INFECTII ALE mucoasei bucale

INFECTII ALE mucoasei bucale

CLASIFICARE

I.  INFECTII VIRALE

Herpex virus

Virusul varicello - zosterian si Epstein Barr virus

Citomegalovirus

Human papilloma virus

II.  INFECTII BACTERIENE

Streptococice (faringita, scarlatina)

Stafilococice (impetigo, osteomielita)

Treponema pallidum

Actinomyces

III.  INFECTII MICOTICE

Candida albicans

I. 1. Infectii cu virusul herpes simplex

patrunde in organism prin ulceratii cutanate

determina gingivostomatita acuta primara herpetica si leziuni de herpes oral secundar

Gingivostomatita acuta primara herpetica se caracterizeaza prin multiple ulceratii superficiale,atat la nivelul suprafetelor cheratinizate, cat si a celor din vecinatatea glandelor ( 1; 3)

Herpesul simplex recurent oral  se manifesta prin constituirea de grupuri de vezicule care se rup si dau nastere la ulceratii superficiale. Herpexul recurent intraoral apare sub forma de ulceratii superficiale dispuse in "buchet", la nivelul mucoasei bucale.( 2)

Histopatologic

Se observa celule epitelale infectate care acumuleaza lichid si se balonizeaza. Aceasta  confera citoplasmei un aspect vacuolizat, denumit degenerescenta balonizata.

Unele celule prezinta largi incluzii intranucleare eozinofilice ( 4; 5).

Uneori se pot  evidentia celule epiteliale gigante ( 6; 7).

2. Infectii cu virus varicelo-zosterian

Herpes zoster este o forma recidivanta de infectie varicelica ce apare din punct de vedere clinic sub forma unei eruptii veziculare a pielii sau mucoasei. Aceasta eruptie este dispusa pe un fond eritematos, are o dispozitie unilaterala, ce urmareste distributia cutanata a nervului periferic afectat (dermatomului) ( 8 A,B)

Histopatologic - leziunile sunt asemanatoare cu cele descrise la infectia cu virusul herpes simplex

I.3.  Infectia cu virus Epstein Barr (EBV)

determina aparitia mononucleozei infectioase

Infectiile cu EBV sunt cronice, trenante

Virusul Epstein Barr prezinta tropism pentru limfocitul B, prin intermediul limfocitelor, acesta ajunge la nivelul celulelor epiteliale, in special in orofaringe si nazofaringe ( 9)

Macroscopic - la nivelul cavitatii bucale se pot evidentia petesii ale palatului moale

Microscopic

examenul histopatologic se efectueaza pe biopsii ganglionare de la nivelul limfadenopatiei sau tonsilelor faringiene

se observa hiperplazia centrilor germinativi ai foliculilor limfoizi, precum si prezenta de limfocite T , mari, anormale dar nonlimfomatoase. Aceste limfocite aberante sunt bazofile, cu o citoplasma vacuolizata si nuclei mari reniformi.(Fig 10)

I.4. Infectia cu virusul citomegalic (CMV)

CMV apare in saliva, laptele matern, urina si sperma

Infectia,  la copii si la adultii tineri, produce cel mai frecvent faringita, limfadenopatie, febra si stare de rau general

Histopatologic

Se evidentiaza efectul citopatic al virusului care consta in cresterea de volum a celulei afectate si prezenta de incluzii intranucleare de mari dimensiuni, inconjurate de un halou clar (imagine "in ochi de bufnita") ( 11. A,B)

II.  INFECTII BACTERIENE

II.1. Infectii streptococice

Etiologie - microorganisme Gram pozitive, in special cu S. Pyogenes si S. Viridans

Determina faringite si tonsilite, in special la copii intre 5 - 15 ani.

Clinic - febra, angina faringiana, frisoane, stare de rau, limfadenopatie cevicala si cefalee

Macroscopic

La nivelul palatului moale pot apare petesii

Membranele mucoase sunt eritematoase si dureroase

II.2. Infectii stafilococice

Stafilococul- microorganism Gram negativ, facultativ anaerob, ce produce cantitati mari de exudat purulent.

Apare pe suprafata pielii si a mucoasei orofaringiene, iar la nivelul cavitatii bucale principala leziune este impetigo

II. 3. Infectia cu treponema pallidum

Se poate manifesta la nivelul cavitatii bucale in mod variat, in toate formele de evolutie ale sifilisului:primar, secundar sau tertiar

Stadiul primar - leziunea de incoculare denumita sancru dur poate apare, mai rar,  la nivelul mucoasei linguale sau pe restul suprafetei bucale. Aceasta se vindeca in 3-6 saptamani, in absenta tratamentului. Sub tratament se vindeca in 10-14 zile

Sifilisul secundar  - la 2-6 luni de la contactul infectant apar leziunile caracteristice: leziuni maculare, papulare, foliculare, lenticulare, papuloscuamoase, condiloma lata, pustulare sau nodulare. Limfoganglionii regionali sunt frecvent afectati.

Sifilisul tertiar

se poate dezvolta multi ani dupa expunerea initiala

se caracterizeaza prin prezenta leziunilor de tip goma sifilitica, ce pot produce distructia nasului, palatului, limbii . Histologic, o goma este alcatuita dintr-o zona centralade necroza de coagulare inconjurata de o zona de tesut de granulatie cu infiltrat inflamator cu limfocite, celule plasmocitare si macrofage, ocazional celule gigante

Endarterita obliteranta este considerata cauza principala pentru prezenta glositei atrofice, caracteristica pentru sifilisul tertiar. Frecvent este urmata de hiperkeratoza (leucoplachia sifilitica), leziune ce se asociaza cu un risc crescut pentru aparitia carcinomului lingual

II.4. Infectia cu Actinomyces

Agentul patogen - Actinomyces israeli este o bacterie gram pozitiva si anaeroba, infectia fiind declansata de leziuni preexistente sau de interventii chirurgicale

Infectia din zona orocervicofaciala este denumita actinomicoza cervico-faciala

Aspect macroscopic

actinomicoza cervico-faciala se prezinta sub forma unor abcese supurate la nivelul gatului, zonei periorale si maxilarelor, abcese care dreneaza la suprafata pielii prin sinusuri ce contin granule sulfurice - colonii calcificate, de culoare galbui verzuie, de actinomyces ( 12)

Aspect microscopic

Modificarile sunt caracteristice unui abces, cu formarea de novo a unei cavitati ce contine exsudat purulent care inconjura numeraose colonii bacteriene calcificate

Aceste colonii filamentare prezinta o zona centrala (se coloreaza bazofil, cu un aspect amorf) si o zona periferica formata din orgnisme filamentare dispuse radiar. Infiltratul inflamator este constituit in special din leucocite si PMN. ( 13; Fig 14)

Evolutia favorabila a leziunii consta in formarea tesutului de granulatie la periferia abcesului, tesut care este baza cicatricii fibroase ce va substitui leziunea inflamatorie

INFECTII MICOTICE

Infectia cu Candida albicans

Este cea mai frecventa varianta de Candida, germen consual, ce devine patogen numai in cazul deprimarii imunitatii microorganismului

Factori favorizanti

Aciditatea salivei, xerostomia, fumatul, terapia antibiotica sau steroida, diabetul zaharat, displazia epiteliala

Candidoza orala prezinta mai multe forme clinice

Acuta - pseudomembranoasa si atrofica (eritematoasa)

Se caracterizeaza prin prezenta la nivelul mucoasei bucale de placarde albicioase, laxe, pseudomembranoase.

Mucoasa subiacenta este rosiatica, ce poate sangera usor

Histopatologic - depozitele albicioase sunt de fapt, epiteliu pavimentos descuamat, celule epiteliale necrozate precum si numeroase micelii candidozice

Cronica - hiperplazica (leucoplachie candidozica)

Mucoasa afectata apare ca o zona rosietica, atrofica localizata cel mai adesea la nivelul palatului

Daca infectia se extinde si pe mucoasa linguala, aceasta capata un aspect rosietic si neted, ("limba de bou") datorita pierderii  papilelor gustative

Histopaologic - se constata atrofia epidermului si un infiltrat inflamator abundent in tesutul conjunctiv (Fig 17 A,B)