Morfologia molarului 1 inferior

Dinte

Morfologia coroanei

Morfologia radacinii

Primul molar inferior

M1

Are o forma de paralelipiped dreptunghiular, dimensiunile acesteia fiind: inaltimea 7,5 mm, lungimea (mezio- distal) 11,2 mm, latimea (vestibule- oral) 10,31 mm. Prezinta 4 (patru) fete laterale: vestibulara, linguala/orala, meziala si distala, si o fata ocluzala

Fata vestibulara este delimitata de 4 (patru) margini: ocluzala, cervicala, meziala si distala. Conturul este asemanator cu un trapez orientat cu baza mare ocluzal si baza mica cervical. Relieful este cel mai complex dintre toate fetele dintilor laterali deoarece prezinta 2 (doua) santuri vertical care delimiteaza cei 3 (trei) lobi (mezial, central si distal). Santul mezial este mai profund si continua santul de pe fata ocluzala, iar extremitatea sa ajunge in foseta situate la jumatatea inaltimii fatei vestibulare. Santul distal este mai scurt, mai putin profund si il continua de asemenea pe cel de pe fata ocluzala= iar extremitatea sa se termina pierdut in relieful fetei. Convexitatea maxima este situate in treimea cervicala.

Marginea ocluzala este cea mai mare avand dimensiunea de 11,2 mm. Prezinta 2 (doua) denivelari corespunzatoare celor 2 (doua) santuri ce delimiteaza cei 3 (trei) lobi de crestere. Are aspectul unei linii frante, formate din 3 (trei) "V"- uri, fiecare "V" reprezentand un cuspid ce se afla pe marginea fetei ocluzale. Cele 3 (trei) "V"- uri  sunt inegale , cel mezial este cel mai mare iar cel distal este cel mai mic.

Marginea cervicala/colet are dimensiuni mai reduse decat marginea ocluzala, masoara aproximativ 8,5 mm. Este putin ondulata avand 2 (doua) mici convexitati, cu o prelungire spre spatial interradicular

Marginile proximale sunt orientate divergenta spre marginea ocluzala. Marginea meziala eate usor oblica, cu portiunea ocluzala convexa, iar portiunea cervicala rectilinie, masurand 7,7 mm. Marginea distala este mai scurta si mai convexa  

Fata linguala/orala are un contur tot ca fata vestibulara - trapez cu baza mare ocluzal si baza mica la colet, dar are dimensiuni mai reduse inaltimea fiind de 7 mm. Si ea este delimitata de 4 (patru) margini: marginea ocluzala, marginea de colet si marginile proximale (meziala si distala). Relieful fetei lingual este marcat de prezenta santului dintre cei 2 (doi) lobi, care il continua pe cel de pe fata ocluzala , mai scurt fiind present numai in 1/3 ocluzala a fetei. In sens cervico- ocluzal este convex  convexitatea maxima este situata la jumatatea fetei

Marginea ocluzala este constituita din  2 (doua) "V"- uric e corespund celor 2 (doi) lobi care au marimi inegale, cel mezial mai mare sic el distal mai mic. Dimensiunea acestei margini este de 10 mm

Marginea de colet/cervicala corespunde bazei mici a trapezului, are dimensiuni mai reduse decat cea a fetei vestibulare dar aceeasi forma

Marginile proximale prezinta dimensiuni mai mici decat cele ale fetei vestibulare, cu aceeasi orientare divergenta spre ocluzal, dar sunt mai convexe

Fata meziala are dimensiunea cea mai mare orientate in sens vestibulo- oral si este de 10,3 mm. Conturul este delimitat de cele 4 (patru) margini: ocluzala, cervicala, vestibulara si linguala. Relieful este plan convex, in 1/3 ocluzala prezinta convexitatea maxima, in 1/3 medie este mai putin convexa , in 1.3 cervicala este plana iar in zona coletului prezinta o usoara depresiune

Marginea ocluzala are o forma de "V" larg deschis, corespunzator celor 2 (doi) cuspizi de pe fata ocluzala (M-V si M-L/O)

Marginea cervicala are forma unei linii curbe cu convexitatea orientate spre ocluzal

Marginea vestibulara in 1/3 cervicala este convexa iar in cele 2/3 ocluzale este plana si inclinata spre lingual

Marginea linguala/orala este usor convexa, convexitatea maxima fiind situate la jumatatea inaltimii avand o pozitie inclinata spre lingual

Fata distala are un contur identic cu al fetei meziale dar cu dimensiunile mult mai reduse. Relieful este caracterizat de o convexitate mai accentuate in ambele sensuri (cervico- ocluzal si vestibulo- oral).

Fata ocluzala are un contur care se poate inscribe intr- un trapez cu baza mare spre vestibular. Conturul acestei fete este dat de cele 4 (patru) margini: vestibulara, lingual/orala, meziala si distala

Marginea vestibulara are dimensiunea cea mai mare (11,2 mm) si este alcatuita din crestele sagitale (ocluzale) ale celor 3 (trei) cuspizi vestibulari, intrerupta de cele 2 (doua) santuri intercuspidiene

Marginea linguala/orala are dimensiunea cea mai redusa (10 mm) si este alcatuita din crestele sagitale (ocluzale) a celor 2 (doi) cuspizi linguali, intrerupta de depresiunea santului de descarcare, intercuspidian

Marginile proximale sunt usor curbe si convergente spre lingual. Marginea distala este mai scurta si mai convexa decat cea meziala

Relieful este reprezentat de urmatoarele elemente fiind deosebit de complex: 5 (cinci) cuspizi, 5 (cinci) fosete- 2 (doua) principale si 3 (trei) secundare, 4 (patru) santuri intercuspidiene 2 (doua) creste marginale de smalt la care se adauga toate crestele de smalt sagitale si esentiale ale celor 5 (cinci) cuspizi. Cuspizii au urmatoarea orientare: 3 (trei) vestibular (mezio- vestibular, centro- vestibular si disto- vestibular) si 2 (doi) linguali/orali (mezio- palatinal si disto- palatinal). Ordinea marimii este:  M-L/O>D-L/O>M-V>C-V>D-V. Cuspidul D-V are dimensiuni reduse si este situate in dreptul unghiului vestibule- distal. Santurile intercuspidienede pe fata ocluzala sunt: mezio- distal, centro- lingual, centro- vestibular mezial si centro- vestibular distal. Santul intercuspidian mezio- distal are extremitatile in fosetele marginale, meziala si distala. El separa cuspizii vestibulari de cei linguali.. Santul nu este in linie dreapta, se compune din 2 (doua) portiuni convexe. Uni autori il aseamana cu o linie franta "zig- zag". Santul intercuspidian centro- lingual are o extremitate plasata intr- o foseta secundara centrala situate in 1/3 mijlocie a fetei ocluzale la locul unde se intersecteaza cu santul intercuspidian mezio- distal , iar cealalta extremitate se prelungeste pe fata linguala. Acest sant separa cuspidul mezio- lingual de cuspidul disto- lingual. Santul intercuspidian ocluzo- vestibular mezial are extremitatea ocluzala in foseta secundara situate in 1/3 meziala a fetei ocluzale, traverseaza marginea vestibulara si se continua cu santul mezial de pa fata vestibulara, terminandu- se in foseta de pe aceasta fata. Acest sant separa cuspidul mezio- vestibular de cuspidul centro- vestibular. Santul intercuspidian ocluzo- vestibulo distal are extremitatea ocluzala in foseta secundara situate in 1/3 distala a fetei ocluzale, traverseaza marginea vestibulara si se continua cu santul distal de pe fata vestibulara, care se termina pierdut in relieful acestei fete. Acest sant separa cuspidul centro- vestibular de cuspidul disto- vestibular.

Fosetele principale 2 (doua) meziala si distala, sunt cu forma triunghiulara delimitate de creste marginale de smalt. Foseta meziala este mai mare decat cea distala. Fosetele secundare in numar de 3 (trei), se formeaza in locul unde se intersecteaza santul mezio- distal cu celelalte  3 (trei) santuri (centro- lingual, ocluzo- vestibular mezial si ocluzo- vestibular distal). Distanta dintre crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari si cuspizilor linguali este de 7 mm, iar intre crestele marginale meziala si distala este de 8- 9mm. Depresiunea fetei ocluzale este delimitate de crestele sagitale ale celor 5 (cinci) cuspizi si de cele 2 (doua) creste marginale. Creasta sagitala a cuspizilor linguali este situata mai aproape de fata linguala decat creasta ocluzala a cuspizilor vestibulari, care este situata la aproximativ 3 (trei) mm de fata vestibulara

Are 2 (doua) radacini orientate mezial si distal

Ambele radacini sunt mult aplatizate mezio- distal, inclinate in sens distal si usor curbate cu concavitatea orientate distal

Dimensiunea vestibulo- linguala a radacinilor este de 3 (trei) ori mai mare decat dimensiunea mezio- distala

Radacina meziala este mai mare si mai dreptunghiulara decat radacina distala care are o forma rotunjita si este mai subtire

Cracteristici principale ce favorizeaza identificarea molarului 1 inferior

Este molarul cu cea mai voluminoasa coroana

Forma coroanei este paralelipipedica dreptunghiulara

Fata ocluzala cu morfologie complexa (5 (cinci) cuspizi, 5 (cinci) fosete si 4 (patru) santuri)

Fata vestibulara cu 2 (doua) santuri verticale

2 (doua) radacini dispuse mezial si distal

Forma radacinilor in sectiune orizontala este mult aplatizata in sens mezio- distal