QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala








Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala

Introducere

IRM este metoda optima de explorare a encefalului datorita:

- realizarii de sectiuni multiplanare (plan axial, coronal, sagital).

- rezolutiei superioare in contrast.

Tehnica



     Pacient in supinatie (decubit dorsal), asezat confortabil, head in.

     Antena:

       HEAD

       Neurovascular array (2 componente).

       BRAIN

     +/- linie venoasa functie de indicatia examinarii.

     Examinarea standard:

       Reperaj 3 planuri T1EG

       T1 SE axial sau sagital

       T2 FSE

     Examinarea cu contrast : tumori, inflamatii, infectii, tromboze venoase, MAV

     T1 SE cu contrast paramagnetic (Gadolinium)- 0,1 ml/kg corp iv, debit-1 ml/sec, urmate de 15-20 ml SF.

     Sectiuni sagitale: utilizate pentru pozitionarea celorlalte planuri.

     Sectiuni axiale: in plan bicomisural CA-CP, corespund sectiunilor de stereotaxie. Sectiuni perpendiculare pe planseul V4 utile in explorarea trunchiului cerebral si a nervilor optici

     Sectiuni coronale: directe verticale sau paralele la trunchiul cerebral si V4.

     Incidente particulare:

       achizitie 3D FSPGR T1- reconstructii in planul nervilor optici, n VIII, hipocampului.

Reperaj 3 planuri

Axial Coronal Sagital

Axial T1 SE Coronal T2 FSE Sagital T1 SE

Secvente particulare:

     T1 IR- diferentiere optima tisulara dar TA lung (anomaliile de giratie si migrare neuronala).

     T2*(EG)- evidentierea resturilor hemosiderinice (TCC, AVC hemoragice vechi).

     T1 FAT SAT: suprimarea structurilor lipomatoase normale si-/sau patologice.

Explorari vasculare: arteriale, venoase

     TOF 2D sau 3D

     PC 2D, 3D

In practica:

     T1 SE: studiu morfologic bun, contrast natural intre diferitele structuri anatomice.

     T2 FSE: analiza a diferitelor componente tisulare.

     T1 SE cu GD: incarcarea structurilor anatomice normale:meninge (coasa creierului si cortul cerebelos), plexuri coroide, antehipofiza, epifiza, tija pituitara, vene, mucoasa sinusurilor, retina. Arterele din cadrul poligonului Willis nu se incarca postGD in T1 SE datorita fenomenului de iesire din sectiune a H+.

Explorarile standard

     Grosimea sectiunii: 5-6 mm, increment: 1,5-1,6 mm

     FOV:24x24cm

     Matricea:256 (512)

     Nex:1-4

Explorari particulare- orbita, hipofiza, trunchi cerebral:

     Grosimea sectiunii: 1-3mm, increment: 0-1 mm

     FOV:18-20cm

     Matricea:512

     Nex: 3-4

Comparatie IRM-CT

v    Avantaje:

     Sectiuni multiplanare.

     Buna rezolutie in contrast.

     Vizualizarea structurilor vasculare fara contrast.

v    Limite:

      susceptibilitate la artefactele de miscare.

      evidentierea hemoragiei recente.

      explorare dificila a structurilor osoase si calcificarilor.

      explorarea pacientilor reanimati.

Anatomie

A.    Meningele.

B.    Spatiile subarahnoidiene si cisternele.

C.    Structurile infratentoriale.

D.    Structurile supratentoriale.

E.     Sistemul ventricular.

A. Meningele

     Dura mater, acolata la structurile osoase

     Arahnoida




     Pia-mater, acolata la encefal.

     Postcontrast: se incarca coasa si cortul cerebelos.

B. Spatiile subarahnoidiene si cisternele

Spatiile SAH:

     spatiu real ce contine LCR, dispus in jurul encefalului.

     comunica intre ele si cu sistemul ventricular prin orificiul Magendie (anterior) si Luschka (laterale).

Cisternele:

     cisterna mare- confluentul posterior dispus posterior de bulb; creste in malformatiile Dandy Walker sau in chistele retrocerebeloase; dispare in malformatiile Arnold-Chiari, in angajarile cerebrale.

     cisterna bazala sau confluentul inferior- prepontina si interpedunculara; dispare in TC sau in angajarile temporale.

     cisterna optochiasmatice sau confluentul anterior-anterior de tija, contine chiasma optica; dispare in leziunile hipofizare cu dezvoltare supraselara

C. Structurile infratentoriale

     Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.

     N III, V, VIII- se vad pe sectiuni standard.

     T2 HR: tractul corticospinal

       locus niger

       nucleul rosu

       tegmentul mezencefalic.

     Cerebel: vermis median

       emisferele cerebeloase

       amigdalele cerebeloase

     Pedunculii cerebelosi: inferiori, mijlocii, superiori.

D. Structurile supratentoriale

      Telencefalul

emisferele cerebrale, lateral

      Diencefalul, median:

Talamus

Hipotalamus

Hipofiza

Epitalamus

      Talamus- de-o parte si de alta a V3: nucleu anterior, posterior (pulvinar), medial si lateral.

      Hipotalamus: baza diencefalului

      Hipofiza: sub hipotalamus: antehipofiza si neurohipofiza (hipersemnal T1)

      Epitalamus: epifiza si habenula

      Telencefalul: substanta alba si substanta cenusie (cortex, nuclei)

      Lobi: frontali, temporali, parietali, occipitali, insulari.

      Scizuri: centrala, silviana, parietooccipitala

      Nuclei: lenticulari (palidum, putamen), caudat, amigdalian, claustrum.

      Substanta alba:

fibre de asociatie, intramisferice: scurte- capsula externa, extrema; lungi: cingulum- circuitul Papez (memoria), uneste lobii frontali cu parietali.

fibrele comisurale, interemisferice: CA, uneste lobii temporali, conecteaza cortexul olfactiv al celor 2 emisfere; corpul calos (genunchi, corp, splenium); pilierii anteriori ai trigonului (genunchi) , pilierii posteriori ai trigonului (splenium).

fibrele de proiectie: leaga cortexul de maduva cervicala; centrul semioval, coroana radiata; capsula interna (brat anterior, genunchi, brat posterior, segment retrolenticular); un numar mic de fibre trec prin capsula externa.

E. Sistemul ventricular

      V4 - orificiul Magendie (median)

orificiile Luschka (laterale)

reper median in FCP.

      Apeductul Sylvius- mezencefal

      V3- reper median

     V laterali: coarne frontale, temporale, occipitale, corp; simetria plexurilor coroide.

T1 IR T2 FSE FLAIR T2 EG T2*

Imagini sursa 3DTOF MIP

T1 SE T2 FSE Difuzie 2D TOF Venos




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat