CERCETARI PROPRII - Perioada colostrala

CERCETARI PROPRII - Perioada colostrala

CAP. SCOPUL LUCRARII

Perioada colostrala reprezinta un moment deosebit de important in transferul imunitații pasive de la vaca la vițel. De modul cum este administrat colostrul, de calitatea si cantitatea acestuia, cat si de momentul in care acesta se administreaza, primele 24 de ore fiind de o importanta vitala pentru o absorbție eficienta a acestuia in tubul digestiv al vițelului, depinde, in foarte mare masura, obținerea unei imunitați solide a nou nascutului si implicit o protecție cat mai eficienta impotriva bolilor neonatale.

Este unanim acceptat ca neadministrarea colostrului sau administrarea lui in cantitați insuficiente sau la o perioada prea lunga dupa fatare sporește numarul imbolnavirilor la nou-nascuți. De o mare importanta este instruirea personalului ingrijitor in ceea ce privește modul si prima administrare a colostrului dupa fatare cat si sesizarea medicului veterinar cat mai rapid dupa observarea oricaror imbolnaviri la nou nascuți sau in cazul femelelor cu colostru de calitate slaba sau insuficienta. De asemenea in cazul vițeilor areactivi, cu vitalitate scazuta, care sug cantitați insuficiente de colostru, medicul veterinar va fi sesizat pentru depistarea cauzelor ce duc la asemenea stari si aplicarea medicației necesare in funcție de caz.

In toate fermele de creștere si exploatare a bovinelor, pe langa o multitudine de factori tehnico-economici, perioada colostrala este urmarita atent pentru a se desfașura in condiții normale de ea depinzand in cea mai mare parte crearea premizelor unei bune protecții impotriva bolilor nou-nascutului si implicit a unei activitați rentabile ale unitaților de creștere.

Avand in vedere frecventa relativ ridicata a bolilor la vițeii nou-nascuți, am abordat ca tema a lucrarii de diploma cercetarea administrarii in colostru la vițel a produsului Min-a-Zel S si compararea rezultatelor obținute cu cele ale unui lot martor care a primit doar colostru.

1. Produsul MIN-a-Zel S - Prezentare generala, caracteristici si mod de utilizare

Produsul este un premix de aditivi sub forma de pudra de zeolit-clinoptilolit, care se comercializeaza in recipiente de ½ litri, produs de catre firma Patentkomerc din Belgrad.

Produsul conține in proporție de 85% zeolit-clinoptilolit si se utilizeaza dupa cum urmeaza: in recipient se adauga ½ litri apa si se agita pentru a prepara suspensia. Cantitațile in care se administreaza la animale sunt:

La purcei si miei nou-nascuți:

10 ml suspensie imediat dupa fatare

10 ml suspensie la 12 ore dupa fatare

10 ml suspensie la 24 ore dupa fatare

La vitei nou-nascuți:

20 ml suspensie/ 1 litru colostru imediat dupa fatare

20 ml suspensie / 1 litru colostru la 24 ore dupa fatare

CAP. 5. MATERIALE SI METODE

Experimentul s-a efectuat in cadrul Statiunii Didactice si Experimentale (S.D.E.) a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara in perioada iulie 2008-ianuarie 2009.

Statiunea didactica se constituie ca o unitate agricola mixta, vegetala si animala. In cadrul complexului zootehnic sunt organizate mai multe sectoare si anume:

Sectorul de crestere si exploatare a bovinelor;

Sectorul de crestere si exploatare a cabalinelor;

Sectorul de crestere si exploatare a oilor;

Sectorul de producere si conservare a furajelor.

Statiunea Didactica si Experimentala de inea, in acea perioada, un efectiv de 133 bovine in marea majoritate reprezentate de Holstein-Friza, si 4 exemplare de Baltata Romaneasca.

Structura efectivului cuprinde:

48 capete efectiv matca;

12 vitei din categoria 0-3 luni;

20 vitei din categoria 3-6 luni;

14 vitei din categoria 6-12 luni;

17 vitei din categoria peste 12 luni;

● 7 juninci;

15 tineret din categoria 16-17 luni.

Sectorul de crestere a bovinelor cuprinde:

■ un adapost in care se gasesc vacile de lapte, adapost care are o capacitate de 100 animale din care sunt ocupate doar 48 locuri;

■ doua adaposturi pentru maternitate;

■ un adapost pentru vacile in repaus mamar;

■ un adapost pentru cresa si tineret bovin;

■ un spatiu pentru cresterea tineretului.

Femelele aflate in ultimele doua saptamani de gestatie se introduc in maternitate, unde exista asternut permanent de paie, adaparea si furajarea facandu-se manual de catre personalul ingrijitor.

Viteii dupa fatare sunt transferati in boxe comune unde se tin nelegati. Alaptarea viteilor se face artificial, la tetina.

Adapostul pentru vaci are capacitatea de 125 animale fiind prevazuta cu alee centrala de furajare si doua alei laterale de serviciu. Furajarea se face manual. Vacile sunt legate in sistem 'Grabner' cap la cap. Mulsul se face la bidon in sistem pulsator central. Dejectiile sunt evacuate cu ajutorul raclatilor batanti, iar ventilatia se face pe cale naturala, prin ferestre si cosuri de ventilatie.

Pentru maternitate si cresa exista o constructie cu patru compartimente:

doua cu rol de maternitate, fiecare dispune de opt locuri;

o incapere cu rol de cresa care cuprinde sase boxe;

un compartiment pentru vacile gestante in pregatire pentru fatare.

Furajarea se face tot timpul anului in stabulatie la iesle, cu furaj din stoc pe timpul iernii si cu nutret verde in timpul verii.

Reproductia este asigurata prin insamantari artificiale, iar insamantarea femelelor depistate in calduri se face cu sperma congelata, de mare valoare biologica, procurata de la SEMTEST Timisoara, Satu-Mare sau Craiova.

Experimentul s-a realizat pe 20 de vitei, impartiti in doua loturi. Lotul martor format din 10 vitei rasa Holstein (5 masculi si 5 femele) si lotul experimental format din 9 vitei Holstein si 1 vitea Baltata Romaneasca (7 masculi si 3 femele).

Dupa fatare viteii au fost lasati aproximativ 30 de minute impreuna cu mama lor pentru a fi curatati. Apoi au fost dusi in boxe comune, impreuna cu viteii de varsta apropiata, maxim 5 vitei intr-o boxa. Administrarea colostrului s-a realizat imediat dupa fatare, apoi la 12 si la 24 de ore postpartum. Cantitatea de colostru a fost de 1,5L, administrat la tetina, in primele 5 zile postpartum, apoi au primit lapte de colectura, administrat la galeata, cantitatea crescand treptat ajungand la 4L/administrare. Concentratele s-au administrat la discretie incepand cu prima saptamana, de asemenea apa a fost la discretie. Asternutul de paie s-a schimbat zilnic.

Viteii din lotul experimental au primit in colostru 20 ml solutie Min-a-Zel S/ L colostru, la primele trei tainuri, imediat dupa fatare, la 12 si la 24h. In total 30 ml clinoptilolit.

Din primul colostru s-a luat 200 ml proba colostru, in vederea determinarii compozitiei chimice si a continutului de imunoglobuline.

Starea de sanatate a fost monitorizata zilnic, in primele 28 de zile postpartum.

Greutatea corporala a fost inregistrata imediat dupa fatare, apoi la 45 si la 90 de zile.

Tab.1 Greutatea vi eilor din lotul martor (1,5L colostru) la 0, 45 si 90 de zile

   Grafic 1 Greutatea viteilor din lotul martor

Tabelul 2.Greutatea vi eilor din lotul experimental (30 ml Min-a-Zel S/1,5L colostru) la 0, 45 si 90 de zile

Grafic 2 Greutatea viteilor din lotul experimental

Tabelul.3 Evolutia starii de sanatate in primele 21 zile postpartum a viteilor din lotul martor (1,5L colostru)

Tabelul Evolutia starii de sanatate in primele 21 zile postpartum a viteilor din lotul experimental

(30 ml Min-a-Zel/1,5L colostru)

Grafic 3 Evolutia starii de sanatate a viteilor din loturile martor si experimental

CAP 6. REZULTATE SI DISCUTII

Vițeii au fost imparțiți in doua loturi: un lot martor si un lot experimental fiecare cu cate 10 vitei. Vițeii din lotul martor au primit numai colostru de la mamele lor in aceeași cantitate si la aceleași ore ca si vițeii din lotul experimental.

Lotul experimental a fost alcatuit din 10 vitei care au primit la fiecare litru de colostru matern cate 20 ml de produs Min-a-Zel S in primele 24 ore de viața dupa care au fost hraniți ca si vițeii din lotul martor.

Urmarind evoluția vițeilor din ambele loturi timp de 21 de zile dupa naștere am constatat ca din totalul de 10 vitei ai lotului experimental, pe parcursul perioadei de observație s-au imbolnavit un numar de 2.

Din lotul martor s-au imbolnavit in aceeași perioada 4 (Tabelele 3 si 4) dintre care unul a murit.

Faptul ca s-au inregistrat imbolnaviri atat in lotul martor cat si in cel experimental nu se datoreaza doar acoperirii sau neacoperirii imunologice ci si in mare masura condițiilor necorespunzatoare de igiena atat in maternitate cat si in adapostul pentru vitei.

La 45 si la 90 de zile greutatea viteilor din lotul martor a crescut puternic semnificativ (p<0,0001) fata de greutatea de la fatare (M1/M0 + 40.37%, M2/M0 + 1433%, M2/M1 + 706%).

Greutatea viteilor din lotul experimental la 45 de zile a variat semnificativ fata de greutatea de la fatare (p<0,0001) fiind cu 56.98% mai mare (E1/E0 = + 56.98%), iar la 90 de zile a fost de 150.42% mai mare decat la fatare (E2/E0 + 150.42%)( p<0,0001) si de 59.52% mai mare decat la 45 de zile (E2/E1 + 59.52%)( p<0,0001).

Nu se cunoaște exact mecanismul de acțiune al Min-a-Zel S prin care acest produs absoarbe in proporții ridicate toxinele din tractul digestiv si influențeaza pozitiv transferul imunoglobulinelor din colostru la nou-nascut.

Studiile efectuate de cercetatorii iugoslavi (Boćarov, Milovać, Golosin, citați de Cernescu) au demonstrat ˝in vitro˝ si ˝in vivo˝ ca preparatul Min-a-Zel S are efecte de absorbție a Ochratoxinei, Zearalenonei si Toxinei T-2 din furaje. De asemenea acest preparat are proprietatea de a adsorbi si Aflatoxina B1, Ochratoxina A si Toxina T-2 DAS. Proporția adsorbției de catre particulele de clinoptilolit a toxinelor enunțate ˝in vitro˝ variaza in funcție de concentrația acestor toxine si poate ajunge pana la 90%.

Aceeași autori iugoslavi afirma ca Min-a-Zel S nu adsoarbe vitaminele si alți principii nutritivi din tubul digestiv al animalelor si ca marește semnificativ absorbția intestinala a imunoglobulinelor precum si a substanțelor nutritive din colostru si ulterior daca este administrat in hrana animalelor marește semnificativ rata de conversie a hranei.

CAP 7. CONCLUZII

Administrarea produsului Min-a-Zel S la vitei in primele 24 de ore postpartum, in amestec cu colostru (20 ml Min-a-Zel S/L colostru), a redus semnificativ numarul de vitei cu tulburari digestive in perioada neonatala;

Administrarea produsului Min-a-Zel S la vitei in primele 24 de ore postpartum, in amestec cu colostru (20 ml Min-a-Zel S/l colostru), a determinat o crestere semnificativ mai mare a greutatii corporale la viteii din lotul experimental comparativ cu lotul martor, atat la 45 de zile, cat si la intarcare;

Intrucat nu se cunoaște mecanismul intim prin care Min-a-Zel S adsoarbe selectiv toxinele din tubul digestiv, este necesar sa se continue aceste cercetari.

BIBLIOGRAFIE

AKITA, E. M., LI-CHAN, E.C.Y. (1998) - Isolation of Bovine Immunoglobulin G Subclasses from Milk, Colostrum, and Whey Using Immobilized Egg Yolk Antibodies - J Dairy Sci Nr.81 pag 54-63

BORJA, R., SANCHEZ, E., DURAN, M. M.. (1996) - Effect of the clay mineral zeolite on ammonia inhibition of anaerobic thermophilic reactors treating cattle manure. J. Environ. Sci. Health Nr. 31 pag 479-500

BUSH,L. J., STALEY T. E. (1980) -  Absorption of Colostral Immunoglobulins in Newborn Calves J Dairy Sci Nr.63 pag 672-680

BUTLER, John E. (1969) - Bovine Immunoglobulins: A Review J Dairy Sci Nr.52 pag 1895-1909

CERNESCU, H. - Efectul Min-a-Zel S asupra nivelului imunoglobulinelor    la viteii nou nascuti, - Lucr. Si. Med. Vet., Timisoara, voi. Xxiv, pag. 269-270

CONSTANTIN, N. (2001) - Tratat de medicina veterinara, vol.I, Ed. Tehnica, Bucuresti.

CONSTANTIN, N. (2005) - Tratat de medicina veterinara, vol.IV , Ed. Tehnica, Bucuresti

COOK, T. E., CILLEY, W. A., SAVITSKY, A. C., WIERS. B. H.(1982) - Zeolite A hydrolysis and degradation. Environ. Sci. Technol.Nr.16 pag 344-350.

CRISTEA, V., RAPUNTEANU, G., CRISAN MONICA, VAIDA,T. (2002) -Imunologie fundamentala, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

CRISTEA,V., COSTIN, N., MONICA CRISAN, OLINESCU, A. (2002) - Imunologie clinica, Ed.Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

CRUSE, J.M., LEWIS, R.E., WANG, H., GEZIENA SCHREUDER, MARSH, S.G.E., LORENA KENNEDY (2004) - Immunology guidebook-first edition.

GHORBANI, G. R., KOWSAR, R.,  ALIKHANI, M., NIKKAH A. (2007) - Soymilk as a Novel Milk Replacer to Stimulate Early Calf Starter Intakeand Reduce Weaning Age and Costs J. Dairy Sci. Nr.90 pag 5692-5697

GODDEN, S. M. , HAINES, D. M. , HAGMAN, D. (2009) - Improving passive transfer of immunoglobulins in calves. I: Dose effect of feeding a commercial colostrum replacer J Dairy Sci Nr. 92 pag 1750-1757

HUNTER, A. G. (1989) -  Immunology and Fertility in the Bovine J Dairy Sci Nr.72 pag 3353-3362

JOHNSON, M. A.,  SWEENEY, T. F.,MULLER, L. D. (1988) - Effects of Feeding Synthetic Zeolite A and Sodium Bicarbonate on Milk Production Nutrient Digestion, and Rate of Digesta Passage in Dairy Cows J Dairy Sci Nr. 71 pag 946-953

LEFCOURT, A. M., MEISINGER J. J. (2001)- Effect of Adding Alum or Zeolite to Dairy Slurry on Ammonia Volatilization and Chemical Composition J Dairy Sci Nr.84 pag 1814-1821

LEWIS, M. D., MOORE, F. D. GOLDSBERRY K. L.. (1984). Ammonium exchanged clinoptilolite and granulated clinoptilolite with urea as nitrogen fertilizers. Pag 105-112

MORIN, D. E., MCCOY, G. C. HURLEY,W. L. (1997) Effects of Quality, Quantity, and Timing of Colostrum Feeding and Addition of a Dried Colostrum Supplement on Immunoglobulin G1 Absorption in Holstein Bull Calves J Dairy Sci Nr. 80 pag 747-753

PIRELA, H. J., WESTFALL, D. G., BARBARICK, K. A. (1984) - Use of clinoptilolite as a nitrogen fertilizer. Pag113-122

QUROZ, R; BOUDA, J., MEDINA, CM. NUNEZ, O:L:, YABUTA, O.A.K.  Impact of the administration andquality of colostrum on the levels of serum immunoglobulins in calves Veterinaria Mexico, 1998, Vet. Bull., nr. 1/1990, art. 564

SAIF, LINDA J., SMITH K. LARRY (1985)- Enteric Viral Infections of Calves and Passive Immunity J Dairy Sci Nr 68 pag 206-228

SWAN, H. GODDEN, S., BEY, R. ,WELLS, R. (2007) - Passive Transfer of Immunoglobulin G and Preweaning Health in Holstein Calves Fed a Commercial Colostrum Replacer J Dairy Sci Nr. 90 pag 3857-3866

TIERNEV, T.J. - The proliferative responses of lymphocytes from foetal calves and adult cattle, Veterinary Immunoiogy and Immunopathology (1997)-59, Vet. Bull.,nr. 5,1998,art.3560

TIZARD, IAN - An Introduction to Veterinar/ Immunology, 1982, W.B. Saunders Company.cap. 4, pag. 39-40, 48-50, cap. 11, pag. 165-177

TYLER, J.W., HANCOCK, D.D., PARISH, S.M., REA, D.E., BESSER, T.E., SANDERS, S.G. - Evaluation of 3 assay for failure of passive transfer in calves, Journal of Veterinary Internai Medicine (1996) 10 USA, Vet. BuIL.nr. 4, 1998,art.2754

ZHANG HE PING - Study on immune milk and it's products, Vet. Bull., nr. 5, 1998, art. 3558

***- https://www.eleolit.ro/prezz.htm

***- https://www.galleries.com/

***- https://www.ncbi.nlm.nih.gov

.***https://www.journals.elsevierhealth.com/

***- https://www.stcloudmining.com/

***- https://www.scritub.com