QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Afectiunile parodontale la copil si adolescent








Afectiunile parodontale la copil si adolescent

Parodontiu = totalitatea elementelor care asigura legatura intre dinte si osul de suport. El este format din structuri cu origini diferite ( ectoderm sau endoderm ), structuri care actioneaza ca un tot unitar.

Se descriu : parodontiul apical -- intre ele nefiind o separare neta.



marginal

Boli patologice ale parodontiului marginal

Parodontiu marginal : - de invelis ( superficial );

- de sustinere ( profund );

A. Parodontiul marginal de invelis (superficial) este alcatuit din:

-        mucoasa gingivala;

-        santul gingival;

-        jonctiunea dento-gingivala;

B. Parodontiul de sustinere (profund) e alcatuit din:

-        spatiul periodontal, in care se gasesc fibre ligamentare;

-        versantii ( osul alveolar si cementul radicular);

Boli caracteristice: gingivitele si parodontitele.

Gingivita afecteaza numai parodontiul superficial, iar deteriorarea jonctiunii dento-gingivale face ca procesul patologic sa depaseascabariera gingivala.

Integritatea dento-gingivala asigura existenta ca imbolnavirea sa se gaseasca in stadiul de ireversibilitate.

1. Particularitatile mucoasei gingivale la copil si adolescent :

I se disting 3 zone : - marginea libera ;

- zona papilelor interdentare;

- mucoasa gingivala fixa (mucoasa fixa);

a)     marginea gingivala libera: - d.p.v. al formei, la dintii temporari, marginea libera e mai groasa si mai rotunjita decat la dintii permanenti. Aceasta forma deriva din aspectul morfologic al dintilor temporari in zona de colet. In timpul eruptiei, marginea gingivala este de regula edematiata, mai rotunjita, iar culoarea este ceva mai rosie decat obisnuit.

La palpare, marginea gingivala libera, este moale si retractila, consecinta unui tesut conjunctiv imatur.

Aceasta imaturitate consta in benzi de colagen mai putin diferentiate, mai hidratate si cu o legatura mai slaba intre lanturile de polipeptide; raportul dintre colagen si substanta fundamentala este in favoarea subst. fund. , ceea ce scade rigiditatea .

Vascularizatia este crescuta, ceea ce favorizeaza hidratarea tisulara si transferul de lichide la nivelul santului gingival.

La dintii permanenti, marginea gingivala libera este mai ascutita si i se descrie aspectul de ˝muchie de cutit˝.

b)     zona papilelor interdentare : - aspectul ei este influentat de aspectul dintilor la nivelul coletului; este dependenta de contactul dintre 2 dinti vecini.

-        spatiile primatelor;

-        In timpul eruptiei M2 nu are contact cu M1 si contactul se stabileste la varsta de 3-4 ani. Prin eruptia M de 6 ani, in contact cu M2, spatiile existente se inchid sau se strang si mai mult in zona de sprijin. In schimb, in zona frontala apar spatierile interdentare pentru eruptia dintilor de inlocuire.

La nivelul spatierilor, mucoasa interdentara are aspect de sa si este bine cheratinizata, care o face sa fie mai putin vulnerabila la progresia si dezvoltarea proceselor inflamatorii.

La nivelul punctului de contact, papila interdentara este mai scurta si mai rotunjita decat in cazul dintilor permanenti. Acest aspect deriva din modul in care se realizeaza contactele intre 2 dinti vecini. Zonele de contact sunt mai plate, joase si intinse in suprafata. Papilele sunt unite prin col. Aceasta zona este foarte importanta deoarece este zona cea mai vulnerabila la procesele inflamatorii, ea favorizand dezvoltarea microbiana si invazia structurilor subiacente. Aceasta zona e mai vulnerabila datorita localizarii ei, datorita morfologiei si datorita faptului ca la acest nivel nu se produce cheratinizare.

Frecventa aparitiei bolii parodontale este mai redusa decat la adult.

2. Santul Gingival : - versantul extern este reprezentat de mucoasa gingivala, versantul intern de dinte si versantul profund de jonctiunea dento-gingivala. La dintii temporari acest sant este mai adanc decat la dintii permanenti. Variaza intre 1,4 2,1 mm.

Santul gingival este mai adanc la maxilar decat la mandibula. In functie de varsta, adancimea sufera minim in dentitia temporara, pe cand in dentitia permanenta, pe masura ce individul creste in varsta, s.g. se micsoreaza.



Eruptia pasiva a structurilor moi a straturilor gingivale: - S.g. este mai adanc la dintii in eruptie si, de asemenea, la dintii permanenti tineri. La dintii nou erupti s.g. este de 2 3 mm. Adancimea mai mare a s.g. la copii se datoreaza ramanerii in urma fata de eruptia pasiva si datorita edemului care impiedicaatrofia fiziologica a marginii gingivale.

c)     mucoasa gingivala fixa (gingia fixa) : - la dintii temporari, gingia fixa e mai putin densa si e mai rosie. Aceasta se datoreaza epiteliului careeste mai subtire, mai putin cheratinizat si mai bine vascularizat. Datorita densitatii scazute a tesutului conjunctiv de la acest nivel gingia fixa este mai flasca si aspectul sau exterior este mai neted. La dd. temporari, aspectul de ˝coaja de portocala˝ este mai putin intalnit decat la dintii permanenti. Mucoasa fixa este mai pigmentata la indivizii mai bruneti.

Latimea sa variaza in functie de topografie, variaza in raport cu varsta si cu tipurile de dentitie. E foarte important ca gingia fixa sa nu scada sub o anumita latime = mecanism pentru mentinerea starii de sanatate si pentru a preveni retractia gingivala si deteriorarea insertiei epiteliale. Ea trebuie sa fie de cel putin 2 mm. Variaza intre 1 si 9 mm :

-        in raport cu varsta, latimea sa creste odata cu varsta dupa unii autori, iar dupa altii scade;

-        in raport cu eruptia dentara, latimea gingiei fixe poate fi influentata, dar si de aparitia unei inflamatii;

-        in cazul unor vestibulo pozitii, gingia fixa este mai ingusta;

-        in cazul unor linguo pozitii, gingia fixa este mai lata.

B. 1. Mucoasa alveolara (pasiv-mobila)

Gingia fixa se continua cu mucoasa alveolara, care este mai rosiatica la copii datorita epiteliului subtire si necheratinizat.

Latimea mucoasei alveolare, creste cu varsta cronologica si cu eruptia dentara.

2.               Spatiul periodontal si osul alveolar

La copii, spatiul periodontal este mai lat si mai putin dens datorita numarului de fibre pe unitatea de suprafata.

Osul alveolar este mai putin calcificat, cu trabecule osoase mai putine, dar mai groase, spatii medulare mai largi, lamina dura este mai subtire, crestele interdentare mai turtite si este un os mai bine vascularizat.

Toata structura evidentiaza stare metabolica dinamica, in proces de tranzitie de la elementele tinere pana la cele care se matureaza.

Legat de particularitatile histologice ale parodontiului:

-        la copilul sanatos exista un infiltrat inflamator celularin tesutul conjunctiv din vecinatatea epiteliului jonctional. Acesta nu se regaseste sub epiteliul oral cheratinizat;

-        la dintii temporari, epiteliul jonctional este mai gros decat in cazul dd. permanenti, ce influenteaza dezvoltarea inflamatiilor gingivale prin modificarea permeabilitatii structurilor epiteliale pentru toxinele microbiene. Este mai putin permeabil si mai scazuta rezistenta pentru invazia inflamatorie;

-        la nivelul gingiei libere, cu cat aceasta este mai groasa, cu atat ea va masca semnele histologice initiale de inflamatie care survin in vecinatatea epiteliului jonctional.

Gingivita : - reprezinta inflamatia mucoasei gingivale. Se poate localiza la una sau mai multe componente ale mucoasei gingivale.

Este un proces reversibil, indepartarea factorilor etiologici ducand la vindecare. Rareori, in cazul unui copil, gingivita evolueaza catre o forma evolutiva de parodontopatie marginala.

Acest fapt se datoreste activitatii metabolice mai mari a copilului, diferente la nivelul florei cavitatii orale, si unor diferente in compozitia placii bacteriene.

Etiologie : - factorul microbian.

1. Factori locali ;

Distingem 3 grupe de factori: 2. Factori sistemici ;

3. Obiceiuri locale ;

1. Factori locali : este incriminata placa bacteriana. Exista diferente intre copil si adult, atat legat de calitatea in care apare placa bacteriana cat si de cantitate. Inflamatia la copil este mai redusa decat la adult. Discrepanta rezulta din caracteristicile histologice la copil si capacitatea de a masca inflamatia datoritagrosimii mari de mucoasa si exista zona de cheratinizare care duce la inflamatie.




Exemple : tartrul, eruptia dentara, afectiuni odontale, obturatii incorecte, malocluzii, purtarea de aparate ortodontice.

2. Factori sistemici : poate apare gingivita si pe fondul afectiunilor generale.

Exemple: diabet, afectiuni hematologice, afectiuni genetice (sdr. Down), medicatia imunosupresoare, pubertatea.

3. Obiceiuri orale : respiratia orala.

Prevalenta : Frecventa variaza in limite largi , cu varsta si cu lotul de examinat. Frecventa este mica la copilul mic si creste pe masura ce copilul avanseaza in varsta. Cresteri mari apar in perioada eruptiei dentare si la pubertate. In perioada prepubertara se observa o usoara scadere a gingivitei.

Gingivita este influentata de starea socio-economica, de malnutritie.

Semnele clinice :

Subiective : aproape lipsesc; se acuza sangerare doar in formele severe.

Obiective : gingivita poate fi localizata ( intereseaza 1-2 dd. sau numai papila interdentara )sau generalizata.

D.p.v. obiectiv, in functie de gravitate, se intalnesc :

- modificari de culoare, de forma, de consistenta, sangerare provocata la periaj, de palparea cu sonda sau sangerare spontana.

S-au elaborat criterii de apreciere a gradului de imbolnavire gingivala si s-au elaborat niste indici:

       indicele gingival Loe- Silness :

Scor: 0 - absenta inflamatiei;

1       - inflamatie slaba (usoara modificare de culoare si consistenta a mucoasei gingivale );

2       - inflamatie moderata (modificari de culoare, consistenta si apare sangerare la presiune) ;

3       - inflamatie severa ( modificare de culoare, consistenta, existenta sangerarii spontane si prezenta ulceratiei ) ;

Forme clinice de gingivita ( dupa McDonald ) :

I. Gingivita simpla : - gingivita de eruptie ;

- gingivita asociata cu igiena orala slaba ;

- gingivita din diferite alergii ;

II. Boala gingivala acuta : - g. din cadrul infectiei cu virus herpes simplex ;

- unele g. aparute in cazul aftozei recurente ;

- g. ulcero-necxrotica acuta ;

- candidoza acuta ;

- in unele infectii bacteriene acute ;

III. Gingivita cronica nespecifica : - apare la prepubertate ;

IV. Maririle de volum gingivale conditionate : - g. la pubertate ;

- fibromatoza ;

- cresterea gingivala produsa de fenitoina;

- g. la respiratorul oral ;

- g. la purtatorul de aparate ortodontice ;

V. Gingivita scorbutica.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat