QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Accesul populatiei la servicii de sanatate





ACCESUL POPULATIEI LA SERVICII DE SANATATE

            Summary

The population acces to the health services

The inscreasing of the acces and social  eguity level of the population to the health services and especially to the hospital assistance, the participation of the local public administration in co-finance and the assurance from the state of some social categories in allowance of guaranteed access to the medical service will direct to the continuous impruvement of the population health, to the citizens ' protection from the financial risks, to the benefiting of the health services and the satisfaction of the beneficiares.    


Conform definitiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii sistemele de sanatate au trei scopuri fundamentale care reflecta performantele oricarui sistem de sanatate din lume:

a)     ameliorarea starii de sanatate a populatiei

b)     sporirea gradului de raspuns a sistemului de sanatate la asteptarile populatiei

c)     asigurarea echitatii din punct de vedere al contributiilor financiare  

Ameliorarea starii de sanatate este scopul final al sistemului de sanatate.

Pe linga aceste scopuri fundamentale exista o serie de scopuri „auxiliare”, cum ar fi: accesul, calitatea si eficienta serviciilor de sanatate, implicarea comunitatilor si dezvoltarea durabila a sectorului sanitar. Scopurile auxiliare sunt la fel de importante ca si cele fundamentale, contribuind in ultima instanta la asigurarea unei mai bune sanatati, a unei capacitati mai bune de a raspunde la nevoile si asteptarile legitime ale populatiei si la o echitate mai mare in finantarea serviciilor de sanatate.

Mentinerea sanatatii intr-o stare buna este o conditie obligatorie pentru dezvoltarea durabila a oricarei natiuni. Asigurarea drepturilor cetatenilor la ocrotirea sanatatii pe principii de echitate si angajamente solidare din partea statului si a individului sunt caracteristici obligatorii pentru sistemul de sanatate. Realizarea acestor deziderate este posibila doar prin sporirea accesibilitatii populatiei la serviciile medicale, si implimentarea strategiilor de gestionare continua a calitatii serviciilor de sanatate, cit si implicarea activa a societatii civile in luarea deciziilor.

Accesul la serviciile de sanatate este considerat un drept fundamental al individului in toate tarile civilizate. Pentru tarile incluse in Uniunea Europeana accesul la serviciile de sanatate este statuat la nivel legislativ si garantat in Cartea Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene art.33 „Oricine are dreptul la accesul la serviciile medicale preventive si dreptul de a beneficia de tratament medical”.

Inechitatea in finantarea serviciilor de sanatate si legalizarea platilor directe pentru serviciile de sanatate fara dezvoltarea mecanismelor eficiente de protectie a paturilor vulnerabile a creat conditii favorabile pentru cresterea inechitatilor in accesul financiar la servicii de sanatate si scaderea protectiei financiare a populatiei fata de problemele de sanatate. In special au avut de suferit familiile sarace, familiile tinere, familiile cu multi copii, membrii carora, avind posibilitati reduse pentru acoperirea costurilor legate pentru servicii de sanatate – transportare pina la institutia medicala, consultatia personalului medical, investigatii instrumentale si de laborator, tratament – au fos nevoiti sa renunte la asistenta medicala sau sa intrerupa tratamentul necesar. Consecintele principale ale accesului scazut la servicii de sanatate se manifesta prin tendintele negative inregistrate in starea de sanatate a populatiei si prejudiciul enorm adus economiei tarii prin reducerea productivitatii muncii, cheltuieli suplementare necesare pentru tratamentul cazurilor avansate ale bolii, invalidizarea si mortalitatea precoce a populatiei.

Categoriile de persoane complet lasate pe din afara sistemului asiguratoriu sunt somerii neinregistrati la Oficiul fortelor de Munca, indivizii fara ocupatie sau saracii care nu beneficiaza de venitul minim garantat precum si cei ce muncesc in economia informala.

In afara unui segment al populatiei sarace/vulnerabile pe piata muncii, care este scos in afara sistemului de asigurari de sanatate, mai exista in Republica Moldova un segment slab acoperit de servicii de sanatate, datorita unei asigurari precare: populatia rurala, ce lucreaza in agricultura unde sunt antrenati peste 40,5 la suta din populatia ocupata a tarii.



In Republica Moldova in ultimii ani rata generala a somajului constituie 6,6 – 6,8 %. In localitatile rurale insa acest indice este mult mai inalt, iar prin fenomenul asa – numitului somaj latent, specific anume localitatilor rurale, rata adevarata a somajului rural, mai cu seama in sezonul nevegetativ atinge proportii de 1/3 din numarul populatiei in virsta apta de munca. Fiind lipsiti de locuri permanente de munca, agricultorii sint remunerati la nivelul cel mai scazut din toate ramurile economiei nationale.

Cea mai nefavorabila situatie in istoria moderna a sistemului de sanatate in Republica Moldova s-a inregistrat in perioada 1997 – 2003. Analiza dinamicii cheltielelor publice pentru sanatate denota scaderea lor din PIB de la 6,2% in anul 1996 pina la 3,1 % in 2003. Reducerea substantionala a finantarii a micsorat semnificativ accesul populatiei la serviciile de sanatate. Calitatea ingrijirilor medicale s-a diminuat evident.

Conform opiniei cercetarilor autohtoni si a celor din alte tari, schimbarile institutionale si organizationale care urmau sa fie sustinute pe viitor trebuiau sa includa masuri de ameliorare a sanatatii populatiei (Etco C.2000, 2004; Busse R., 2000, 2002; Tintiuc D., 2002; Mereuta I., 2003; Spinei L., 2003; Grejdianu T., 2004; Nolte E., 2004), de reducerea riscului financiar si de reactia promta a prestarilor fata de asteptarile populatiei privind accesibilitatea si calitatea serviciilor medicale.

In tarile cu sisteme de asigurari sociale de sanatate nu exista o parte a sistemului care sa joace rolul de „portar la intrare in sistem”, cu exceptia Olandei. Prin urmare pacientii au libertatea de a merge la orice prestator ales. Totodata, acest drept de libera alegere este deseori limitat de prestatorii contractati.

In Olanda persoanele asigurate se inregisteaza la medicul-generalist prin libera alegere, care activeaza ulterior ca „portar” spre specialisti si asistenta spitaliceasca. Conform trimiterii, pacientul are dreptul la libera alegere a prestatorului de specialitatea respectiva. Un interes deosebit trezeste tensiunea dintre accesul liber traditional si tendintele recente ale aranjamentelor de tipul sistemului asistentei medicale administrate aplicat mai pe larg in Elvetia, sau instrumentele precum ghidurele pentru asigurati de a se inregistra voluntar la medicul –generalist „ ca portar in sistemul de sanatate” in Germania. In Israel decizia pentru introducerea controlului asupra accesului la specialisti la spitale il au casele spitalicesti.

In Republica Moldova peste jumatate din persoanele care fac parte din grupurile de virsta 25-44 ani nu sunt cuprinse cu asigurari. Acest fapt poate afecta durabilitatea financiara a sistemului de asigurari, data fiind participarea slaba a lor la formarea fondurilor financiare ale asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Un aspect critic al situatiei date este si faptul ca din totalul persoanelor neasigurate 68,1% sunt in mod formal angajati in cimpul muncii. S-a demonstrat ca din totalul persoanelor neasigurate salariati constituie 41,8% lucratori cu libera practica din agricultura 38,9%, iar lucratorii pe cont propriu care practica activitati nonagricole -7,9%. Totodata 31,9% din persoanele neasigurate sunt persoane neangajate in cimpul muncii, care constituie un grup vulnerabil al societatii, caruia urmeaza sa i se identifice formele de incadrare in schema de asigurare pentru a spori accesul la asistenta medicala.

Femeile au rate de cuprindere cu asigurari mai inalte decit barbatii (78,5% fata de 71,8 %). Grupuri critice se inregisreaza printre barbati cu virsta de 25-34 si 35-44 de ani, in care mai mult de 57% nu sunt cuprinse cu asigurari obligatorii de asistenta medicala.

In localitatile rurale cele mai multe persoane neasigurate, dar ocupate in activitati de munca, practica agricultura (34,4%) si constructia (34,1%), urmate de comert (11,6%) si industria prelucratoare (5,2%).

La adresarea pacientului cu stare de urgenta ce pune in pericol viata sau sanatatea sa, provocata de maladii acute, acutizarea maladiilor cronice, accidente, traume si intoxicatii, complicatiile graviditatii si la nastere etc., se acorda asistenta medicala de urgenta, indiferent de tipul asistentei medicale si daca detine polita de asigurare sau nu.

Rezultatul unui studiu a gospodariilor casnice demonstreaza ca din totalul populatiei 5,2 % considera ca accesul la serviciile de sanatate, dupa implimentarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala a crescut considerabil, 22,6% au mentionat majorarea accesului intr-o oarecare masura, 24,6% considera ca nu s-au produs careva schimbari, 14,0% au indicat inrautatirea situatiei, iar 33,6% nu au stiut cum sa se pronunte la acest subiect.



Din mediul rural 29,6% considera ca accesibilitatea a crescut considerabil sau intr-o oarecare masura, iar in mediul urban doar 18,4 % s-au pronuntat pozitiv. Atitudinea fata de accesul la serviciile medicale difera semnificativ in functie de faptul daca persoana dispune sau nu de asigurare medicala. Astfel, din totalul persoanelor asigurate, 29,7% considera ca accesul la servicii a crescut, iar in cazul persoanelor fara asigurare medicala cresterea accesului au constatat 23,7%.

Scopul studiului care ni-l propunem este de a aprecia influienta accesibilitatii la asistenta medicala spitaliceasca a populatiei din raionul Criuleni si a furniza informatii necesare pentru elaborarea solutiilor eficiente in vederea cresterii accesului populatiei la servicii de sanatate si a sustinerii reformei sectorului sanitar.

Obiectivele principale ale studiului sunt : Studierea accesibilitatii persoanelor angajate in agricultura la asistenta medicala spitaliceasca,  studierea modului de referire pentru spitalizare, studierea opiniei agricultorilor asigurati si neasigurati aflati la tratament in stationar despre Asigurarile Obligatorii de Asistenta Medicala, descrierea accesului nonfinanciar si financiar la serviciile spitalicesti a angajatilor in agricultura,  aspectele medicale, sociale si economice a accesibilitatii la asistenta medicala spitaliceasca a agricultorilor.

In studiu vor fi inclusi integral toti bolnavii angajati in agricultura si spitalizati pe parcursul anului 2008. Colectarea datelor va fi realizata in baza chestionarului special care contine intrebari despre accesul general la servicii de sanatate, gradul de satisfactie al pacientului in functie de calitate a serviciilor medicale, posibilitatilor de a plati pentru servicii de sanatate, atitudinea respondentilor fata de asigurarile medicale. Pe parcursul studiului vor fi utilizate si alte metode de studiere a accesibilitatii la asistenta medicala spitaliceasca cum ar fi interviu la iesire si cutia de sugestii.

Sporirea nivelului de accesibilitate si echitate sociala populatiei la servicii medicale si in special la asistenta medicala spitaliceasca, participarea la cofinantarea institutiilor medicale a Administratiei Publice Locale, cit si asigurarea de catre stat a unor categorii sociale pentru a permite acestora accesul garantat la servicii medicale spitalicesti vor duce la ameliorarea continua a sanatatii populatiei, protectia cetatenilor de riscurile financiare in accederea spre serviciile de sanatate si satisfacerea beneficiarilor acestora

Bibliorgafie

1. Ababii I., Tintiuc D., Etco C. Prioritatile asigurarii populatiei rurale cu asistenta medicala in conditiile actuale si de perspectiva. Materialele conferintei nationale „Comunitatile rurale si recunoasterea satului”. Chisinau, 2005, p 16-21

2. Ababii I., Chidirim Gh., Ciocanu M. Politica Nationala de Sanatate. Buletinul Academiei de Stiinta a Moldovei, Stiinte Medicale Chisinau, 2006, nr.2, p.7-17.

3. Ababii I., Golovin B., Buga M. si alt. Strategia de dezvoltare a sistemului de sanatate. Sanatatea Publica, Economie si Management in Medicina. Chisinau, 2007, nr.6 (21), p.21-26.

4. Etco C.Management in Sistemul de Sanatate. Chisinau, 2006, 864 p.

5. Tintiuc D.,Grosu I., Sanatate Publica si Management Chisinau,2007,874 p.






{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat