Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu dependenta alcoolica

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA

"HENRI COANDA"

FILIALA BAIA MARE

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU DEPENDENTA ALCOOLICA

ARGUMENT

Da! Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se bea de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv pur si simplu se bea.

Panourile publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizoarelor sunt invadate de reclame ce indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie "consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii". Dar nimeni nu poate spune unde incepe abuzul asa ca . se bea.

Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind periculos,conform unor cercetari recente limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatati este de 40 gr alcool pur/zi pentru barbati si jumatate din aceasta cantitate pentru femei.

La adolescenti si tineri primele excese constitue deja un indiciu asupra unor tulburari serioase ale personalitati sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma; dependenta se instaleaza de regula mult mai repede la aceasta varsta.

Nenumarate persoane dependente de alcool se preyinta tarziu pentru a se supune unui tratament corespunzator sau nu se prezinta deloc.Aceasta situatie se datoreaza faptului ca in randul populatiei cunostintele despre alcolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare.

Depasirea acestei grave probleme, dependenta de alcool, trebuie sa pornesca de la cunoasterea fenomenului INFORMATIA DA PUTERE, numai cunoscand bine cu ce ne confruntam putem gasi calea corecta de rezolvare.

Persoanele dependente de alcool pot reveni la o viata normala, sanatoasa cu conditia respectarii unei conditi esentiale, renuntarea totala de la consumul de acool sub orice forma- ABSTINENTA TOTALA SI PENTRU TOTDEAUNA.

Motto:

Daca intalnesti un alcoolic salvat,atunci intalnesti un EROU, in el pandeste dusmanul adormit.

Acest om ramane impovarat de slabiciunea sa si isi continua drumul printr-o lume in care se bea fara discernamant, o lume care nu-l intelege si o societate care se crede indreptatita in ignoranta ei sa il priveasca de sus ca pe un om inferior fiindca indrazneste sa inoate impotriva fluviului de alcool!

Sa stii insa:

El este un om EXCEPTIONAL!!

ISTORIABAUTURILOR ALCOOLOCE

Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume inca din timpul stavechi, vechiul testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita de vie, considerandul si prima persoana care s-a imbatat. Prin secolul al VII-lea i.Hr consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieti de zi cu zi, greci erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca desi vinul poate crea o stare placuta poate deasemenea sa-l determine pe individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti.

Filozofi greci Socrate si Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuyul de alcool, oricum se stie ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat fiind si Alexadru cel Mare despre care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri la varsta de 33 de ani dupa consumarea abuziva de bauturi alcoolice

Este posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului in 539 i.Hr, persi au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitori erau beti, romanii au transformat sarbatorile bahice in manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, ceremonii religioase stranii si crime ritualice

DEFINITII

ALCOOLISMUL este o boala nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si 

spirituala, incurabila marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului

fizic produs de consumul de alcool.

- este o boala a negarii( eu nu sunt alcoolic in ciuda tuturor

evidentelor) alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie, religie, proveninta sociala sau mediu de viata.(Big Book, din 1989 scrisa de alcoolici anonimi)

Dupa OMS - starea de boala, afectiunea sau maladia reprezinta un dezechilibru in corp, este vorba de un dezechilibru la nivelul organismului ale carui functii nu mai sunt in parametri optimi desfasurarii unei activitati.

Dupa Silviu Petre se numeste alcoolic persoana care nu poate controla cantitatea de

alcool pe care o ingera in mod repetat, chiar daca stie ca aceasta ii

face rau, alcoolicul continua sa bea desi realizeaza faptul ca

dezastrul somatic si social in care se afla este consecinta

comportamentului sau toxicofil.

In dosarul OMS este definit ca starea prezentata de un subiect care consuma alcool in detrimentul sanatatii sau activitatii sociale pe timpul unei perioade determinate si se refera la 3 tipuri principale :

-consum excesiv periodic - cu cel putin patru episoade de intoxicatie relative scurte in decus de un an

-consum excesiv continuu-cu mai mult de 12 intoxicatii pe an ,sau evident sub influenta alcoolului odata pe saptamana

-dependenta alcoolica cu nevoia compulsiva de a bea zilnic si cu simptome de sevraj cand ingestia de alcool este intrerupta sau redusa.

ETIOLOGII

Predispozitia ereditara- transmiterea genetica a unei enzime inplicate in metabolismul alcoolului.

Profesia- alcoolul il regasim mai frecvent in profesiile care impun o munca mai dificila putin calificata, in profesiile ce implica un contact cu publicul.

Tipuri de personalitate- hiperemotivii, persoane cu compexe de inferioritate si cu instabilitate emotionala, imaturi afectivi, nesiguri etc.

Personalitatea specifica bautorilor- fragilitatea morala si caracteriala, inadaptabilitate sociala, probleme sexuale, structura psihosteniforma, labilitate afectiv-volitionala (aceasta structura ar fi responsabila de: insuccesele frecvente ale curei de dezintoxicare).

Traditii si obiceiuri acestea apartin unui context familial, context local, regional, national si religios.

Mediu

l social si conditiile de viata- se spune ca saracia " il imipnge pe om la bautura" din pacate asa si este la majoritatea pacientilor cu alcoolism.

Presiunea grupului asupramembrilor sai - exista anturaje si grupuri cu un grad ridicat de coeziune ceea ce favorizeaza adoptarea neconditionata a unor reguli printre care si participarea la intalniri unde se consuma alcool.

Exemplul idolilor si dorinta de experimentare ,conflictele din familie , conflictele celor tineri cu parintii,conflictele profesionale sau neimplinirea unor aspiratii favorizeaza consumul excesiv de alcool.

Teama de obigatiile si varsta adulta ,neacceptarea unui anumit statut social relatiile amoroase esuate constitue de asemenea factori favorizanti.

Familii cu un alcoolic sau chiar doi - s-a raportat la copii,existand tendinta imitarii modului de a bea al parintilor,baietii sa fie incurajati sa bea mai mult decat fetele cu toate acestea persoanele abstinente ai caror painti au baut excesiv nu reprezinta un fapt neobisnuit.

Capitolul I

CLASIFICAREA TULBURARILOR CAUZATE DE ALCOOL

Clasificarea lui Jellinek in 1960

Subliniind ca ,,familia ,, alcoolismului cuprinde numeroase ,,specii,,Jellinek identifica cinci tipuri desemnate cu primele cinci litere ale alfabetului grecesc :

Alcoolismul de tip Alfa (faza prealcoolica

Se mai numeste alcoolismul psihologic,cazurile de dependenta pur psihologica manifestata prin incredere in efectele alcoolului-individul il foloseste inainte,in timpul sau dupa unele evenimente stresante . Este un consum solitar si nu ajunge la dependenta fizica ci doar psihplogica , si e secundar unei patologii psihiatrice care e ignorata .Uneori nu se stie ca e depresie sau nevroza ci doar o suparare care trebuie sa se linisteasca , atunci se bea putin durerea se mai potoleste .Este foarte raspindita si deseori este introducere catre alcoolismul grav, este un solitar intim , frecvent feminin .

Alcoolismul de tip Beta

Cazuri de dependenta psihologica sau fizica, dar cu consum excesiv de bauturi alcoolice, incadrabile colectivitatii respective. Indivizii prezinta diferite complicatii secundare : polinevrita, gastrita, ciroza , hepatita C., datorita abuzurilor pot aparea complicatii secundare grave .

Alcoolismul de tip Gama ( etilism cronic

Cazuri de dependenta fizica fata de alcool (cu frecvente fenomene de sevraj) si cu pierderea controlului asupra consumului de alcool (cand incepe sa bea cel in cauza nu se mai opreste pina nu se imbata , dar dupa aceea se poate abtine complet un timp )

Alcoolismul Gama sau etilismul cronic produce obisnuinta psihologica si fizica in cadrul careia se pot produce accidente grave.

Alcoolismul de tip Delta

Se caracterizeaza prin betii prelungite ce favorizeaza degradarea treptata al personalitatii, nu mai exista altceva important pentru individ decat sa bea, alcoolul fiind unicul scop al existentei.

Poate duce pana la dependenta si este posibila aparitia psihozelor alcoolice, dependenta fizica este foarte intensa , nepermitand suprimarea consumului de alcool nici pentru una , doua zile .

Alcoolismul de tip Epsilon (Dipsomania)

Este un sindrom care se manifeasta periodic prin nevoia imperioasa de a bea alcool, in plina stare de sanatate , bolnavul devine nelinistit, deprimat, isi pierde pofta de mancare pentru ca intr o buna zi sa plece brusc de acasa, sa intre intr-o carciuma si sa bea cantitati uneori considerabile de alcool.

El duce dupa aceea o viata absolut normala, nu bea deloc alcool, pana la un nou acces de dipsomanie.Datorita caracterului sau de impulsiune multi autori nu considera dipsomania drept o forma clinica de alcoomanie ci un sindrom in cadrul psihoyei maniaco- depresive, psihopatiilor sau epilepsiei.

Modelul lui Cloninger

Este bidimensional clasificand alcoolismul in tip I si tip II

Tipul I

Are un debut tardiv dupa 20 ani, evolutie lenta observandu-se la ambele sexe.Factorii de risc sunt reprezentati de tulburaile de mediu din copilarie, carente afective separari precoce, dezorganizare familiala si mai putin de factori genetici .

Tipul II

Este exclusiv masculin prezinta un debut precoce inainte de 20 ani cu o evolutie rapida, telescopata spre dependenta ceea ce duce la perturbari somatice si sociale grave.Factorii de risc sunt de ordin genetic si neuropsihologici sindrom de hiperactivitate, tulburari deficitare ale atentiei in copilarie. Prezenta unei personalitati antisociale ar reprezenta un factor de risc intermediar.

Clasificarea lui Fouquet(1948

Acest autor clasifica alcoolismul in 3 grupe:

-alcooloze- cuprind bautorii episodici nevrotici

-alcoolite-se refera la bautorii care beau foarte mult

-somalcooze- determinate de unele psihoze acute sau cronice (psihozamaniaco-depresiva schiyofrenia etc)

Clasificarea ICD10

-intoxicatii

-consum cu risc

Sindrom de dependenta

-stare de intrerupere(sevraj)

-stare psihopatica

-dementa

-sindrom amnezic

-stare reziduala

Capitolul II

FORME CLINICE

Intoxicatia alcoolica acuta sau betia este provocata de ingestia ocazionala de bauturi alcoolice in cantitate mai mica sai mai mare, tulburarile provocate de intoxicatie nu se instaleaza brusc ci treptat, si sunt direct proportionle cu cantitatea de alcool ingerata si cu capacitatea de rezistenta individuala la faptele toxice ale alcoolului.

Se caracterizeaza printr-o stare de excitatie de intensitate hipomaniacala:

-euforie

-expansivitate

-logoree

-lipsa controlului de sine si a convenientelor

Poate urmao dispozitie depresiva cu oarecare agresivitate,este tabloul clinic al ebrietatii.Intoxicatia alcoolica acuta se manifesta la randul sau, sub doua forme:betia simpla si betia patologica.

Betia simpla

Se intalneste cel mai des si apare dupa ingestia ocazionala de alcool, tabloul clinic cuprinde nu numai tulburari psihice, ci si somatice, tulburarile somatice pot ajunge in functie de gravitatea intoxicatiei, pana la coma si moarte, la inceput bolnavul are un sentiment de buna dispozitie, de optimism vesel glumeste,vorbeste mult, gesticuleza imbratiseaza pe cei din jur, este exagerat de genros,treptat devine artagos incepe sa ii injure pe cei din jur sare la bataie pentru ca progresiv chiar daca nu mai continua sa bea, sa se instaleze tulburari neurologice evidente: tulburari de echilibru in ortostatiune si in mers, vorbire dizartrica vorbire de unul singur.La o anumita cantitate de alcool ingerata intoxicatul devine somnolent, obnubilat, apoi cade intr un somn profund cu caracter comatos.

La trezire din somn intoxicatul revine la normal cu persistenta unor fenomene reziduale cefalee, greata, anorexie stare generala alterata.Daca insa cantitatea de alcool ingerata a trecut capacitatea de rezistenta a organismului intoxicatul trece din starea de somn comatos in ceea de coma profunda exista un risc letal in absenta ingrijirilor medicale.

Masuri de prim ajutor: spalatura gastrica cu apa bicarbonata, intravenos ser glucozat in perfuzie in care se introduce vitamina B1si B6 .

Betia patologica

Este tot o forma de intoxicatie acuta care se intalneste mai rar, la acestia intoxicatia alcoolica provoaca tulburari psihice mult mai grave, acesti indivizi pot prezenta stari de confuzie, crize de furie de violenta sau de depresie melancolica.In cursul acestor stari intoxicatule poate comite acte deosebit de grave:lovirea sau chiar uciderea unor persoane intalnite intamplator,alteori sinuciderea.

In betiile patologice este frecvent necesara administrarea de sedative dintre care de elctie sunt benzodiazepinele -Diazepam 10-20 mg per os,neuroleptice cu actiune rapida din grupul butirofenonelor,Haloperidol 5-10mg per os sau injectabil.Izolarea si imobilizarea mecanica a pacientului sunt necesare dar si in aceelasi timp pot avea efect cresterea anxietatii si agresivitatii.

Intoxicatia alcoolica cronica

Reprezinta de fapt adevaratul alcoolism deoarece numai in acest caz este vorba de manifestari patologice somato-psihice provovate de ingerarea repetata,timp indelungat de alcool.Cantitatea de alcool pe care alcoolicul o bea zilnic nu este mare,dar ea fiind ingerata cu regularitate se acumuleza in organism care nu o mai poate metaboliza.

Semnele clinice se manifesta atat prin tulburari somato viscerale cat si neuro psihice,la examenul obiectiv tegumentele apar palide,facies ridat prematur,cu ecatzii vasculare pe pometii obrajilor,fata este rosie,buhaita(figura de betiv).Simptomele digestive numeroase:lipsa poftei de mancare,bolnavul are senzatia de sete permaneta,mucoasa bucala este uscata si rosie,limba saburala;foarte multi alcoolici se plang de pirozis,dureri epigastrice,senzatie de greata si desori au vomismente.Tranzitul intestinal este incetinit,ficatul marit si dureros,tradand adesea un proces de hepatoza.Tulburari cardio vasculare:tahicardie,crize de anginapectorala,cardio miopatie dismetabolica etc.

Ca simptome neurologice alcoolicul prezinta tulburari de echilibru in mers,vertij,tulburari de sensibilitate cu parestezii la nivelul extremitatiilor,durei profunde si crampe musculare.Tremuraturile membrelor,capuluisunt un semn aproape obligatoriu,afectarea nervilor cranieni se evidentiaza prin scaderea mirosului,tulburaari de vedere,nistagmus,alterarea gustului.

Vorbirea este modificata, de obicei disartrica,semnele psihice sunt grave:alcoolicul este aproape permanent prost dispus,irascibil,treptat se izoloeaza de oamenii,devine singuratic,tacut,egoist,indiferent.Incepe sa si neglijeze familia,munca,tinuta,viata familiei sale devine un infern isi maltreateza uneori cu salbaticie sotia si copii.Schimba frecvent locurile de munca din cauza absentelor si a neglijarii indatoririlor profesionale.Viata fara alcool se transforma intr-un chin insuportabil,alcoolicul trebuie sa bea tot timpul,tulburarile somatopsihice se agraveza,somnul este plin de vise inspaimantatoare-animale salbatice,monstri etc

Treptat se instaleza tulburarile de memorie alterarea gandirii proces care sfarseste cu dementa alcoolica.Evolutia catre dementa etse ireversibila chiar daca alcoolicul renunta complet la bautura.In cursul evolutiei alcoolomaniei bolnavul poate prezenta unele complicatii psihice acute sau subacute,dintre acestea,cele mai grave sunt:

Delirium tremens

Se manifesta clinic prin aparitia unei stari de confuzie cu delir acut si alterarea starii generale. Bolnavul are figura congestionata, privirea inspaimantata, tremura din tot corpul ii clantaie dintii, uneori in aceste conditi pot aparea crize convulsive si frecvent apare subfebrilitatea si bolnavul transpira abundent. Simptomele dominante sunt: halucinatiile vizuale cu caracter inspaimantator, dintre acestea sunt zoopsiile-vederea unor care il urmaresc pe bolnav. Bolnavul participa activ, face eforturi sa se indeparteze de animalele care-l urmaresc, se zbate, fuge, sare de la inaltime.a

Aceasta stare de agitatie extrema poate dura cateva zile dupa care bolnavul incepe sa se linisteasca.a

Psihozele alcoolice

Reprezinta o stare psihotica acuta sau cronica datorata consumului cronic de alcool.

Starea de intrerupere- cuprindre sidromul de abstinenta, delirul alcoolic acut, delirium tremens, tulburari ce apar la reducerea sau intreruperea consumului de alcool, manifestat prin hiperemie, agitatie, anxietate, somn redus, vise terifiante, dezorientare temporo-spatiala, confuzie, incoerenta, stare generala alterata.

Starea psihotica- cuprinde halucinoza alcoolica, delirul halucinator cronic, psihoza Korsakow si encefalopatia Gayer-Wernicke.

Halucinoza Wernicke este un sindrom paranoic, pacientul prezinta halucinatii auditive cu continut persecutor, este o afectiune periculoasa antisociala, bolnavul dand curs falselor mesaje.

Paranoia alcoolica apare la un alcoolic cronic ale carui probleme sexuale se vor accentua cu ani, la inceput el este in curba pozitiva cu aventuri dupa care isi pierde increderea in sotie, asa incep banuielile si acuzarea sotiei de infidelitate. Aduna mental dovezi, o forteaza chiar prin brutalitate si violenta mai ales nocturna. Tema esentiala este gelozia, este o afectiune grava, soti trebuie sa se desparta cat mai repede altfel sotia devine sacrificata la propriu

Epilepsia alcoolica consta in crize convulsive majore aparute in cadrul etilismului cronic, se trateaza prin stoparea alcoolului si cu anticonvulsante.

Sindromul Korsakow se manifesta ca o psihoza asociata cu polinevrita alcoolica, bolnavul prezinta in special tulburari de memorie si confabulatie precum si tulburari neurologice. Sindromul evolueaza o perioada mai lunga pana la un an fie catre vindecare sau agravare progresiva si moarte.

Encefalopatia Gayer-Wernicke seamana cu encefalopatia portala, semne patognomonice sunt paralizii ale nervilor cranieni, sunt stari grave preletale.

Sindromul amnezic sindrom asociat cu prezenta tulburarilor cronice ale memoriei, memoria imidiata este prezenta iar cea recenta este mai putin perturbata decat cea a faptelor vechi. Se perturba sever cronologia si apar confabulatiile, coplicatiile mai pot include: cardiopatia dismetabolica, hipertensiunea arteriala, gastrita, ulcer peptic, costipatie, ciroza, pancreatita, impotenta sexuala la barbati, nu trebuie uitat efectul teratogen, un risc este cel al afectarii fatului care va prezenta retard mintal, microcefalie, crestere intarziata, anomalii faciale. Acest sindrom apare chiar daca sunt consumate cantitati moderate de alcool in timpul sarcinii.

Dipsomania consta intr-o necesitate imperioasa de a bea alcool, un acces durand 7-15 zile cu o recadere periodica intre 6-12 luni sau 1-2 zile de betie la 10-20 zile interval in care dipsomanul poate ramane abstinent. Apare mai frecvent la femei decat la barbati, accesul dipsomanic debuteaza printr-o faza prodromala dominata de depresie, irascibilitate, cefalee, inapetenta, tremuraturi de lupta impotriva apetentei sale alcoolice recurgand in final la orice pentru asi procura bautura.

Urmeaza faza de ingerare ce aduce o eliberare pasagera a starii tensionale traite de bolnav urmata de consumul ineu cantitatii excesive(10 litri vin/zi)ce se finalizeaza printr o revenire la starea de sanatate si de sobrietate anterioara,fara dezvoltarea unor elemente productive psihiatrice.

Dementa alcoolica este afectarea finala, in care ca intr-o cuva se varsa toate celelalte, in aceasta situatie se bea orice fara alegere se produce o pierdere globala,ireversibila a functiilor intelectuale cu exacerbarea instinctualitatii.De fapt avem de a face cu sindromul psihoorganic cronic deteriorativ si ireversibil.

Comportamentul suicidar peste 80%din indivizii care se sinucid sunt depresivi,alcoolici,in alcoolism tulburarile timice sunt foarte frecvente, raportul din cele mai multe tari sugereza ca 6%-20%din alcoolici sfarsesc a se sinucide.

Manifestari clinice ale alcoolismului

In primul rand se observa faciesul care la alcoolicul cronic este vultuos,cu venectazila nas si pometi sau facies palid cu conjunctivele injectate,subicterice,halena alcoolica tipica,dizartrie,aspect de imbatranire precocee,degete hipocratice.

Se noteza prezenta unor manifestari simpatotone: usoara neliniste psihomotorie,transiratii abundente,diaree,tahicardie,hipertensinue arteriala,anxietate,insomnii,cosmaruri,frecvent exista o simptomatologie depresiva cu inapetenta uneori idei de suicid.Alteori tablou clinic este de tip euforic,cu tendinta la minimalizare a tulburarilor sau se intalneste iritabilitate accentuata,generatoare de conflicte, agresivitate.Anamneza poate releva in antecedente tulburari de comportament evocatore pentru tulburare de constiinta,tulburari de perceptie,halucinati propriu zise auditive sau o criza generalizata la un individ fara antecedente comitiale.

Manifestari clinice intalnite in cazul abstinentei sau reduceri cantitati de alcool

Sindromul de abstinenta la alcool

Se caracterizeaza prin aparitia la un interval de cateva zile(2-3 zile)de la reducerea sau incetarea consumului de alcool la un pacient care anterior a abuzat de alcool,a unei simptomatologii ce include senzatia de disconfort nedefinit,tremur fine distale ale membrelor,pleoapelor,tremuraturile putand sa se accentueze pana la adevarate mioclonii.Uneori tabloul clinic al abstinentei poate imbraca forme severe de tipul deliriumului alcoolic subacut.

Tabloul clinic consta in :

-delir halucinator halucinatii vizuale zoopsice

-confuzia mentala genereaza agitatia

-agitatia are mai ales aspect akatisic,frecvent apar tulburari grave de coordonare motori

-anxietate,idei de continut depresiv

-pacienti prezinta o baza larga de sustinere,mers dificil

-transpiratii abundente,diaree,varsaturi,tahicardie

Frecvent sindromul de abstinenta se complica si evolueaza de la forma de delir subacut la cele de delirium tremens care poate persista timp de cateva zile in cazuri rare chiar o saptamana.

Starea de ebrietate

Denumita in limbajul popular ,,betie,,tipul de reactie in cazul de ebrietate este influentat de mai multi factori precum stare fizica si psihica a consumatorului,in starea de ebrietate apar o serie de modificari .

Dispoztia psihica -trece de la buna dispozitie la deprimare,suparare si agresivitate,initiativa care trece de la stimulare la inhibare .Comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate,una din principalele modificari survenite este asupra stari de constienta care va trece de la senzatia de a fii mai treaz la stare patologica manifestata prin ameteli,pierdere temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire ,idei osesive,scaderea capacitatii critice,ceea ce uneori este privit ca gandire creativa.

O alta modificare evidenta este asupra motricitatii,modificaari ale pulsului,greturi varsaturi,tulburari ale termoreglari,pierderea controlului asupra sfincterelor .Aceste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea starii de ebrietate,in functie de gradul de alcoolemie se vor diferentia:

-stari de ebrietate usoara intre 0,5-1,5 la mie

- stari de ebrietate medii intre 1,5-2,5 la mie

-stari avansate /coma alcoolica peste 2,5 la mie

Modificarile insa vor fii foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare,tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice .

Date epidemiologice

Alcoolismul este considerat de catre OMS ca fiind a treia problema de sanatate publica,o dovada in plus a interesului stiintific mondial manifestat fata de acest fenomen constituindu-l organizarea unui numar important de congrese internationale anuale. Abuzul de alcool creste odata cu varsta,atinge un maximum intre 36-45 de ani,pentru ca apoi sa diminue, cercetarile epidemiologice si statistice medicale ca si preocuparile de psihiatrie sociala semnaleaza in prezent o crestere progresiva a consecintelor biologice,psihologice si economico sociale daorate consumului de alcool, care justifica si activeaza preocuparile pentru sanogeneza colectivitatii prin tratamentul si recuperarea alcoolomaniilor.

Se apreciaza ca 30-50% din detinuti au implicatii legate de alcool.iar peste 75%din delicventii juvenili provin din familii unde cel putin un parinte este alcoolic.In numeroase tari peste 40% din decese prin accidente de circulatie sunt atribuite alcoolului,Helgason (1964) depista in Islanda 9,91% barbati alcoolici si 0,97% femei.Dupa Pastor se apreciaza ca rata alcoolismului este intre 2% si 10% in populatia generala.

Date importante din punct de vedere statistic sunt de obicei indirecte,ne referim la decesul prin ciroza hepatica,numarul de accidente rutiere in care este implicat alcoolul,incidenta unor boli somatice in acre un rol important al are abuzl de alcool.West afirma ca 30%din internarile anuale din spitalele cu profil general in SUA este dat de alcoolism .

Prevalenta

-este mai mare la barbati decat la femei

- este mai mare la mediile sociale defavorizate

-este mai mare in societatile care accepta consumul de alcool

-este mai mare la subiecti care practica meserii ce faciliteaza accesul la bauturi(barmani,ospatari)

-este mai mare la indivizi cu tulburari de personalitate .

Factorii de risc pentru instalarea dependentei de alcool

S-a constatat o incidenta crescuta in urmatoarele situatii:

-tatal alcoolic

-familii dezorganizate

-celibatul

-tulburari de personalitate

-medii defavorizate social

-lipsa de educatie

-tulburari anxioase,tulburari depresive.

Capitolul III

DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

-existenta unei stari de agitatie psihomotorie,insotita de confuzie mentala cu sau fara halucinatii

- existenta stigmatelor alcoolismului cronic: facies vultuos, hiperemiat, venectazii, tremuraturi, semne cutanate.

- date anamnestice de la apartinatori despre abuzul habitual de alcool si eventualele tulburari comportamentuale

Diagnosticul diferential trebuie sa excluda

sindroame confuzionale acute febrile sau de alte origini

hemoragie meningeala

hematom subdural

intoxicatie cronica cu metale grele

alte activitatii (dependenta de droguri, benzodiazepine etc)

In cazul alcoolismului cronic confirmat trebuie sa excludem

betiile acute patologice

encefalopatia portala

encefalopatia Gayer-Wernicke

Riscuri pentru sanatate

Alcoolismul acut(betia)care produce o afectare neuropsihica cu inlaturarea constrangerilor si inhibitilor cresand probabilitatea unui comportament cu risc(agresiune,delicventa,suicid,accidente de circulatie).

Alcoolismul cronic este o toxicomanie,consecinta a consumului excesiv,scaderea atentiei,somnolenta,diminuarea randamentului fizic si intelectual,alterarea sanatati .Obisnuinta nu inseamna ca organismul s-a desprins cu otrava din potriva alcoolul contiuna sa distruga pe nesimtite sanatatea favorizand aparitia unor boli de inima,nervoase,digestive.

Consumul sistematic de bauturi alcoolice induce instalarea unor boli cronice ale tubului digestiv,mucoasa stomacala si a intestinelor se altereaza sub influenta alcoolului cauzand tulburari ca:balonari,arsuri,dureri locale,diaree,cel mai frecvent este afectat ficatul, primul filtru impotriva toxinelor care atenteaza la sanatatea organismului,obosite si suprainarcate celulele hepatice se sclerozeaza ducand la instalarea crizei hepatice steatoza hepatica,ciroza hepatica,hepatita cronica,cancer hepatic.Afectarea sistemului nervos central prin tulburari de perceptie si memorie,euforie,depresie,scaderea vointei,pasivitate,egocentrism ,dementa in cazurile grave (acestea duc la afectarea mediului familial,socio-profesional).Afectarea sistemului nervos periferic cu manifestari polinevritice. Consumul de alcool are efecte negative si asupra inimi care isi mareste volumul,iar tesuturile propri se altereaza aparand tulburari nefaste in circulatia sanguina,afectarea aparatului cardio vascular duce la miocardiopatii dismetabolice ,arteriopatie obliteranta ,HTA. Efecte nocive apar si la glandele interne ,sexuale,la celulese nervoase ,scade capacitatea de rezistenta si imunitatea organismului ducand la scaderea duratei de viata.

Afectarea fatului in cazul mamelor alcoolice duce la deficiente fizice (greutate mica la nastere,malformatii), mortalitate infantila, deficiente psihice si mai tarziu dezadaptare sociala.

Metabolizarea etanolului

Alcoolul administrat totdeauna de cale orala , se excreta direct prin rinichii , plamanii si glande sudoripare in proportie de 2-10% .

Catabolismul sau are loc in ficat,prin trei modalitati biochimice :

-pe cale alcooldehidrogenazei(ADH)in care un rol important il are cofactorul nicotinamid-adenindinucleotidul(NAD)

-pe calea microsomiala descrisa de LIEBERcu participarea sistemului microsomial de oxidare a etanolului (MEOS)

-pe cale hidrogenperoxid-catalazei aceasta cale fiind mai putin importanta decat cele anterioare.

Primul metabil al alcoolului este acetilaldehida care ste ulterior transformata de acetaldehid-dehidrogeneza in acetat si acetil-coenzima A,care urmeaza in continuare caile metabolice comune , produsii finali fiind bioxidul de carbon si apa.

Toxicitatea etanolului se manifesta in mod direct in primul rand prin reducerea capacitatii de absorbtie digestiva a glucidelor, proteinelor si vitaminelor, prin cresterea absorbtiei lipidelor la nivelul hepatocitelor ceea ce duce la aparitia steatozei hepatice .

Toxicitatea directa a etanolului il constitue catabolismul sau acetaldehida, ea intervine in metabolismul aminelor cerebrale cu rol probabil in intensificarea consumului de alcool.

Toxicitaea indirecta a etanolului in conditiile de consum abuziv se datoreaza consumului de NAD precum si solicitarii functionale excesive a cailor de metabolizare a alcoolului,consumul de NAD inhiba reactiile care-l folosesc drept cofactor, producand acidoza metabolica prin exces de lactat si diminuare a puterii si sistemelor tampon celular .

Viteza de difuziune si cresterea valorilor alcoolemiei este in stransa interdependeta cu numerosi factori, dintre care cei mai importanti sunt:cantitatea , calitatea si concentratia in alcool a bauturi ingerate, starea de sanatate functionala sau organica a tractului digestiv, obisnuinta si ritmul oxidare-excretie, prezenta si calitatea alimentelor, consumate concomitent .

Faza de distributie consta in repartitia alcoolului resorbit prin difuzarea sa dinspre torentul circulator intravascular catre toate tesuturile si lichidele celulare ale oragnismului.Astfel se constata la nivelul creierului valori apropiate de concentratia in sange a alcoolului , sper deosebire de LCR, unde datorita efectului retard de difuziune se noteaza persistenta valorilor ridicate ale concentratiei alcoolului in conditiile unei alcoolemi scazute.Cea mai scazuta concentratie in alcool se intalneste in ficat ceea ce se coreleaza cu faptul ca la acest nivel se efectueaza oxidarea sa.

Alcoolul se elimina din organism in proportie de 90-98%prin oxidare, proces ce incepe dupa absorbtie si dureaza pana la eliminarea sa completa.Energia calorica rezultata prin oxidarea normala a alcoolului determina o acumulare de caldura numai in cadrul fenomenului de ,,actiune dinamica specifica,,ce nu paote fi utilizata de catre organism, de exemplu, in procesele fundamentale de respiratie tisulara.La nivel renal se elimina cca.0,5-5%din cantitaea ingerata, etanolul difuzeaza prin membrana glomerulara si atinge in urina aceeasi concentratie ca si in sange, diferenta de tensiune partiala de la nivelul plamanului, favorizeaza trecerea etanolului din sange in aerul alveolar, cale pe care se elimia cca.2-3%din cantitatea ingerata.

La indivizii alcoolici au fost observate numeroase perturbari ale metabolismului fierului, constatari ce pledeaza pentru cresterea semnificatiei fierului redox activ.

Metabolizarea alcoolului produce o scadere gluconeogenezei cu acumularea acizilor grasi si cresterea trigliceridelor, valori ce pot reprezenta in dinamica prin asociere un test in identificarea alcoolicilor. Desi in trezent se cunoaste mai multe despre metabolizarea alcoolului si actiunea sa asupra organismului prin mecansime enzimatice extrem de complexe, studiul reltiei dintre condisia subiectiva a persoanei si receptivitaetea sa particulara fasa de efctele alcoolului cu instituirea unei inductii sociale constitue un teren deschis cercetari.

Gradele betiei in functie de alcoolemie

Dupa Kohn

0,1-0,3g la mie-nesemnificativ

0,3-1g la mie -impregantie alcoolica ,stare de agitatie, euforie, comportament ebrios

1,5-5g la mie -ebrietate marcata- irascibilitate,tulburari de coordonare motorie

2-2,4g la mie- betie propriu-zisa(stare precomatoasa)

2,5-4g la mie -coma alcoolica

De la 5g la mie si peste poate surveni moartea.

Teste de laborator

Pentru detectarea alcoolicilor pot fi folosite mai multe teste de laborator .

Testul sanguin care indica cel mai fidel alcoolismul este detreminarea gamaglutamino-peptidozei, estimarea nivelului sanguin al acestor enzime constitue o metoda utila de screening. Nivelul este ridicat la aproximativ 8% din bautorii problema, atat la barbati cat si la femei, indiferent de existenta sau nu a unei atingeri heaptice.

Alcoolemia - o concentratie ridicata nu deosebeste abuzul cronic de alcool de un episod izolat, daca totusi o persoana nu prezinta semne de intoxicatie, atunci cand alcoolemia are valoare ridicata probabil ca individul are o toleranta neobisnuita la alcool, ceea ce sugereaza un consum persistent si masiv.

Glicemia - poate pune in evidenta o hipoglicemie indusa de alcool.

Ionograma serica si ureea sanguina - pot evidentia cetoacidoza alcoolica si deshidratarea .

Evolutie si prognostic

In prezent eficienta terapeutica este remarcabila, chiar pentru formele garve, subacute, simptomatologia remitandu-se in conditii de spitalizare in cca.3 zile

Frecventa recaderilor in cazul tuturor toxicomanilor este foarte mare si proportia este descendenta, in sensul ca cel mai mare preocent de recaderi este in prima luna dupa externare . Prognosticul deliriumului tremens ramane grav, decesul fiind frecvent in timpul crizei, in lipsa tratamentului complex psihotrop si soamtotrop.

Daca tratamentul de abstinenta este relativ usor si se realizeaza in cateva zile de spitalizare, mentinerea abstinentei este o problema foarte complexa necesitand terapii nonmedicale(nursing, alcoolici anonimi, psihoterapii behavioriste de lunga durata )

Dar nici o terapie nu este eficienta in lipsa unei conlucrari a celor interesati (sot, sotie, copii, pesonal medical, preot, asistent social)sau orice alta persoana semnificativa care doreste sa se implice pe termen lung in recuperarea unei persoane care sufera de alcoolism .

Afectiuni asociate alcoolismului

1.Depresia

Aproximativ 33% dintre alcoolici prezinta o tulburare afectiva asociata.

Simptomele depresive pot fi secundare consumului de alcool sau consumul de alcool poate fi determinat de o depresie subiacenta.Din istoric se poate determina care este cauza primara . Este necesar ca pacientul sa fie dezintoxicat si sa nu consume alcool cel putin 6 saptamani pentru a se preciza diagnosticul.

Antidepresivele sunt utile pentru tratarea depresiei si pentru a preveni revenirea la consumul de alcool in cazul anumitor pacienti.

2.Anxietatea

Aproximativ 25% dintre alcoolici prezinta o tulburare anxioasa asociata.

Anxietatea poate fi secundara sevrajului alcoolic sau consumul de alcool poate fi rezultatul anxietatii.Anxietatea generalizata este o tulburare asociata frecvent, iar daca este diagnosticata si tratata, poate reduce nevoia de a bea a unor pacienti.

3. Boli mintale cronice

Cel putin 25%dintre bolnavii mintali cronici prezinta si o forma de alcoolism.

4. Tulburarea de personalitate de tip Borderline

Abuzul de alcool este frecvent asociat si creste semnificativ riscul de suicid.

Capitolul IV

TRATAMENTUL

Tratamentul alcoolismului constitue o problema psihiatrica, dar in aceelasi timp, privit prin prisma probemelor somatice si a implicatiilor de ordin social si psihologic este o problema a medicului de medicina generala, a nuresi in comunitate, a neurologului si internistului, a psihologiei si nu in ultimul rand a asistentului de psihiatrie.

Tratamentul profilactic

Educatia sanitara vizeaza combaterea tendintelor de consum si abuz de alcool la toate varstele.

Alcoolismul cronic determina malnutrisie materna si consecutiv encefalopatie etanolica, cu retard psihosomatic.

Combaterea obiceiului de a da alcool copiilor intalnit chiar in perioada de sugar, cand pentru a-i ,,calma,, li se da sa suga o batista inmuiata in tuica, alcoolulu are consecinte nefaste asupra dezvoltarii psihosomatice a copilului

Prevenirea comportamentului deviant la copii si tineri, a conduitelor antisociale, printr-o viata echilibrata. Mediul familial dezorganizat, neintelegerile dintre soti, alcoolismul unuia sau a ambilor parinti, determina dezechilibrul psihoafectiv la copii si tineri. Formarea unei personalitati dezarmonice, cu comportamnet deviant, narcofilie, comiterea unor acte antisociale sau rezultatul carentelor de oridn educativ si lipsei de supraveghere.

Inlaturarea ideilor false precum : alcoolul combate durerea fizica, durerea de dinti sau ,,da putere,,.

Educatia sanitara trebuie realizata prin toate mijloacele insitanu-se asupra consecintelor dezastruoase mediacle, sociale si economice ale alcoolismului.

La baza educatiei pentru sanatate privind profilaxia se afla popularizarea modului sanatos de viata si dezradacinarea deprinderilor daunatoare, in ceea ce priveste generatia in crestere este just un singur punct de vedere- educatia tineretului in spiritul abstinentei, atitudinii negative active fata de orice manifestare de alcoolism .

Combaterea cu succes a alcoolismului si a consumului abuziv de spirtoase in mijlocul adultilor paote contribui esential la ameliorarea atmosferei in fiecare familie si micsorarea numarului de devieri psihice ale copiillor .

Datorita efectului complex al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie facut cu moderatie si trebuie sa se aibe in vedere raportul dintre beneficii si riscuri.

Tratamentul curativ

Planul terapeutic va fi realizat impreuna cu pacientul(sottul, sotia cand se poate) obiectivele vor fi prescrise, iar pacientului i se va cere sa-si ia raspunderea pentru realizarea lor. Aceste obiective trebuie sa priveasca nu numai bautura, ci de asemenea, si orice alta problema corelata de sanatate, de casnicie, de munca sau de adaptare sociala.

Obiectivul pe termen scurt trebuie sa fie usor de realizat de exemplu obisnuinta complets timp de doua saptamani .In acest fel, pacientul se poate simti gratificat de succesul rapid.Informatiile despre efectele consumului masiv de alcool constitue un factor important in tratament.

Tratamentul igieno-dietetic

-aport crescut de lichide pana la 3,5litri pe 24 h administrat per os sau pe cale parenterala;

-alimentatia bogata in vitamine, hiperproteica si hipercalorica, cu mese administrate in cantitati reduse si dese;

-repaus la pat cu supraveghere pe durata starilor de sevraj.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este oportun in orice stadiu si se realizeaza cu o plaeta larga de medicamente (psihotrope, tonice-reborant,hepatotrope,anticomitiale, vasotrope).O prima etapa a tratamentului medicamnetos incepe print-o cura de dezintoxicare, adica combaterea sevrajului si limitarea eventualelor tulburari date de sevraj, prin administare de tranchilizante:Diazepan,Napoton, Xanax, vitaminoterapie cu vitamine din grupul B,PP; neuroleptice seadtive si incisive :Plegomazin, Haloperidol care se administreaza si in cazul fenomenelor confuz -onirice si delirante.

Predelirium tremens reprezinta uregnte psihiatrice ce necesita inernarea in spital cu supraveghere permanenta si tratament pentru complicatiile somatice .Adoua etapa a tratamentului medicamentos e reprezentata de tratamentul dependentei pentru alcool sau cure de dezgust care se incepe in spital si se continua acasa, fiind sustinuta si de psihoterapie individuala sau de grup.

In arsenalul terapeutic medicamentos un loc aparte il au medicamnetel tip antabuz, substanta cea mai raspandita este Disulfiramul cunoscute sub denumirea comerciala de Antalcool.

Disulfiramul- este uneori prescris pentru descurajarea impulsiuni de a avea. Actioneaza prin blocarea oxidari alcoolului, asa incat acetaldehida se acumuleaza, daca pacientul consuma alcool, se produce o congestie neplacuta a fetei, apar senzati de sufocare, cefalee, tahicardie, anxietate, varsaturi incoercibile.Medicamentul nu este lipsit de riscuri, provocand uneori aritmii cardiace si rar colaps cardiovascular.

Tratamentul acestor reacti adverse: oxigeno terapie, sulfat de efedrina, glucoza i.v. Pot aparea de asemenea efecte secundare neplacute in absenta alcoolului: gust metalic in gura, simptome gastrointestinale, dermatita, neuropatie periferica, polachiurie, impotenta stari confuzionale toxice. Tratamentul cu disulfiram nu va fi inceput decat daca au trecut cel putin 12 ore de la ultima ingestie de alcool, in prima zi i se dau pacientului 4 tablete de cate 200 mg si se interzice consumul orcarei bauturi alcoolice in timpul tratamentului. Aceasta doza se reduce cu cate o tableta pe zi pana la doza de intretinere de jumatate sau de o tableta pe zi.

Carbamida citratului de calciu- se foloseste in acelasi fel. Este absorbita si excreta mai rapid, induce o reactie mai usoara la alcool si are mai putine efecte secundare. Aceste tratamente au o aplicatie limitata la cativa pacienti si numai impreuna cu alte medicamente. Aceste medicamente se potrivesc cel mai bine pacientilor care nu se abat de la tratament, sunt disciplinati si spera mult in vindecare si au o buna cooperare la planul terapeutic.

Tratamentul psihoterapeutic

Psihoterapia poate fi individuala sau de grup si consta in sustinerea psihica a pacientului care are probleme cu consumul de alcool.

Terapia de grup este o metoda terapeutica des folosita avand rezultate bune. Aproximativ 10 pacienti se intalnesc regulat impreuna cu unul sau mai multi membri ai personalului. Scopul este de a-i face sa-si observe propriile probleme oglindite in alti si sa gaseasca modalitati mai eficiente de a le rezolva. Ei castiga incredere pe masura ce membri grupului se straduesc impreuna sa-si reorganizeze viata fara alcool. Esre o metoda de terapie a alcoolicilor anonimi.

Terapia de sustinere- daca nu exista disponibilitati pentru terapia de grup, sau daca pacientul nu accepta, un terapeut sau un psiholog pot oferi sprijin psihologic individual, scopul este de al ajuta pe pacient sa faca fata problemelor din viata fara a apela la alcool.

Terapia comportamentala- in cadrul acestei terapii, pacientilor li se pot arata casete video in care sunt filmati ei insusi in stare de ebrietate; pot fi invatati sa bea fara sa dea paharul peste cap, li se pot arata cum sa identifice impulsurile de a bea si cum sa gaseasca aste cai prin care sa le raspunda.

Tratamentul sindroamelor de sevraj

In toate stadiile etilismului cronic dar mai ales in delirul alcoolic acut se indica tranchilizante pentru a combate anxietatea si agitatia: Meprobamat, Diazepam, Napoton, Hidroxizin.

Diazepam- este considerat un medicament de electie pentru tratarea deliriumului tremens, doze de 20-50 mg/zi, daca medicamentul nu se poate administra per os, se indica o fiola la 2-4 ore.

Meprobamat- in doze de 4-6 gr/zi, este preferat pentru efectul sedativ rapid si pentru ca nu determina colaps.

Napoton- in doza de 15-40 mg/zi este preferat de uni, pentru ca nu sedeaza excesiv, nu altereaza functia hepatica si nu induce convulsii.

Se recomanda multa prudenta in administrarea neurolecticelor majore(Haloperidol, Clorpromazin)

Clropromazin-poate fi util pentru efctul sedativ major.

Haloperidol-se administreaza in toate starile confuzionale si cu agitatie psihomotorie marcata.

Tratamentului i se asociaza vitamino terapie cu vitamine din grupul B(B1.B6,B12), vitaminele Csi PP, de asemenea hepato protectoare, tonicardiace, antibioticesi psihotone.

Esentiala este rehidratarea (perfuzabil sua pe os) in cadrul unui regim hidrozaharat.

In tratamentul psihozei Korsacov si al encefalopatiei Gayet- Wernicke se indica doze mari de vitamine B1si PP.

Halucinoza alcoolica impune administrarea de neuroleptice.

Tratamentul nurcing

Are doua obiective:

obiectivul pe termen scurt care este menit sa corijeze simptomatologia prezenta la un moment dat (insomnii, neliniste, tremuraturi, deshidratare, tulburari de comportament).Se pun diagnostice nurcing precise cu interventii la obiect si tinte realiste pentru un interval de cca. osaptamana.

obiectivul pe termen lung de a pastra abstinenta pe timp cat mai indelungat, de preferinta ani, interventiile sunt de genul psihoterapiei si eventual de corecatare a tulburarilor de personalitate si de caracter ale pacientului.

Pentru reusita obiectivului pe termen lung este imperios necesara colaborarea cu persoane semnificative pentru pacient.

In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului.Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul ,,Te ajut sa te poti ajuta singur,,.

Capitolul V

PLAN DE INGRIJIRE I

Pacientul M.V in virsta de 40 ani s-a prezentat in data de 06.06.2010 in sectia Psihiatrie insotit de mama lui, care a fost nevoita sa-l aduca la tratament.

Se stabileste diagnosticul medical "Etanolo dependenta cu etanolo dependenta cu fenomene halucinatorii

M.V locuieste in Baia Mare intr-o garsoniera impreuna cu mama lui , este necasatorit si nu are copii.

Pacientul prezinta urmatoarele simptome :tremor generalizat , stare generala alterata , halucinatii auditive si vizuale de genul''vad cum se misca frigiderul de la locul lui si chiar l am masurat pe perete pana unde se ridica pentru a vedea si mama, am scos sarma din obrazul meu si am taiat-de mai multe ori , cand ma incalt sireturile de la pantofi se incalcesc ";facies hiperemiat vultuos, diaforeza predominanta ~1000ml /24 h ,hiperhidroza , mucoase umede si palide ,crize convulsive pe fon toxic "am cazut jos de trei ori , sunt nervos nu pot sa muncesc , ma simt inutil devalorizat, apatic , imi amortesc degetele , "am cosmaruri cu serpi, animale salbatice''din aceasta cauza prezinta insomnie cu treziri repetate in timpul nopti, anxietate marcanta, stres.

Pacientul M.V prezinta halena alcoolica , hipertermie cu temperatuta corporala 37.8C, pacientul mai prezinta un mers nesigur cu spectru larg de sustinere , prezinta unghii murdare si degete hipocratice , par nespalat cavitate bucala si limba incarcata , are dintii cariati , este neingrijit .

Dupa spusele lui M.V consuma 1 litru de tuica/zi, fumeaza doua pachete de tigari si bea 2-3 cafele , mai relateaza ca la consumul de alcool nu manaca nimic spunand"alcoolul imi tine de foame si de sete''din aceasta cauza prezinta anorexie si greutate de 70 kg la 1.84 cm .

Este de religie ortodox, face curatenie la biserica si ajuta preotul in treburile bisericesti, dar spune el nu participa la slujbele religioase pentru ca nu are rabdare , este frustrat, confuz si nu vrea sa deranjeze oameniidin jur in timpul slujbei.

M.V a fost miner , a lucrat in mina 15 ani, acum este pensionar de gradul III, la consumul de alcool este agresiv si violent.

Istoricul bolii bolnav la aIIa internare , are o internare la spitalul psihiatric din Sighet in noiembrie 2008, dupa externare reia consumul de alcool, ajunge la 750g/zi de tuica, votca

Simptomele mentionate au aparut im urma cu 3 saptamini accentuindu se in ultimul timp, motiv pentru care solicita internare.

AHC tata alcoolic decedat

-frate alcoolic

AC-hepatita cronica cianotica si ciroza hepatica din cauza consumului excesiv de alcool

traumatism toracic drept prin cadere de la inaltime . La internare se masoara functiile vitale care au urmatoarele valori

R-18r/minut

P-81p/minut

TA-160/100mmhg

G-70kg

I-1.84cm

T-37.8C

Examinari de laborator

Tratament medicamentos:

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool si stres

-diazepam 1-0-1

-carbomazeprina 1

-nitrazepam-hipnotic-0-0-1

-vitamina B1-1-0-0

-vitamina B6-1-0-0

Nivel de dependenta II

Evolutie - pacient cu vechi antecedente psihiatrice cu

repetate internari in serviciul de psihiatrie se interneaza cu anxietate, halucinatii se institue tratament de specialitate

reactioneaza lent, dar favorabil la tratamentul aplicat.

Plan de ingrijire II

Pacientul M.S in virsta de 49 ani se prezinta la sectia

Psihiatrie insotit de fiica si sotia lui in data de01.02.2010

din examenul clinic reiese ca pacientul prezinta:

tremuraturi ale membrelor superioare, facies congestiv,

pliu cutanat persistent, transpiratii abundente, anxietate

insomnie, agitatie psiho-motorie, nervozitate, agresivitate.

Pacientul M.S este la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie si se stabileste diagnosticul :

"Etanolodependenta"

Pacientul M.S are obiceiuri alimentare nesanatoase, maninca foarte mult in special alimente grase, nu respecta orarul meselor, maninca mult si atunci cind bea, consuma 1-2 cafele pe zi, fumeaza un pachet de tigarii pe zi . Are greutatea 90 kilograme.

Obiceiuri igienice- pacientul este ingrijit de fiica si sotia lui, face dus zilnic, baie generala odata pe saptamina ,

se barbiereste odata la 2-3 zile, se spala pe dintii zilnic.

Este ortodox ,nu frecventeaza biserica, este anxios dar are incredere in echipa medicala. Nu recunoaste ca ar fi dependent de alcool si nu constientizeaza faptul ca, consumul de alcool excesiv ii afecteaza sanatatea fizica si cea psihica.

Istoricul bolii

Pacientul M.S se afla la prima internare intr-o sectie de

Psihiatrie, din relatarile sotiei aflu ca pacientul bea de mai mult de 10 ani, nu consuma zilnic alcool, facind pauze de 2-3 zile sau chiar o saptamina. Pacientul consuma alcool in cantitati mari 1,5 litri de votca sau 3-4 litri de vin, fiind foarte agresiv sub influenta alcoolului.

Pacientul recunoaste consumul de alcool ocazional fiind incurajat de anturaj, dar nu recunoaste ca ar fii dependent de alcool, neacceptind ideea ca trebuie internat intr-o sectie de Psihiatrie.Considera ca el se simte bine si nu are probleme psihice, ca simptomele pe care le are sunt de origine neurologica.Pacientul isi pierde sub influenta bauturilor alcoolice auto controlul,

prezinta oligurie, urini hipercrome si hiperconcentrate.Pacientul prezinta dificultate in a se imbraca si dezbraca, are nasturi descheiati, sireturile sunt desfacute.

Pacientul M.S locuieste impreuna cu sotia si fiica lui intr-o casa cu patru camere din Baia-Mare, pacientul este professor de fizica, dar actualmente nu lucreaza pentru ca nu si-a indeplinit sarcinile de serviciu li este incapabil sa-si desfasoare activitatiile din cauza consumului excesiv de alcool.

AP-operat de hernie inghinala in urma cu 10 ani

-meningita in copilarie

AHC-tata decedat de ciroza hepatica

-mama sanatosa

- 6 frati unul este alcoholic.

Am luat pacientul in ingrijire in data de 02.02.2010, prezinta urmatoarele functii vitale:

TA- 120-70 mmhg

P- 75 batai pe minut

R- 19 respiratii pe minut

G-90 kg

I-1.76 cm

Nivel de dependena II

Pacientul prezinta o dependenta moderata are nevoie de ajutor tintit.

Tratament medicamentos:

-vitamina B1-fiole IM 1-0-0

B6-fiole IM 1-1-1

Silimarina 3tablete pe zi

Carbamazepina 1 tableta seara

Diazepam 1 tableta seara

Meprobamat 2 tablete pe zi

Nitrazepam 1 tableta seara

Psihoigiena, abstinenta la alcool.

Evolutie -starea pacientului evolueaza bine, respecta tratamentul prescris, spune ca de dragul lui dar mai ales pentru familie este decis sa se lase pentru todeauna de alcool, el practica deocamdara abstinenta si spera sa isi recastige catedra de profesor de fizica.Participa la sedintele Alcoolicilor Anonimi si are incredere in specialisti

PLAN DE IGRIJIRE III

Pacientul C.M in virsta de 58 ani se prezinta la sectia de Psihiatrie de urgenta cu ambulanta in data de 06.09.2008 afirmind urmatoarele:" nu prea dorm noaptea, transpire mult, am probleme de familie, ma stiu supa

rat, trist, nu am chef de nimic, nu ma simt bine"

Este reinternat cu diagnosticul medical :"Agitatie psiho-motorie, etilism cronic ".

C.M prezinta un aspect neingrijit cu unghii si par murdar degaja miros dezagreabil, prezinta stare generala alterata, este trist, apatic, este dezorientat temoro-spatial, este confuz si nelinistit, prezinta agitatie psiho-motorie .

Constientizeaza partial ca are o boala psihica, neaga consumul cronic de alcool, are o gindire deliranta , dominata de ideei de urmarire si persecutie.

Pacientul C.M prezinta o dispozitie disforica , comportamanet dezadaptat, ton ridicat , dizlalie, prezinta insomnii cu somn agitate , treziri frecvente in timpul noptii , vise terifinate , cefalee intensa.

C.M prezinta tegumente hiperemiate , hiperhidroza cu mucoase umede si palide , hipertermie cu temperatura corporala de 38C, prezinta mers nesigur cu spectru larg de sustinere, tremor generalizat al membrelor, se izoleaza este confuz, nu comunica cu echipa de ingrijire, nu coopereaza si nu are incredere in nimeni .

Pacientul C.M este deshidratat, prezinta tegumente palide, uscate, incretite, sete intensa, si oligurie, greturi , varsaturi , prezinta dispnee cu tahipnee. Pacientul prezinta iritatie gastrica, se vaita de dureri gastriec de intensitate mica, stare generala alterata, transpirati reci;inapetenta, nu se alimenteaza corespunzator si nu consuma lichide , din aceasta cauza este anorexic si deshidratat.

Pacientul C.M este de religie ortodoxa si dupa spusele lui participa la slujbele bisericesti pentru ca se simte mai linistit.Este divortat , are 2 copii care sunt casatoriti , locuieste cu sora lui la tara. Pacientul C.M mai prezinta edeme la nivelul membrului inferior sting cu aspect de cizma a gambei stingi, semnul godeului pozitiv din cauza steatozei hepatice.

C.M este pensionar de boala , a fost contabil la o firma cu renume dar din cauza consumului de alcool a fost concediat.

Istoricul bolii :- bolnav cu antecedente psihiatrice cu repetate internari in sectia Psihiatrie

-in urma consumului de alcool bolnavul prezinta simptomele mai sus mentionate pentru care solicita internare.

AHC- tata alcoolic -decedat

- mama -decedata

AC - hepatita cronica, steatoza hepatica, cicatricii rezultate din caderi repetate

TA- 120/70mmhg

R- 20 respiati / minut

P - 82 respiratii / minut

T - 38 C

I - 1.68 cm

G - 55 kg

Tratament medicamentos

-diazepam tableta 0-0-1

- carbomazepina 1-0-1

- vitamina B1fiole 1-0-0

- vitamina B6 fiola 1-1-1

- silimarina tableta 2-2-2

- nitrazepam tabeta 0-0-1

- hepromabat tableta 1-1-1

Psihoigiena, abstinenta totala de alcool .

Nivel de dependenta III

Evolutie - pacientul C.M se interneaza de urgenta cu un tablou clinic a unui consum abuziv de alcool, cu tremor, transpitati, cefalee intensa, insomnie se institue tratament de specialitate.

7-8 X 2008- stare generala relativ buna . mai persista transpiratile si tremorul se continua tratamentul .

Pacientul C.M nu a consumt alcool de 2 zile, de aceea a intrat in sevraj si prezinta toate manifestarile prezentate.

Examinarii de laborator