Patologia stomatologica

PATOLOGIA STOMATOLOGICA

Malformatiile de la nivelul cavitatii bucale.

-petele fourdais = glande sebacee la nivelul muc. buzei (puncte galbuie)

-fisurile , despicaturile (rafeuri)

-cavitatea bucala se formeaza in a 6-a zi de viata intrauterine din 5 muguri embrionari:

-> unul medial , nazo-frontal

-> si patru laterali - 2 superiori muguri maxilari

- 2 inferiori muguri mandibulari

-daca apar conditii patologice - rubeola, hipovitaminoze, dereglari hormonale pot da : despicaturi la acest nivel si sunt dif. in functie de cat de extinse sunt .

- expl. => daca nu se sudeaza mugurele medial si max. ap. o fisura oblica -> coloboma la niv. santului nazo- orbilat , poate fi: unilateral sau bilateral.

=. lipsa de sudura dintre mug. media sic el sup => despicatura buzei cheiloschizis

-uneori oiate fi profunda sis a prinda si alveola centrala in dreptul incisive. super. pana la planseul nazal = cheilognatoschizis.

- cheilognatopalatoschizis => despicatura profunda rezultata din lipsa de sudare a mugurelui nasal med si maxilar super.

-cheleitaa = inflamatia buzei.

Limba malfotmarii: - poate sa se nasca fara limba : aglosita si ..

limba f mica = microglosita

- limba f mare - macroglosita

-anchiloza a limbi (e lipsita de planseu printrun fren lingual f. scurt), limba bifida, bifurcate la varf datorita unui fren scurt.

-pe baza limbii poate exista un nodul care e defapt un tesut tiroidian = tiroida linguala.

-glosita romboida = o leziune sub forma de romb situate in fata papilelor circumalate si e lipsita de papile.

-la nivelul bazei limbii = chiste , resturi din canalul tireoglos.

-o limba scrotala = are sant. f. adanci pe suprafata ei..

Orificiul bucal : microstom , macrostoma -> care e sec. lipsei de sudura dintre muguri max. si mandibulari .

Inflamatia cavitatii bucale:

-gingivita

-uranita ( muc. peretilor

-glosita(inflamat. muc. linguale)

-stomatita

Clauzele inflamat.:

-> traumatice - mecanice - prin lucrari protetice deficitare.

- fizice, chimice - prin alimentatie, radiatiile dupa radioterapii.

-> aggenti infectiosi : bacteri, microbe , virusi.

-pot sa apara pe dereglari hormonale : menopauza , sarcina , pubertate.

-sunt expresiva unor mec. immune deficitare .

-Stomatitele ac. ; Stomatitele sunt catarale si congetive .

-muc. devine rosie, sensibila, poate sangera usor.

Stomatite veziculara.

- vezicule pline cu clichid care se sparg = ulceratie care se acopera cu t. necrozate, albicioase => afte.

-virusul herpetic da stomatite veziculare. , febra aftoasa da stom. vezic., pot aparea si leziuni pe piele ; Koseki da stom. vezic.

-Stomatite fibrinoase:- depozite de fibrina , albicioase , candida albicns, fumatul da stomat, alcoolul tare.

-Stomatita purulenta: o suprainfectie cu bact. piogene care uneori se poate extinde la nivelul. planseului bucal, gingie, vestibule => angina Zudwig. ; alteori stomatita e gangrenoase , cu ulceratii si necroza + fuzospirili, se extinde la intreaga cav. buc. la amygdale => angina plautwincent - poate sa duca chiar la noma.

-Stomatite cronice: - sunt evol. unor stoom. acute netratate.

-cauze - stari de imunodeficienta., folosirea contraceptivelor.

-evolu : - cu aspect atrophic al muc. sau cu aspect hipertrofic - la niv. gingiilor

in pubertate, in leucemii, limfoame, la femeile gravide -> hipertrof. nodulara a gingiei = tumora de sarcina , e dura, rosie si dispare cu finalul sarcinii.

Stomatite specifice. TBC da stomatite -> sub forma unor zone albicioase , puntiforme , ulceratii, zone de fibroza;

-sifilisul da leziuni inflamatorii la niv. cav. buc. - sancrul dur.

in sifilisul sec. = placile muc.

in sifilisul tertiar = goma sifilitica.

-Bolnavii cu SIDA fac o leziune numita leuclopazie paroasa: placi albicioase , ru goase , aspre, aspect filiform, paros.

- La leziuni inflamatorii care insotesc bolile eruptive ale copilariei:

-in pojar(rujeola) inainte de a apare eruptia pe piele()exantemul apare in dreptul M sup se gasete o zona cu depozite albicioase inconjurata de un halou eritematos => semnul Koplik

-in scarlatina - limba are aspect caract. unei zmeure , rosie lucioasa+ process eritematos la niv. faringelui.

-in difterie

- OReon.

-exista leziuni. ale muc. cav. buc. care apar. in anumite intoxicati ac. sau cornice=> intoxicatii cu plumb unde muc. e cenusie : Cu, Me , Cr.

-se pot gasi la niv. cav. niste pete brune = depozite de melanica care se asociaza cu alte lez. la niv. intst., polipi multipli intestinali; = sindromul PENTZ -IOGHERS.

Tumorile muc. cav. buc. si limba

Tumori benigne.

-> papiloame - la gingie, la buza , la limba., proeminente acoperite de mucoaza , regiuni I respective si au in centru un ax conjunctiv - vascular., se prind de mucoasa printro baza fie larga, fie printrun picioras., se pot ulcera , inflama . trat. este chirurgical.

-> fibroame = noduli form. din tesut fibros , duti, albiciosi, tratamentul este chirurgical.

-> hemangioame : noduli care prin transp. muc. se vad de culoare rosie - violacee , acl. din struct. vasculare.

-> limfoangiom - det. o marire a buzei

-mioblastomul cu cel. granulare afecteaza mai des barbatii , affect. cel. tinere.

-la gingie => pseudotumori = epulis pe supr gingiei, intre ging. si dinti = enuris far tum. de natura inflame., proeminente legate de gingie , care pot fi form. din test. inflame. sstruct fibroasa = epulis fibros.

-cel. gigante multinucleate , in jurul unor fante = epulis cu micoplaste

Tumori maligne:

-sunt de tipul carcinoamelor de tip spinocelul.

cauza la buza - fumatul si razele solare

cauza in rest - fumatul si iritatii cr.(proteze , alcoolul tare)

-apare ca o nodozitate, nodul care in timp se ulcereaza , are marg. neregulata, supreaf. acoperita cu t. necrotic.

-sau o forma infiltrative , indurate

-evol. incepe la niv. muc. , urca in membr. bazala si patrunde in prof. ,, apoi prinde gangl. regionali , unrca in gangl si apoi metaastazeaza la distanta

-adenocarcinoame - se dezv. din gl. salivary mici care se gasesc la niv. intregii muc.

-melanomul malign - evol. agresiva .

-tumori sec., metastatice sunt exceptionale la niv. cav. buc. , apar rar.