QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Maduva spinarii








MADUVA SPINARII

·       partea SNC cea mai veche, din punct de vedere filogenetic;

·       situata in canalul vertebral (rahidian), pe care nu-l ocupa in totalitate (nici in diametru si nici in lungime);



·       are lungimea de 42-45 cm ( lungimea canalului vertebral fiind de 70 cm);

·       are greuatea de 25-30 g;

·       are forma unui cilindru usor turtit ant-post. cu:

-        diametrul sagital de 8 -10 cm;

-        diametrul transversal de 10 -12 cm;

-        diametrul maxim - la nivelul C6 = intumescenta cervicala;

                                     - la nivelul T12 = intumescenta lombara.

LIMITE

·       superior:

- limita - un plan orizontal ce trece deasupra primei perechi de nervi spinali cervicali; nu corespunde cu planul gaurii occipitale;

- sup – maduva se continua, fara delimitare precisa, cu bulbul rahidian, limita dintre ele fiind un plan orizontal conventional, ce trece prin extremitatea inf. a decusatiei piramidale, vizibila pe fata ant. a bulbului rahidian.

·       Inferior:

- portiunea inf. a maduvei are forma conica – con medular – are varful orientat in jos, la nivelul discului intervertebral dintre L1 si L2;

- distal – maduva se prelungeste cu o formatiune subtire, de natura gliala –      filum terminale- ce se fixeaza pe baza coccigelui (vertebra coccigiana I).

Situata in canalul medular, maduva nu este rectilinie, ci urmareste curburile coloanei vertebrale, avand 2 curburi:

-        superioara (cervicala) – convexa spre ant;

-        inferioara (toracala) – convexa spre post.

Calibrul maduvei nu este uniform pe toata lungimea, prezentand 2 zone mai ingrosate = umflaturi (intumescente): - cervicala si lombara – ce apar mai tarziu pe scara filogenetica, cand vertebratele incep sa-si utilizeze membrele, pentru ca la nivelul acestor intumescente exista centrii medulari, ce coordoneza activitatea membrelor.

Scheletopic, intumescenta cervicala se evidentiaza intre vertebrele C5-T2, iar, intumescenta lombara, intre vertebrele T9-T12.


      

Desi maduva se prezinta ca o formatiune continua, ea este formata din suprapunerea unor segmente – segmente medulare / metamere / neuromere medulare / mielomere.

Fiecare segment medular este legat de periferia receptorie si motorie, atat somatica cat si vegetativa, printr-o pereche de nervi spinali. Deci, un segment medular este portiunea de maduva ce corespunde unei perechi de nervi spinali.

La suprafata maduvei nu se evidentiaza santuri transversale care limiteaza aceste segmente, dar desprinderea succesiva, de o parte si de alta a maduvei spinarii, a perechilor de nervi spinali, sugereaza aceasta organizare segmentara.

Intre numarul segmentelor medulare si numarul perechilor de nervi spinali exista corespondenta numerica:

-          8 segmente medulare cervicale-----------  8 perechi de nervi spinali cervicali,

-        12 segmente medulare toracale ------------12 perechi de nervi spinali toracali,

-          5 segmente medulare lombare ------------  5 perechi de nervi spinali lombari,

-          5 segmente medulare sacrali  -------------  5 perechi de nervi spinali sacrali,

-          1 segment medular coccigian  -------------  1 pereche de nervi spinali coccigieni.


Maduvei spinarii i se descriu urmatoarele PORTIUNI:

 

1.     Portunea cervicala superoara:

- cuprinde segmentele medulare C1-C4;

- lungimea – 3 cm;  

- nn. spinali ce pleaca de la acest nivel vor forma plexul cervical.

2.     Portiunea cervicala inferioara:

- contine segmentele medulare C5 – C8 + T1;

- lungimea – 10 cm;

- nn. spinali ce pornesc de la acest nivel formeaza plexul brahial;

3.     Portiunea toracala:

- cuprinde segmentele T2-T12;

- lungimea – 20 cm;

- nn. spinali ce pornesc de la acest nivel vor forma nn. Intercostali;

4.     Portiunea lombara (intumescenta lombara):

- cuprinde segmentele L1 – L4;

- lungimea – 10 cm;

- nn. spinali ce pornesc de la acest nivel vor forma plexul lombar;

5.     Epicon: - cuprinde  L5 – S1 – S2;

6.     Con: -cuprinde S3 – S5 (segmentul coccigian).

5. + 6. = lungimea 2 cm.

ONTOGENETIC , maduva ajunge la dezvoltarea finala la sfarsitul lunii a III-a de viata intrauterina, fiind situata in canalul vertebral (rahidian), pe care il ocupa in totalitate. De o parte si de alta a maduvei, se desprind cei 31 perechi de nn. spinali, ce parasesc canalul prin gaurile intervertebrale, avand o directie orizontala.

In etapele urmatoare de dezvoltare apare o discrepanta intre dezvoltarea maduvei, care este mai lenta si cea a canalului vertebral, care este mai rapida, astfel incat da impresia unei ascensiuni a maduvei in canalul vertebral. Aceasta discrepanta se observa intre lunile IV –IX.


CONSECINTE:

1.     Maduva, fiind fixata la nivelul vertebrei coccigiene I, se va alungi si va forma filum terminale.

2.     Formarea cozii de cal: nn. spinali, in drumul lor spre gaurile intervertebrale corespunzatoare, vor avea un traiect din ce in ce mai oblic, iar ultimii nn. lombari, sacrali si coccigieni vor avea un traiect vertical, se dispun in jurul filum-ului terminale si formeaza, sub conul medular, coada de cal.

3.     Neconcordanta intre numarul segmentelor medulare si numarul vertebrei.

 

TOPOGRAFIA VERTEBRO-RADICULARA

 

Se aplica legea lui CHIPPAULT, cu ajutorul careia se poate stabili care este nivelul leziunii medulare in cazul unei leziuni osoase sau tumorale a coloanei vertebrale:



·       Pentru regiunea cervicala (C1-C7):

Nr segmentului medular = nr procesului spinos + 1

(al 8-lea segment medular cervical este situat intre C7-T1)

·       Pentru regiunea toracala superioara (T1-T6):

Nr. segmentului medular = nr procesului spinos +2

·       Pentru regiunea toracala inferioara (T7-T10):

Nr. segmentului medular = nr procesului spinos + 3

·       Vertebrelor T11, T12 – le corespund segmentele medulare L2 - L5

·       Vertebrei L1 ii corespunde segmentele S1-S5 si segmentele coccigiene.

 

MORFOLOGIA EXTERNA

·       Suprafata maduvei este brazdata de o serie de santuri longitudinale.

·       Pe fata ant, median, exista un sant longitudinal adanc = fisura mediana anterioara.

·       Limitele laterale ale fetei ant sunt marcate de 2 santuri (dr. si stg.) = santurile colaterale anterioare, putin adanci, ce reprezinta locul prin care parasesc maduva radacinile anterioare (motorii) ale nn. spinali.

·       Pe fata post, median, exista un sant ingust si putin adanc =santul median post.

·       Limitele laterale ale fetei post sunt marcate de existenta a 2 santuri (dr. si stg.), putin adanci = santurile colaterale posterioare, ce reprezinta locul pe unde patrund in maduva radacinle post (senzitive) ale nn. spinali.

·       Santul median post se prelungeste in interiorul maduvei cu un perete despartitor, de natura gliala = sept median posterior, ce separa complet cele doua cordoane posterioare.

·       In regiunea cervicala, intre santul median post si santul colateral post, de aceeasi parte, exista santul intermediar posterior.

Aceste santuri longitudinale delimiteaza, la suprafata maduvei, 6 benzi de substanta alba = cordoane, dispuse in pereche:

q      Cordoanele anterioare – intre fisura mediana ant. si santul colateral ant., de aceeasi parte.

q      Cordoanele posterioare –intre santul median post. si santul colateral post., de acceasi parte.

q      Cordoanele laterale – intre santul colateral ant. si santul colateral post., de acceasi parte.

In regiunea cervicala, santul intermediar post. separa complet cele 2 fascicule ce formeaza cordonul post.

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

MENINGELE SPINAL

Invelisurile SNC = meninge.

La nivelul maduvei exista meningele spinal, care la nivelul gaurii occipitale, se continua cu meningele cerebral.

MENINGELE SPINAL este reprezentat de 3 foite (membrane), de natura conjunctiva, situate in jurul maduvei spinarii, intre ea si peretii ososi ai canalului vertebral.

Din profunzime spre suprafata se gasesc urmatoarele foite:

1.      Pia mater

2.      Arahnoida  ----------1.+2. = meningele moale (leptomeningele)

3.      Dura mater -----------formeaza meningele dur (pahimeningele).


1.     PIA MATER:

·       Este foita interna, formata din tesut conjunctiv fin.

·       Este foarte subtire, adera intim de suprafata maduvei;

·       La extractia maduvei se extrage si pia mater.

·       Patrunde in toate santurile si denivelarile medulare.

·       Este bogat vascularizata si contine vasele ce asigura nutritia maduvei

·       Trimite 2 feluri de prelungiri: una situata in plan sagital si doua situate in plan frontal.

q      Prelungirea situata in plan sagital, unica, porneste de la nivelul santului median post = sept pial posterior al lui SCHWALBE;

q      Prelungirile in plan frontal, in nr. de doua – dr. si stg. – se desprind de pe partile laterale ale maduvei = ligamente dintate.

LIGAMENTALE DINTATE se aseamana cu lama unui fierastrau.

- au doua fete: anterioara si posterioara;

- au doua margini:




 - mediala – se desprinde de pa piamater;

 - laterala – festonata.

q      Festonarile sunt date de existenta unor prelungiri de forma triunghiulara, cu baza la pia mater si varful orientat lateral. Aceste prelungiri = dinti.

q      Varful dintelui strabate arahnoida si se fixeaza pe dura mater, intre locurile de iesire a doi nervi spinali succesivi.

q      Concavitatea festonarilor este orientata lateral.

- separa intre ele cele doua radacini ale n. spinal: radacina post. trece post de ligamentul dintat iar radacina ant. trece anterior de ligamentul dintat.

- au rolul de a suspenda maduva in sacul dural si de a fixa maduva de dura mater.


2.      ARAHNOIDA:

·        Este o foita de natura conjunctiva, foarte subtire, avasculara (asemanatoare unei panze de paianjen);

·        Este situata la distanta de pia mater dar adera intim de fata interna a durei mater;

·        Inferior, depaseste limiele maduvei si se intinde pana la extremitatea inf. a fundului de sac dural inferior, in dreptul vertebrei S2.

3.      DURA MATER:

·        Este foita externa, de natura fibroasa, alba-sidefie, groasa si rezisenta;

·        Rol de protectie mecanica;

·        Extremitatea inf. se termina in fund de sac, formand fundul de sac dural inferior, situat in dreptul vertebrei S2. De la acest nivel, porneste o prelungire a durei mater, ce se dispune ca o teaca in jurul filum-ului terminale = teaca durala, ce se fixeaza pe vertebra coccigiana I. Teaca durala impreuna cu filum terminale formeaza ligamentul coccigian al maduvei.

·        Trimite si prelungiri laterale, ce sunt insotite de arahnoida si sunt dispuse in jurul radacinilor nn. spinali si a trunchiului nn. spinali, pana la nivelul gaurii intervertebrale. Aceste prelungiri formeaza fundul de sac lateral.

·        La nivelul canalului sacrat, intre fata externa a durei mater si peretii ososi ai acestui canal, se intind o serie de travee conjunctive, ce formeaza ligamentul sacro-dural al lui TROLARD, ce are rolul de a fixa dura mater de peretii ososi ai canalului sacrat.


Intre maduva spinarii, invelisurile sale si peretii ososi ai canalului vertebral se delimiteaza o serie de SPATII:

·       SPATIUL EPIDURAL:

q      Situat intre fata externa a durei mater si peretii ososi ai canalului vertebral;

q      Este foarte ingust spre ant, se largeste usor spre lat. si  devine mult mai larg spre post.

q      Contine:   -  radacinile nn. spinali;

            - grasime semifluida;

- plexuri venoase perirahidiene (plex venos vertebral).

q      Introducerea unui anestezic in acest spatiu prinde radacinile nn. spinali realizand anestezia epidurala; cand introducerea anestezicelor se face in segmentul inf. al acestui spatiu, prin hiatul sacrat, se realizeaza anastezia nn. ce compun coada de cal.

·       SPATIUL SUBDURAL: -situat intre arahnoida si fata interna a durei mater, fiind foarte ingust, practic virtual, fara importanta functionala.

·       SPATIUL SUBARAHNOIDIAN:

q      Este larg, de forma cilindrica, situat intre arahnoida si pia mater;

q      Contine LCR secretat de plexurile coroide cerebrale;

q      Inf. se intinde pana la extramitatea inf. a fundului de sac dural inferior,

q      Este mai ingust la nivelul intumescentelor;

q      Punctia rahidiana consta in introducerea acului de punctie in acest spatiu, deobicei in regiunea lombara – in scop diagnostic, terapeutic si anestezic.

RAPORTURILE MADUVEI SPINARII

 

Maduva spinarii, impreuna cu invelisurile sale, vine in raport cu:

·       ANTERIOR:       - corpii vertebrali

- discurile intervertebrale,

- ligamentul longitudinal comun posterior.

- la nivelul spatiului epidural, care spre ant este foarte ingust, intre fata externa a durei mater si ligam. longitudinal comun post., se intind o serie de travee conjunctive, cu rolul de a fixa dura mater la acest ligam.

·       LATERAL:   - pediculii vertebrali,

     - gaurile intervertebrale,

·       POSTERIOR: - baza procesului spinos,

       - lamele vertebrale,

       - ligamentele galbene, ce unesc lamele vertebrale vecine   (succesive).




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat