QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Asamblari filetate








asamblAri Filetate

Asamblarile filetate fac parte din grupa asamblarilor demontabile si sunt des utilizate in constructia de masini, constructii metalice etc.

O asamblare filetata se realizeaza cu ajutorul a doua piese: o piesa filetata exterior numita surub si o piesa filetata interior numita piulita. Piesa intermediara, numita saiba, realizeaza o suprafata de sprijin mai mare intre piesa asamblata si piulita, iar pentru evitarea autodesurubarii se folosesc (saibe de siguranta, splinturi etc.). In figura XI.10 sunt reprezentate elementele de imbinare: surubul 1, saiba 2, piulita 3 si splintul 4.




Fig. XI.10

Surubul este o tija filetata prevazuta intr-o parte cu o portiune ingrosata (de obicei prismatica), numita cap. Portiunea filetata a surubului se termina printr-o zona de forma tronconica numita varf, al carui diametru terminal trebuie sa fie mai mic decat diametrul piulitei, pentru a se putea face usor insurubarea (figura XI.14).

Piulita este piesa care se insurubeaza impreuna cu surubul in vederea asamblarii pieselor; forma exterioara a piulitei trebuie astfel realizata incat sa permita strangerea cu ajutorul unei chei.

Reprezentarea, cotarea si notarea suruburilor

Suruburile se clasifica dupa forma capului, dupa tipul filetului, dupa precizia de executie etc.

Clasificarea suruburilor este cuprinsa in STAS 1450/1-89.

Dupa precizia de executie suruburile cu cap hexagonal se clasifica in urmatoarele grupe:

- suruburi grosolane cu dimensiuni cuprinse in STAS 920-91 prevazute cu abateri mari de forma a suprafetei, avand prelucrat numai filetul;

- suruburi precise cu dimensiuni cuprinse in STAS 4272-89, executate din bare cu profil hexagonale si prelucrate prin aschiere.

In figura XI.11, este reprezentat si cotat un surub cu cap hexagonal, iar in figura XI.12 sunt indicate dimensiunile respective, (STAS 4272-89).

Fig. XI.11

Fig. XI.12

In figura XI.12 dimensiunile R1, r, R2 sunt date exclusiv pentru constructia grafica in desen a capatului surubului sau piulitei. Acestea nu se evidentiaza in desenele de executie.

Dimensiunile principale ce caracterizeaza suruburile (fig. XI.11) sunt:

d diametrul tijei in partea filetata (diametrul maxim al filetului);

d1 diametrul tijei in partea nefiletata;

b lungimea filetata;

k inaltimea capului;

D diametrul cercului circumscris conturului poligonal al capului;

S deschiderea de chei;

da diametrul cercului de trecere intre racordarea dintre tija si cap, si suprafata de asezare a capului (fig. XI.11);

l lungimea totala a tijei.

Exemplu de notare a unui tip de surub cu cap hexagonal ca cel din figura XI.12, cu filet M 10 si cu lungimea l = 50 mm.

Surub M10 x 50 STAS 4272-89

In figura XI.12, este reprezentata o constructie generala a capului hexagonului cu trei proiectii obisnuite, arcele de hiperbola in aceasta constructie se pot aproxima si inlocui prin arce de cerc (pentru constructia grafica in desen).

Elementele dimensionale necesare constructiei sunt calculate in functie de diametrul d al tijei surubului si sunt inscrise sub forma de cote literale.

In detaliile A si B, desenate la scara marita, este indicat modul corect de trasare a colturilor capului hexagonal atat pentru cazul reprezentarii pe trei fete (detaliul A) cat si pentru cazul reprezentarii pe doua fete (detaliul B).

Cota care caracterizeaza orice cap hexagonal este deschiderea cheii notata cu S, a carei valoare este 1,7 d si masoara distanta dintre fetele opuse ale prismei hexagonale.

Aceasta cota masoara distanta dintre fetele opuse ale prismei hexagonale.

Figura XI.13 reprezinta un cap hexagonal, la care tesitura muchiilor fetei superioare este mai pronuntata; constructia capului hexagonal pentru acest caz este aratata in figura.

Fig. XI.13

Reprezentarea, cotarea si notarea piulitei

Exemplu de notare a unei piulite hexagonale, cu filet M12, executie semiprecisa: Piulita M12 sp STAS 4071-89

Exemplu de notare a unei piulite hexagonale cu filet M12, executie precisa: Piulita M12 p STAS 4071-89

Ca si capul surubului, piulita are forma unei prisme hexagonale cu muchiile fetei superioare sau ambelor fete tesite, ca in figura XI.15.

Constructia piulitei se poate face ca si constructia capului surubului, asa cum s-a aratat in figura XI.11.

Prin STAS 1450/4-89 se stabileste terminologia si se clasifica piulitele, dupa aceleasi criterii ca si suruburile.

Fig. XI.14

Forma si dimensiunile piulitelor hexagonale sunt reglementate prin STAS 922-76 pentru piulite grosolane cu filet metric si prin STAS 4071-89 pentru piulite precise si semiprecise cu filet metric.

In figura XI.15, este reprezentata o piulita hexagonala de forma A care poate fi o piulita de executie precisa, semiprecisa sau grosolana si de forma B, care este o piulita de executie grosolana, dimensiunile respective fiind cuprinse in STAS 922-76.

De remarcat ca aceasta constructie se face in functie de deschiderea S a cheii.

Desenul de executie a unei piulite este reprezentat in figura XI.15.

Reprezentarea, cotarea si notarea saibelor si a organelor de siguranta contra autodesurubarii

Saibele sunt piese metalice, care se monteaza intre piulita si piesa de strans.

Scopul saibelor in asamblarile cu surub si piulita este de a realiza o suprafata mai mare de repartizare a presiunilor pe piesa stransa.

In figura XI.16, este reprezentat un tip de saiba des utilizat, saiba plata. In STAS 5200-91 sunt cuprinse dimensiunile pentru seria fina (A) si seria mijlocie (B).

Fig. XI.15

Fig. XI.16

Exemplu de notare a unei saibe din seria fina, pentru surubul cu cap hexagonal, (cu deschidere de cheie normala), M10:

Saiba A 10 STAS 5200-91

Un alt tip de saiba este saiba Grower, reprezentata in cele doua variante R si respectiv N, aratate in figura XI.17.




In STAS 7666-82 sunt date dimensiunile pentru saiba Grower.

Splintul (cuiul spintecat) se executa din sarma semirotunda din otel si se foloseste la asigurarea asamblarii. Splintul se reprezinta si se coteaza ca in figura XI.18, dimensiunile respective fiind cuprinse in STAS 1991-89. Pe desenele de ansamblu, cuiul spintecat nu se deseneaza, dar se prevede in tabelul de componenta.

Fig. XI.17

Fig. XI.18

Exemplu de notare a unui splint cu diametrul nominal 10 si lungimea 80 mm.

Splint 10 x 80 STAS 1991-89

Reprezentarea si cotarea prezoanelor

Prezoanele sunt suruburi fara cap formate din tije filetate la ambele capete. Unul din capete este insurubat intr-una din piesele de asamblat, care este prevazuta cu un alezaj filetat, iar la celalalt capat se insurubeaza o piulita. Reprezentarea si cotarea unui prezon se face ca in fig. XI.19, dimensiunile fiind cuprinse in STAS 4551-80.

Fig. XI.19

Exemplu de notare a unui prezon pentru insurubat din otel de tip B, ca cele din figura XI.19, cu filet metric normal dreapta, avand diametrul d = 10 mm si lungimea l = 60 mm: Prezon B M 10 x 60 STAS 4551-80

Reprezentarea si cotarea stifturilor filetate

Stifturile filetate sunt tije filetate de obicei si sunt prevazute cu o crestatura sau cu un locas hexagonal. In figura XI.20, este reprezentat un stift filetat cu crestatura, iar dimensiunile acestuia sunt conform STAS 4770-90. Scopul stiftului este de a impiedica deplasarea reciproca a pieselor in care se monteaza.

Fig. XI.20

Fig. XI.21

Exemplu de notare a unui stift filetat cu crestatura, cu varf tesit, ca cele din figura XI.20 cu filet M 10 si lungimea de 25 mm.

Stift filetat M 10 x 25 STAS 4770-90

Reprezentarea asamblarilor filetate

Reprezentarea asamblarilor filetate este stabilita prin STAS 700-8.

In sectiunea, surubul se reprezinta complet pe portiunea insurubata, iar filetul piulitei se reprezinta pe portiunea ramasa neinsurubata.

In figura XI.21 sunt reprezentate doua piese filetate inainte de insurubare: piesa 1, care are rolul de surub si piesa 2, care are rolul de piulita, iar in figura XI.22, a, b, cele doua piese insurubate partial si total.

Fig. XI.22

Reprezentarea asamblarilor prin surub si piulita

Prin STAS 187-80 se stabilesc regulile de reprezentare a asamblarilor cu surub, piulita si saiba, respectand urmatoarele:

-- surubul, piulita, contrapiulita si saiba se deseneaza in vedere, nesectionate;

-- piesele asamblate se deseneaza sectionate si hasurate in sensuri opuse conform STAS 104-80.

In figura XI.23, este reprezentata in tripla proiectie ortogonala o asamblare prin surub cu cap hexagonal, piulita hexagonala si saiba prelucrata.

Fig. XI.23

- tija filetata a surubului trebuie sa depaseasca piulita (stransa) cu aproximativ 0,2 d;

- diametrul alezajului de trecere d1 este cu aproximativ 0,15 d mai mare decat diametrul surubului respectiv.

In STAS 3336-81 sunt reprezentate dimensiunile gaurilor de trecere pentru organe de asamblare filetate.

Reprezentarea asamblarilor prin surub

Asamblarea din figura XI.24 se realizeaza asambland surubul in partea filetata a uneia din piesele date. Cealalta piesa este prevazuta cu alezaj de trecere cu diametrul d1.

Fig. XI.24


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat