamentului si deciziilor curente.

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Identitate sexuala.

Faza de consolidare a identitatii.

Stabilitatea respectului de sine.

Rol social definit.

Acceptarea dezvoltarii fizice.

Relatiile cu parintii

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Definirea granitei dintre independenta si dependenta

Dorinta de o ramane dependent de parinti in timp ce incearca sa se detaseze.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Conflicte majore independenta – control.

Punct de minim al relatiei parinte – copil.

Dorinta puternica de emancipare.

Detasare emotionala ireversibila de parinti.

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Detasare emotionala de parinti: completa.

Emancipare aprope Bcompleta.

Relatiile cu grupul

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Cauta afilierea la grup pentru a contracara instabilitatea generata de modificarile rapide.

Dezvoltarea prieteniilor apropiate cu membri de acelasi sex.

Lupta pentru un rol dominant in cadrul grupului.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Nevoie puternica de afirmare si identitate.

Standarde comportamentale stabilite de membrii grupului.

Frica de respingere de catre grup.

Testarea abilitatii de a atrage sexul opus.

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Grupul scade in importanta in fata relatiior individuale.

Testarea relatiilor baiat – fata.

Sexualitate

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Auto-explorare.

Intimitate limitata.

Intalniri limitate, de obicei in cadrul grupului.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Concentrarea pe relatii heterosexuale.

Tentative de stabilire a relatiilor.

Sentimentul de “a fi indragostit”.

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Relatii stabile si atasament.

Intalniri ca pereche baiat – fata.



Intimitatea implica angajament, mai mult decat romantism.

Sanatate psihologica

Adolescenta timpurie (11 – 14 ani)

Schimbari rapide de stare.

Visare cu ochii deschisi.

Furie manifestata prin iesiri comportamentale, insulte verbale.

Adolescenta mijlocie (14 – 17 ani)

Experiente interioare, introspectie

Tendinta de retragere, in momente de suparare.

Dificultate in a cere ajutor

Adolescenta tarzie (17 – 20 ani)

Constanta in sentimente si emotii.

Furie capabila in a fi stapanita.

Tabele 6 - 12

2 Dezvoltarea cognitiva

Nivelul de dezvoltare cognitiva permite adolescentului sa isi dea seama de implicatiile pe termen lung ale actiunilor lui. In perioada adolescentei timpurii, educatia pentru sanatate va fi facuta aratand riscurile sau bene­ficiile imediate ale comportamentului sau. In perioada adolescentei tarzii, se va pune accent pe efectele ce vor aparea in viitorul apropiat sau indepartat. Odata cu dezvoltarea cognitiva se dezvolta si abilitatea de a lua decizii, prin luarea in considerare a riscurilor posibile si a beneficiilor rezultate in urma comportamentului posibil. Odata cu inaintarea in adolescenta, sistemul de gandire al adolescentului se aseamana tot mai mult cu cel al unui adult. Promovarea sanatatii se va face prin dialoguri de la egal la egal. Se vor pur­ta discutii despre normele de comportament in privinta sanatatii si alter­nativele la comportamentul nesanatos, cat si metode de a rezista unui com­por­tament nesanatos. Chiar si in prezenta celui mai bun cadru de disemi­nare a informatiilor, oamenii iau decizii presati de timp sau de anturaj, iar tinerii sunt mai vulnerabili la stimulii  externi in acest domeniu. De aceea trebuie sa se insiste pe decizii rationale, pe capacitatea de gandire, si pe teh­nici de a nu cadea prada actiunii sub impulsul emotiilor.

Dezvoltarea sociala face ca adolescentul sa „intre mai usor in pielea alt­cui­va”. Adolescentul are acum o capacitate crescuta de a invata din expe­rien­ta altcuiva. Aceste abilitati conduc la

posibilitatea de a promova sana­tatea prin experienta de viata a altor persoane.

Desi nu mai sunt copii, adolescentii mai au legaturi cu parintii si familia. Educatia pentru sanatate se face si prin ei. Gradul de permisivitate in do­meniul tigarilor sau alcoolului il stabileste adultul (de multe ori singur, iar in unele cazuri, prin discutii cu adolescentul). Din pacate, mediul eco­no­mico – social dificil duce la familii dezorganizate, in care adolescentul isi „impune” singur limitele pana la care sa mearga cu bautura si tigarile. Limite, care, evident, sunt copiate de la membrii ai familiei (daca o familie dezorganizata se poate numi familie) sau anturajului, pentru care alcoolul si tigarile sunt mai importante decat hrana sau educatia. Acelasi mediu de viata dificil conduce la manifestari frecvente de violenta, copiate rapid de adolescent.

Indiferent de gradul de dezvoltare economica sau sociala, de standardul dupa care judecam, parintii – „buni” sau „rai” – se intereseaza de viata copilului lor, ajuns acum la adolescenta. Parintii apropiati de copii sunt un factor de stabilitate, caci gradul de sanatate si mentinerea lui sunt monitorizate de parinti. Ei pot actiona „in numele copilului” sau ii pot sugera actiunile pe care acesta sa le intreprinda. Acest tip de parinti trebuie atras in actiunile de mentinere a nivelului de sanatate al adolescentului. Atragerea lor poate incepe de la vizitele – de multe ori scurte – la scoala, pentru a discuta cu dirigintele sau cu profesorii. Implicarea se poate face treptat, in functie de timpul disponibil al parintelui. Chiar si vizitele de informare si scurtele discutii cu medicul de scoala, daca exista, sunt un cert castig, deopotriva pentru scoala, parinte si adolescent. Parintii „indis­ciplinati” sunt mai greu de implicat. De multe ori nivelul intelectual al lor este sub cel al adolescentilor, catalogati la randul lor, pe drept sau nu ca „indisciplinati”. Strategia de a atrage astfel de parinti se poate dovedi extrem de dificila si se poate ajunge ca adolescentul sa devina un factor de educare al parintilor. In orice caz, actiunile trebuie sa fie mai rapide in astfel de cazuri. Daca adolescentul poate deveni un factor educator pentru parinti, trebuie actionat in aceasta directie. Daca adolescentul este recep­tiv la influentele anturajului, trebuie folositi colegii si prietenii sai pentru ca el sa aiba acces si sa inteleaga actiunile din cadrul educatiei pentru sanatate. Sperand, bineinteles, ca membrii anturajului sunt cat de cat receptivi.

Rapidele schimbari din adolescenta conduc la schimbari rapide si in dorinte, actiuni, vise. Dorinta de a experimenta noul este mereu prezenta. 

3 Dezvoltarea sexuala

Mecanismul complet ce declanseaza schimbarile de la pubertate nu este pe deplin cunoscut. La fete, FSH-ul declanseaza productia de estrogen, care va insa nu este in cantitate suficienta spre a produce ovulatia. La prima menstruatie nu este eliberat ovulul. Estrogenul cauzeaza cresterea si dezvoltarea vaginului, uterului, sanilor, a parului pubian si axial. La baieti, FSH-ul actioneaza asupra celulelor testiculare, ce produc testosteron. Acesta e responsabil de dezvoltarea penisului, scrotului, prostatei, vezicii seminale. Tot testosteronul duce la marirea masei musculare, dezvoltarea scheletului, aparitia parului – axial, facial, pubian.

Varsta, ani

Fete

Baieti

10 – 11

Apar mugurii mamari (telarha)

Se lateste bazinul

Incepe cresterea testiculelor

11 – 12

Incepe cresterea in inaltime

Apare pilozitatea pubiana

Marirea tranzitorie a glandei mamare

12 – 13

Rotunjirea sanilor

Pigmentarea mameloanelor

Apare pilozitate axiala

Incepe cresterea in inaltime

Apare pilozitatea pubiana

13 – 14

Prima menstruatie (menarha), la inceput fara ovulatie

Cresterea accentuata a testiculelor si a penisului

14 – 16

Menstruatii regulate, cu ovulatie

Schimbarea vocii

Pilozitate axiala

Spermatozoizi maturi

Tabel 13

Fig 7

4 Modul de a privi sanatatea

Promovarea sanatatii in randul adolescentilor implica dobandirea de cunostinte, atitudini, abilitati, acordarea de autoritate, oportunitati de a face alegeri ce conduc la cresterea gradului de sanatate. Adolescentul percepe sa­natatea ca o traire a vietii din plin. Esti sanatos daca esti capabil sa te ma­n­i­festi fizic, mental, social, daca “boala este absenta”.

Adolescentii trebuie sa fie informati despre modul cum sa ia decizii referitoare la sanatatea lor, cand si cum sa apeleze la serviciile medicale. Scoala ramane principalul mediu din care adolescentii isi culeg informatiile. Pot aparea conficte intre viziunea adolescentului asupra propriei sanatati si viziunea altor membrii ai familiei.

5 Tatuaje si piercing

De cativa ani, si in Romania a inceput sa se manifeste moda tatuajelor si cerceilor. Adolescentii, dornici sa se alinieze modei universale, trebuie indrumati sa fie moderati. Unul sau mai multe tatuaje mici sunt de preferat unuia care ocupa jumatate de spate. Respingerea sau refuzul acestor fenomene de catre adulti conduc spre o radicalizare a pozitiilor adoles­centilor. In acest domeniu, anturajul este rege, iar parintele nu are nici o putere de convingere. In acest caz educatia e mai eficienta. O educatie a prevenirii ranirilor trebuie combinata cu o educatie „artistica”. „Te iubesc, Marcela” sau „Anarchy rulz” nu au ce cauta pe piele adolescentilor. Decizia de a face un tatuaj trebuie bine gandita. Adolescentul trebuie bine sa stie ce doreste: un tatuaj negru, unul colorat, motive tribale etc.

Adolescentii trebuie sa cunoasca modul in care se face un tatuaj sau un piercing. Pentru aceasta se poate apela si la profesionistii din bransa, care pot explica adolescentilor procesul. Indiferent daca tatuajul sau piercingul se face in cabinete legale sau de catre cunoscatori (care, in unele cazuri, sunt mai profesionisti decat „prefesionistii”), adolescentul trebuie sa observe daca conditiile sunt igienice.

Procesul de tatuare consta intr-o incizie superficiala, la nivelul exodermului si introducerea in tegument a unui pigment special destinat acestui scop. Incizia se realizeaza cu ajutorul unui ac de unica folosinta asemanator ace­lor de acupunctura, cu grosimea de 0,3 mm, atasat de o tija mobila, ambele din otel inoxidabil. Ele sunt angrenate de masina de tatuat electrica, tot din otel inoxidabil. Masina e demontabila, permitand steri­lizarea prin autoclavare la 135O C, timp de 100 minute in mediu umed. Inainte de sterilizarea termica, instrumentarul este supus unei sterilizari chimice la temperatura camerei in solutii destinate acestui scop (Lisetol, Pera Safe). Culorile sunt compuse din pigmenti vegetali diluati in alcool izopropilic si glicerina. Acestea se prezinta in flacoane de plastic, achizitionate gata preparate sau separat, iar in timpul utilizarii se folosesc capsule de unica folosinta, la fel ca si celelalte accesorii ce nu pot fi supuse sterilizarii termice. In timpul operatiei de tatuare se folosesc manusi chirur­gicale. Pielea inainte de tatuare e spalata cu sapun chirurgical, dezinfectata cu alcool sanitar si barbierita. Pe parcursul operatiei si dupa aceasta, pielea este tratata cu Tetraciclina clorhidrat si Bepanthen unguent, iar la sfarsit este acoperita de o folie de nylon. In timpul tatuarii nu au loc sangerarea, tumefierea sau inrosirea pielii pentru ca incizia este extrem de superficiala, iar pigmentii sunt antiseptici si antialergici.[1]

Daca acele nu sunt sterilizate, persoana se poate alege, cu hepatita de tip B sau C ori cu HIV/SIDA. In cazul in care celelate materiale, chiar lenjeria de pat, nu sunt schimbate si sterilizate, pot aparea dermatite, dermatoze si infectii cutanate. In plus, cerneala folosita la tatuaj trebuie sa fie aprobata de Ministerul Sanatatii, altfel exista riscul ca unele substante din coloranti sa provoace intoxicatii. [2]




Si in cazul piercingului sunt multe pericole. Poate sa apara intoleranta la material. Daca instrumentul nu este de unica folosinta sau sterilizat, se poate produce infectarea cu hepatita B, C sau virusul HIV. De asemenea, doritorii de astfel de interventii pot face si infectii locale. Ambele manevre sunt invazive, iar precautiile trebuie sa fie similare celor din cabinetele de chirurgie sau de stomatologie. Daca persoanele au ales un tatuaj permanent, iar la un moment dat s-au hotarat sa scape de el, vor avea mult de tras. Tatuajele nu se pot 'scoate' decat cu un laser special din cabinetele de dermatologie, la preturi de 2.000 - 3.000 de dolari.

Nicu, un specialist in tatuaje si piercing, spune ca 'epidemia' piercingului si a tatuajului a inceput, la tinerii din Romania, in urma cu 2 ani. Cat despre zonele cele mai frecvente ale corpului in care tinerii isi prind cercei, acestea sunt spranceana, limba si buricul, iar in cazul fetelor nici zona inghinala nu este ocolita. 'Nu e mai dureros si nici mai neplacut, asa cum ati putea crede', adauga el. Interventia, indiferent de locul in care se face, dureaza circa 10 minute, iar tratamentul ulterior, cu o crema speciala care se aplica in locul ranit, dureaza in jur de doua saptamani.

Psihologii sunt de parere ca parintii nu au sanse sa-si convinga copiii sa nu se tatueze sau sa nu-si 'capseze' corpul. 'Totul tine de mediul in care se invart adolescentii si de moda. Apoi, astfel de practici reprezinta un gen de ritual, iar parintii, chiar daca sunt prima autoritate, este clar ca nu au ce sa faca pentru a-si convinge copiii sa nu faca astfel de 'gesturi', explica psihologul Bogdan Lucaciu. Mai mult, nici cei care si-au facut vreun tatuaj sau piercing si au ajuns sa regrete gestul nu-si recunosc greseala. 'Tinerii care ajung la concluzia ca nu au facut cea mai buna alegere nu vor incerca niciodata sa-si opreasca prietenii sa faca acelasi lucru, pentru ca asta ar insemna recunoasterea esecului personal', a mai declarat dl. Lucaciu.[3]

6 Accidente

O parte din probleme expuse despre accidente la scolari raman vala­bile si acum. Se adauga, insa, altele.

Tipuri de raniri

Implicatii

Accident ru­ti­er–pasager/sofer

Folosirea obligatorie a centurii de siguranta. Compor­ta­ment responsabil la volan. Evitarea vitezomanilor.

Incendii

Descurajarea fumatului in zone potential periculoase. Invatarea substantelor periculoase.

Inec

Alegerea adecvata a locului de inot. Neimplicarea in “concursuri” pentru atragerea sexului opus – e vorba de baieti.

Caderi

Cunoasterea normelor de siguranta

Otravire

Recunoasterea substantelor nocive. Precautie in timpul consumului de alcool. Cunoasterea drogurilor si medicamentelor.

Alte accidente

Cunoaseterea normelor de protectia muncii si a legislatiei in domeniu.

Practicarea sportului in conditii de siguranta.

Tabel 14

7 Alte boli

Acneea este cea care da multe batai de cap adolescentilor, si mai ales adolescentelor. Se poate manifesta intr-o multime de forme, de la cateva cosuri, pana la complicatii grave. Adolescentul va fi invatat sa isi ingri­jeasca pielea in mod corespunzator. Va fi indrumat sa foloseasca un sapun ne­utru, sa nu se strearga prin frectionare, ci prin tamponare. Vizitele la medic, mai ales daca sunt complicatii sunt necesar. Cosurile nu se vor stoarce. Soarele este binefacator. Pe langa sfaturi medicale, adolescentul trebuie consiliat si in plan psihic.

Obezitatea

Se poate manifesta la cei care au avut prezenta aceasta tendinta in copilarile, dar si la cei care si-au schimbat modul de viata si au renuntat la sport, adoptand pe deasupra un regim alimentar nesanatos, combinat cu alcool si tutun. Se recomanda incurajarea tinerilor de a continua practicarea sporturilor, un regim alimentar corect sau, daca este cazul, vizitarea unui medic endocrinolog.

Anorexia si bulimia

Sunt boli pe substrat nervos. Cateva caracteristici sunt expuse in tabelul de mai jos:

Factori

Anorexie

Bulimie

Hrana

Respinge hrana

Accepta hrana

Personalitatea

Introvertit. Respinge compania

Extrovertit. Cauta compania

Comportament

Obsesiv, compulsiv

Impulsiv

Scoala

Perfectionist

Performanta variabila

Control

Control rigid

Pierde controlul

Imagine despre corp

Denaturare

Denaturare mai putin frecventa

Sanatate

Neaga boala

Recunoaste boala

Greutate

Sub 85% din greutatea normala

Cu 3 – 8 kg peste greutatea normala sau supraponderal

Sexualitate

De obicei inactiv



Adesea sexual activ

Tabel 14

8          Abuzul de substante

Incidenta fumatului a crescut simtitor in randul adolescentilor. Nursa trebuie sa stie ca duce un razboi cu mari firme internationale producatoare de tigari. Informarea si constientizarea individuala au un efect slab. Intreg anturajul / grupul trebuie educat sa nu se apuce de fumat. Persoanele adulte din cadrul scolii sunt un exemplu pentru elevi. Un coridor din fata cancelariei – in cazul in care nu exista fumoar – plin cu profesori care fumeaza ii determina pe elevi sa iasa in spatele scolii la o tigara.

Consumul de alcool a crescut in randurile adolescentilor. Cazuri de elevi de clasa a IX-a in coma alcoolica sunt tot mai frecvente. Consumul de alcool survine pe fondul unei dorinte de a evada, dar si din cauze economice, sociale sau familiale. Asistenta trebuie sa determine ce se afla in spatele consumului de alcool. La fel ca si in cazul tutunului, lupta se da si cu reclamele la bauturi. Tot la fel, intreg grupul trebuie educat spre a nu ajunge mari consumatori de alcool.

Drogurile sunt deja o prezenta si in scolile din Romania. Din fericire, starea materiala reduce numarul consumatorilor la cei cu dare de mana. Halucinogenele – cannabis, marijuaha, hasis – sunt ceva mai ieftine decat drogurile puternice si au o raspandire ceva mai mare.

Medicamentele – diazepam, romparkin, amfetamine – sunt la indemana multora din cei tentati, mai ales ca procurarea lor nu pune probleme chiar atat de mari.

Substantele chimice pot fi tentante, mai ales ca se gasesc in multe gospodarii romanesti sau pot fi cumparate foarte usor. Se pot folosi: vopsele, acetona, prenadez, benzina, aurolac.

Lupta impotriva abuzului de substante se poarta pe mai multe planuri. Simpla informare nu e suficienta. E nevoie ca adolescentii sa fie implicati in activitati – care sa si aiba rezultate concrete, sa ia exemplul maturilor. Daca este nevoie se poate apela si la “tratamente” inedite: sporturile extreme: parapanta, parasutismul, mountain-biking.

9 Stresul

Transformarile biologice si emotionale conduc la o modificare o rolurilor si cerintelor in viata adolescentului. Familia cere tot mai multe lucruri de la adolescent, care nu sunt insa precise. In unele imprejurari, el este considerat copil, insa in altele i se solicita un comportament adult. Acest lucru il face sa traiasca momente contradictorii si o usoara opozitie fata de statutul si rolul incert ce i se atribuie. Adolescentului nu-i mai place tutela parinteasca, uneori exagerata, si de aceea doreste sa-si manifeste independenta pe plan comportamental si decizional.

Se contureaza tot mai evident stari de acceptare si respingere a adultilor, in functie de anumite rationamente si exigente interioare.
In relatiile cu parintii, starile afective ale adolescentului pot fi tensionate (ca urmare a opozitiei si culpabilitatii); in acelasi timp, insa, el isi mentine dorinta de a fi pozitiv.

Stresul se poate manifesta si in viata scolara. Pot aparea dificultati de adaptare scolara sau scaderea randamentului scolar. Cauzele acestora pot fi aparitia unui climat negativ in mediul scolar si relatii tensionate elev-cadru didactic; slaba motivatie pentru invatare si lipsa intereselor /preocuparilor /obiectivelor pe termen lung; probleme fiziologice sau psihologice care se concretizeaza in diferente de crestere/evolutie.

Adolescentul trebuie sa recunoasca cauzele ce ii provoaca stresul si simptomele aferente. Cauzele pot fi multiple: presiunea scolara, probleme in familie, incertitudini legate de propriul viitor, dar si evenimente “fericite/placute”: excursii de mare anvergura, mari elemente de noutate. Stresul se poate manifesta sub forma de boli de stomac: gastrita, ulcer, colite, incontinenta urinara, tulburari menstruale, ejaculare precoce, pierderea parului, psihoze, depresie, astm bronsic, tulburari de ritm cardiac, tensiune musculara. Metodele de lupta impotriva stresului sunt exercitii de respiratie, muzica, exercitii fizice, masaj, dar si altele, metode ce trebuie descoperite de fiecare in parte, spre a vedea care se potriveste cel mai bine cu propria persoana.

10    Adolescentul si sexualitatea

Perioada adolescentei este cea in care se dezvolta interesul inspre tot ceea ce inseamna relatiile intre cele doua sexe si trebuie acordata o foarte mare atentie mesajelor si informatiilor pe care cei aflati in aceasta perioada a dezvoltarii le primesc si le inregistreaza.

            Presiunile sociale asupra adolescentilor si tinerilor sunt tot mai puternice. Ele se adau-

ga presiunilor venite din interior, dictate de evolutia fireasca a organismului, de maturizarea biologica si afectiva. Tinerii sunt, intr-o masura covarsitoare, victime ale stimulilor fabricati de ziare, reviste, carti si filme, condimentate cu violenta si sexualitate fara limite. In plus, ei stiu despre acceptarea de catre societate a relatiilor sexuale inainte de casatorie, despre cresterea numarului de divorturi, despre contraceptie. Sexul devine o proba de maturitate sau dovada de solidaritate la grup.

Adolescentul zilelor noastre are acces la foarte multa informatie despre acest subiect si datoria adultilor este de a-i ajuta sa trieze informatia primita si sa o inmagazineze pe cea folositoare. Din pacate, adolescentul din Romania preia informatia din mass-media si grupul de apartenenta, iar informatia primita din aceste surse este de cele mai multe ori daunatoare. Pentru o educatie sexuala sanatoasa, adolescentul ar trebui sa fie bine educat si pregatit in aceasta privinta in primul rand in cadrul scolii, adica in cadrul orelor de educatie sexuala. Parintii sunt cel mai important factor in educatia copiilor si este obligatoriu sa invete cum sa fie cat mai buni profesori pentru copiii lor in materie de educatie sexuala. Celor mai multi parinti le este rusine sa aduca in discutie acest subiect si prefera sa taca, presupunand ca ei vor prinde din zbor niste informatii privind acest subiect de la scoala sau din mass-media. Altii cred ca informandu-si copiii despre actul sexual nu vor face decat sa-i incurajeze sa experimenteze mai repede. De fapt, pentru a avea parte de un act sexual responsabil si pentru a fi in siguranta, adolescentii au nevoie si trebuie sa fie informati corespunzator cu privire la acest subiect. Toate sugestiile oferite adolescentului trebuie sa tina seama de context: priveste situatia in ansamblu (riscurile de sarcina, maturitatea afectiva a fetei si baiatului), iar parintii trebuie sa foloseasca toate masurile de care dispun pentru binele adolescentului.

Parintii ii pot ajuta pe adolescenti sa-si dea seama ca, din pacate, multe persoane au astazi tendinta sa dezumanizeze viata sexuala. Actul sexual este vazut doar sub aspectul lui mecanic, golit de sentimente si de satis­factia profunda pe care un om o poate gasi intr-o relatie intima.

Decizia privind inceperea vietii sexuale este dificila, in egala masura pentru baieti si pentru fete. Ea poate sa fie o decizie de moment, circumstantiala, care poate tine de 'dorinta de a fi in pas cu moda' si cu prietenii sau una indelung analizata, bazata pe sentimente si emotii. In primul caz, atunci cand debutul vietii sexuale are loc la o petrecere, daca nu exista informatii in legatura cu metodele si mijloacele de contraceptie, pot aparea consecinte dramatice: sarcina prematura, nedorita, risc de avort la o varsta frageda sau aparitia unui copil fara tata si cu o mama adolescenta, nepregatita sa isi asume un asemenea rol. In cea de-a doua situatie, atunci cand decizia e bazata pe sentimente, intaiul act sexual are conotatii emotionale. In acest caz, cuplul de adolescenti are, in mod sigur, informatii referitoare la mijloacele contraceptive, chiar daca nu are curajul inca sa se adreseze unor centre de planificare familiala. Decizia de a opta pentru unul sau altul dintre mijloacele contraceptive este luata, de regula, de comun acord, in cuplu, testand diferitele metode si alegand-o pe cea mai potrivita.

Sexualitatea nu trebuie sa se refere doar la sex. Ea este atat fizica, cat si psihica si emotionala. Adolescentii trebuie sa stie de existenta legaturilor dintre dezvoltarea lor psiho-sociala si comportamentul sexual. Adoles­cen­­tul­ trebuie ajutat sa isi dezvolte un sistem coerent de luare a deciziilor in sfera sexualitatii. Abilitatile decizionale si de comunicare sunt necesare pentru aceasta.

Cel mai important este crearea unui set de valori coerent, a unor norme ce trebuie in primul rand intelese si constientizate de adolescent, ele putand fi autoimpuse.

Cursul de educatie pentru sanatate nu trebuie sa se suprapuna (ca informatii) peste cursul de educatie sexuala, ci trebuie sa il completeze. Cel mai usor se face prin conexiunile intre sfera sexualitatii si celelalte domenii ale vietii si sanatatii. Se poate insista mai mult pe relatia dintre drogurile injectabile si HIV/SIDA, alcool, relatii de o noapte si boli venerice, tatuaje si hepatita. Sarcina la adolescente trebuie pusa in corelatie cu sanatatea proprie si continuarea studiilor. Bolile sexuale nu afecteaza doar aparatul genital, ci pot sa influenteze si alte organe ale corpului.

86% dintre persoanele care dobandesc BTS-uri au intre 15-25 ani. La orice varsta, riscul de a contracta o BTS este mai mare pentru femeile cu mai multi parteneri sexuali, care au mai avut BTS-uri, au folosit droguri si, de asemenea, pentru femeile ai caror parteneri au avut contacte sexuale neprotejate cu altcineva in ultimele 3 luni. Multe femei au mai multe BTS-uri in acelasi timp, si, spre deosebire de alte boli, BTS-urile pot reaparea des in viata unei persoane. Sa fi avut o BTS in trecut nu constituie o garantie de a nu o redobandi. Unele BTS-uri nu au simptome mai severe decat mici iritatii sau disconforturi, iar deseori femeile nu prezinta simptome deloc. Deci, daca nu se testeaza regulat, ele sunt supuse riscului de complicatii de la infertilitate, boli pelvio-inflamatorii, dureri abdominale, pana la cancer cervical. BTS-uri ca gonoreeea, sifilis si SIDA pot dauna organelor nereproducatoare, incluzand ochii, inima si creierul. Deoarece ele apar la femeile care sunt la inceputul perioadei reproductive, cele care au avut minim un contact sexual ar trebui sa se gandeasca la a se testa, chiar daca nu au simptome.

Educatia sexuala se face in scoli prin grija ONG-urilor, care distribuie si contraceptive. Prezervativul si pilulele contraceptive raman cele mai folosite in randul adolescentilor.

Adolescentii reprezinta o grupa de risc ridicat in cazul bolile cu transmitere sexuala. Informarea tinerilor este, totusi, deficitara, chiar daca ONG-urile se preocupa si de aceasta problema. Informatiile despre boli, perioade de incubatie, transmitere, manifestari sunt mult mai numeroase decat in cazul informatiilor despre contraceptive si modul lor de folosire.  Relatiile cu medicii si cu cabinetele de planning familial nu sunt accentuate cum ar trebui. Nursa trebuie sa consilieze tinerii in privinta bolilor cu transmitere sexuala cu mult inainte de inceputul vietii sexuale. De asemenea, informatiile trebuie reaminite mereu, chiar cu riscul de a obosi adolescentii, care, evident “stiau asta de mult!!!”.

Alaturi de gonoree, sifilis sau chlamida, adolescentii vor fi informati si despre hepatita B. HIV / SIDA este flagelul care nu are legatura exclusiva cu viata sexuala. Se poate transmite si prin injectare (medicamente sau droguri), prin tatuare (la moda printre adolescenti).

Metodele de contraceptie vor fi folosite in functie de viata sexuala a fiecaruia. Cunoasterea tuturor metodelor de contraceptie de catre adolescenti este, insa, necesara. Adolescentii trebuie sa afle ca anticonceptionalele sunt produse medicamentoase si trebuie luate la indrumarea medicului. De asemenea controlul / controalele ginecologice sunt necesare. Pilula anticonceptionala este preferata de femei, pentru simplitate. Avantajele ei sunt: eficienta de 95-99 %, reglarea ciclului menstrual, anularea durerilor in timpul menstruatiei. Dezavantajele ei sunt: nu protejeaza de bolile cu transmitere sexuala, poate provoca dureri de cap sau de sani, greturi, ameteli. Steriletul este un dispozitiv de plastic sau metal ce se introduce in cavitatea uterina, unde se mentine timp de trei-cinci ani. Este deci o metoda ce se foloseste pe termen lung. Avantajele sunt: eficienta de 98-99%, previna sarcina pe o perioada lung de timp. Dezvantajele sunt: nu protejeaza de bolile cu transmitere sexuala, montarea si scoaterea se efectueaza de catre medic, poate provoca dereglari menstruale. Aceasta metoda contraceptiva nu se (prea) poate folosi de catre adolescente, caci se monteaza doar femeilor ce au avut minim o sarcina. Diafragma si capacul cervical sunt destul de incomode. Avantajele: eficienta 60-94%, se pot refolosi, nu prezinta efecte secundare. Dezavantaje: se gasesc greu, nu protejeaza de bolile cu trans­mi­tere sexuala, nu au nici o eficienta daca sunt introduse incorect in vagin. Ligatura trompelor uterine este o metoda ireversibila, nerecomandata la aceasta varsta. Metoda calendarului are eficienta crescuta daca datele sunt inregistrate corect, nu are efecte secundare. Nu protejeaza de bolile cu transmitere sexuala, datele trebuie inregistrate cat mai exact, daca ciclul e neregulat este mai dificil de aplicat. Partenerul trebuie sa fie de acord cu perioadele de abstinenta. Coitul intrerupt este o metoda nesigura si creaza stres ambilor parteneri. Vasectomia este o metoda de sterilizare ireversibila, nerecomandata la aceasta varsta, la fel ca ligatura trompelor uterine. Prezervativul este foarte popular si are o eficienta de 86-97 %, reduce riscul bolilor cu transmitere sexuala. Este de unica folosinta si exista riscul ruperii. Pot aparea alergii la latex, lubrifianti, spermicide.

11  Probleme legate de sexualitate

Mai mult de jumatate (51%) din populatia tanara (15-24 de ani) a Romaniei si-a inceput viata sexuala inainte de varsta de 20 de ani; chiar mai mult, 21% dintre acestia sustin ca primul contact a avut loc inainte de 16 ani. Varsta initierii sexuale variaza in functie de religie, sex si educatie, arata un studiu realizat de organizatia PSI(Population Services Romania).

Strategiile de prevenire trebuie sa re­duca comportamentul cu risc crescut.

Anual, un procent de 10% din adolescente raman insar­ci­na­te. O parte din ele decid sa pas­treze sarcina. Aproximativ 13% sufera un avort spontan, altele apeleaza la avortul la cerere sau provocat.

Cam 40% din fetele care au azi 14 ani vor ramane gravide cel putin o data inainte de a implini 20 de ani.

Studiul din “Revista de pediatrie”, nr, 2, 1999[4] se refera la gravidele sub 16 ani care au nascut la Spitalul de Obstetrica si Ginecologie Ploiesti intr-o perioada de 5 ani (1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998). Studiul se refera la 416 nasteri din totalul de 25.179 care au avut loc in aceasta perioada. Rezulta ca 1,65% din parturientele Maternitatii Ploiesti au fost sub 16 ani, procent foarte mare comparativ cu datele din literatura (0,1-0,78%).

In Romania, datele referitoare la nasterile sub 16 ani de inainte de evenimentele din 1989, se situau la 0,3 – 0,7%. Aceasta crestere ar fi explicata de cresterea populatiei adolescentelor sexual active.

Adolescentele care au avut relatii sexuale, in proportie de 82% nu au folosit de la inceput mijloace contraceptive, iar 70% din totalul adolescentilor dezaproba planificarea sexuala. Motivatiile nefolosirii mijloacelor contraceptive sunt diverse: morale, religioase, ignoranta, convingerea ca “sexul nu trebuie sa fie ceva planificat”, ca “sexul controlat e mai putin romantic”, etc. Dintre adolescentele care folosesc contraceptive, 45% nu le folosesc corect. Din lotul studiat, gravidele aveau varste cuprinse intre 13-16 ani, un singur caz a nascut la varsta de 12 ani, iar in 2 situatii pacientele aveau varsta necunoscuta (fara acte, fara a sti cu  exactitate anul nasterii). In 17 cazuri parturientele se aflau deja la a doua nastere, iar intr-un caz la a treia nastere, desi nu avea inca 16 ani. Dupa mediul de provenienta 183 de gravide proveneau din mediul urban (43,9%).

Concluzionand, atat adolescentele, cat si adolescentii trebuie sa cunoasca foarte bine metodele de contraceptie, dar si complicatiile ce pot aparea: sarcini nedorite, BTS. In cazul unei sarcini in adolescenta, se impune si clarificarea aspectelor morale: avort / mentinerea sarcinii. Alte aspecte ce trebuie stiute sunt: complicatile la nastere, nevoile nutritionale diferite, factorii economici, relatiile cu tatal – adolescent.



[1] http://www.tattoos.3x.ro. Preluarea informatiei fara acordul proprietarului.

[2] http://www.adevarulonline.ro/arhiva/2003/Noiembrie/625/58885/

[3] http://www.adevarulonline.ro/arhiva/2003/Noiembrie/625/58885/


loading...



{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat