QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de telecomunicatii








Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de telecomunicatii

 

            Autorii care au tratat dezvoltarea marketingului direct in diferite tari au fost intru totul de acord in a considera tehnologia,ca un suport esential al acestui proces.

Argumentul cel mai important al acestora priveste rolul care  revine comunicarii  directe, a carei realizare ar fi fost limitata semnificativ in absenta unui suport  tehnologic adecvat.

Conform celor mai recente estimari ale ITU-Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, piata telecomunicatiilor este singura care a cunoscut ritmuri de dezvoltare de o intensitate  dubla comparativ cu evolutiile economiei mondiale.



Pe plan mondial,telecomunicatiile  au atins a  treia pozitie din  punct  de vedere al capitalizarii bursiere fiind depasite doar de domeniile sanatatii si financiar-bancar.

            Dezvoltarea tehnologica, din perspectiva marketingului direct,are in vedere doua domenii-cheie, telecomunicatiile si informatica precum si cobinatia  acestora, telematica. Telefonul,  faxul,  calculatoarele,  minitelul  si  ulterior  internetul  au  creat  suportul  atat  de necesar pentru realizarea unor comunicatii rapide, directe, personalizate si  interactive.  Rolul principal in dezvoltarea telecomunicatiilor a revenit operatorilor nationali de telecomunicatii, in cazul Romaniei,  Romtelecom SA.

Prin reorganizarea Rom-Post-Telecom, in iulie 1991, este infiintata Romtelecom ca operator de servicii de telecomunicatii.Perioada 1991-1998 a fost marcata de  implementarea  unor  programe  ambitioase de investitii si  de  restructurare, finantate din  surse proprii si din credite, fara subventii bugetare, care au urmarit extinderea si  modernizarea masiva a  retelei, digitalizarea retelei, crearea magistralelor de  fibra  optica  si  a unei noi arhitecturi  ierarhizate a  retelei.

Ca urmare,baza de clienti a companiei a crescut  in mod semnificativ  iar  calitatea serviciilor prestate acestora s-a imbunatatit  sensibil.In noiembrie 1997, Romtelecom a devenit societate nationala pe actiuni in  pregatirea privatizarii al carui proces a debutat in decembrie 1998 cand Hellenic Telecommunications Organization OTE  a cumparat 35  %  din actiunile companiei si  un uzufruct  pentru  inca 16  % platind 675 de milioane  $,  preluand  managementul  societatii.

In ianuarie 2003, OTE a devenit actionarul major al societatii, in schimbul a 273  de  milioane $, detinand 54,01 % din actiuni, restul de 45,99 % fiind in proprietatea statului roman. Schimbarile  produse  in  deceniul  trecut  au  determinat  o  imbunatatire  consistenta a sectorului telecomunicatiilor in  Romania.

 Gradul de telefonizare a depasit nivelul de 19%16 iar numarul clientilor Romtelecom a atins valoarea de 4,2 milioane.Din perspectiva marketingului direct,  actele normative care intereseaza in cel mai inalt grad sunt cele referitoare la reglementarea globala a activitatilor de telecomunicatii si,  respectiv, serviciile  telefonice cu valoare  adaugata. Este interesant de mentionat faptul ca aceasta ultima reglementare privind marketingul direct a fost adoptata inca din mai 1992, fiind modificata in mod semnificativ la aproape un  deceniu de la emiterea sa.Tot in 1992 a fost emisa si Legea Audiovizualului (48/1992).In perspective liberalizarii pietei, Romtelecom SA a implementat o serie de  aliante strategice  menite  sa  diversifice  si  sa  extinda  prezenta  pe piata  a societatii.

Astfel, alaturi de Telefonica Espana (60 %) si  Radiocomunicatii RA (20 %), Romtelecom SA a participat cu o cota de 20 % la constituirea capitalului social al  primului operator de telefonie mobila (in sistem analogic)pepiata romaneasca–Telefonica Romania (devenita ulterior SunTel si Zapp Mobile), investind ulterior si in cel de-al patrulea operator prezent pe piata –  CosmoRom.Alaturi de Transpac (50,5  %) si o serie de investitori privati(0,52 %), Romtelecom a participat (cu o cota de  48,98  %  din  capitalul social) la crearea primei retele nationale de comunicatii de date- Rompac–RTNS (Romanian  Telecommunications  Network  Systems).

 In  prezent, in domeniul  telecomunicatiilor ca si  in  domeniile  sale  conexe, pe  piata  romaneasca sunt  activi si  alti operatori,  perioada  urmatoare urmand sa marcheze patrunderea pe piata si a altor organizatii.

Astfel,la nivelul lunii decembrie 2002, operau circa 150 de societati de televiziune prin cablu dintr-un numar total de licente disponibile de 400.Alaturi de Telefonica Romania, pe piata au inceput sa opereze, de la  jumatatea  anului 1997,  si  doi operatori  in sistem GSM – Orange  Romania  si MobiFon, deveniti,  intre  timp,  principalii jucatori la nivelul pietei, anul 2000 aducand intrarea pe piata a celui de-al patrulea operator – CosmoRom.

Sistemul telefoniei mobile a cunoscut  o  evolutie  mai  mult  decat  spectaculoasa, depasind  asteptarile  operatorilor  si tinzand sa se stabilizeze in jurul nivelului de circa 5 milioane de abonatii.Potentialul acestei piete, din perspectiva   marketingului  direct,  este  asociata  dezvoltarii  serviciilor  SMS si MMS si, implicit de posibilitatea de a organiza si desfasura campanii de marketing direct.Sistemul de comunicatii prin paging a supravietuit, in conditiile dificile generate de dezvoltarea sistemului de telefonie mobila.



Romtelecom SA si-a fixat ca obiective strategice pe termen mediu si lung cresterea numarului de abonati si a gradului de telefonizare (fiind vizat un nivel de 23 %) dar si imbunatatirea tehnologiilor de comunicatii,cresterea calitatii serviciilor oferite si diversificarea ofertei sale prin  furnizarea unor servicii suplimentare din categoria ISDN, a serviciilor de retea  inteligenta  si a unor servicii de  tip call-center. Relatiile stranse de cooperare dezvoltate cu France Telecom au facut ca Romtelecom SA sa intentioneze sa preia modelul francez de succes al crearii si exploatarii retelei Minitel.

Prin intermediul societatii Rompac-RTNS,Romtelecom SA a oferit  organizatiilor interesate, in premiera in Romania, un serviciu de videotext. Acest serviciu urma sa  faciliteze utilizatorilor  potentiali  accesul  in  timp real  la informatii din cele mai diferite domenii de activitate.

Initial, serviciul Minitel a pornit la drum cu patru furnizori de  informatii:  agentia de presa Mediafax, agentia de turism Simpaturism, societatea de servicii telematice  franceza Kepler si Centrul Cultural Francez.Informatiile furnizate celor interesati  acopereau domenii diferite, juridic, cultural, turistic si timp liber. Intentiile de viitor  aveau in vedere extinderea gamei de informatii prin crearea unui anuar telefonic electronic, a unui serviciu specializat in furnizarea de informatii despre organizttii ti a unui serviciu de mesagerie.

            Un serviciu similar a fost creat de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Oficiul National al Registrului Comertului si firma franceza CCC –Integrator SA. Serviciul telematic Infotel permitea, prin instalarea si utilizarea unui terminal  videotext  de  tip Minitel, accesarea  la  distanta  a  unui  catalog  electronic  (a  unei  baze  de  date,  in esenta) cuprinzand informatii despre societatile comerciale romanesti inscrise in Registrul Comertului.

 Facilitatile oferite de acest serviciu se refereau la obtinerea rapida  a informatiilor de identificare ale unei societati comerciale (denumire, numar de inmatriculare,sediu, adresa completa, telefon si fax) precum si altor informasii suplimentare (obiectul  de  activitate, marimea capitalului social,  participarea straina in cadrul societatii,informatii despre actionari si/sau asociati si administratori).

Din pacate, succesul acestui serviciu a fost  unul foarte limitat. Obstacolul tehnic ca si inabilitatea asociata crearii, gestiunii si exploatarii unor baze de date au facut ca organizatiile,cele  pentru care a fost conceput acest  serviciu,  sa  fie destul de reticente fata de utilizarea acestuia.Pe de alta  parte, dezvoltarea internetului a pus tot mai mult  in  umbra  serviciul Minitel, insasi Camera de Comert  si  Industrie  renuntand  la  furnizarea  serviciului  in  aceasta modalitate si creand un site web dedicat in exclusivitate acestui serviciu.

Aceste servicii constituie una dintre sursele cele mai solide de obtinere a  resurselor financiare necesare operatorilor de  telecomunicatii. Practic, introducerea lor a creat posibilitatea operatorilor de a compensa tarifele reduse incasate pentru prestarea unor servicii curente sau chiar eventualele pierderi generate din activitatea de baza cu incasarile substantiale obtinute pentru punerea la dispozitie a unor servicii  interactive,  informative sau de marketing telefonic.Existenta si utilizarea acestor servicii a fost reglementata pe piata romaneascainca din 1992 dar primii operatori  in  domeniu  au  devenit  activi  abia  din  1994.

Cunoscute pe plan international sub denumirile generice de audiotext,aceste  servicii de raspuns vocal interactiv reprezinta componentele cele mai utilizate ale sistemului de telefonie asistata de calculator.

 Consumatorii romani cunosc cel mai bine aceste servicii luand ca reper  numerele de  telefon care  incepeau, invariabil, cu  89.89….,  aceasta formula intrand, de altfel,  chiar  si  in limbajul cotidian. Primele oferte  serioase de  utilizare a  serviciilor de  acest  gen au apartinut firmelor AmericanaTell si MediaTel 96.AmericanaTell a incercat sa promoveze pe piata  romaneasca sistemul de mesagerie  vocala  telefonica    sistemul  VoiceTel. 




Lansata pe piata la jumatatea anului 1994, oferta AmericanaTell nu a inregistrat un success semnificativ datoritaa concurentei mult mai puternice a sistemului de  mesagerie  prin  paging.

Dificultatile practice asociate utilizarii acestui serviciu (accesul complicat din  exteriorul sistemului la casutele postale vocale ca si implicarea unei terteparti in  circuitul mesajului  de la sursa catre receptor, implicare conducand  mai ales la marirea  duratei  de comunicare) si ofertele avantajoase, la vremea respectiva, ale operatorilor de  paging au compromis sansele  de  succes ale acestui serviciu, cel putin din perspectiva unui operator specializat in prestarea acestuia.

MediaTel 96 a fost prima organizatie care a introdus efectiv pe piata romaneasca serviciile de audiotext.Succesul MediaTel  96 a fost asigurat pe termen scurt si mediu prin apartenenta sa la grupul Media Pro si, implicit, a accesului la emisiunile transmise de postul de televiziune Pro TV, postul de radio Pro FM si la publicatiile grupului.

Decizia adoptata de Romtelecom, de a  restrange,  incepand  cu 1  februarie 2002, accesul la serviciile telefonice cu valoare  adaugata,  indiferent de natura acestora, prin eliminarea liniilor telefonice directe si introducerea cartelei preplatite  Evrikard  (realizata efectiv incepand cu 1 iunie 2002), a lovit semnificativ piata a cestor servicii care,  departe  de anii  de  varf  1995-1996,  ajunsese  la  doar  circa  300000  $  in  2001. 

Unul dintre principalele argumente care au determinat adoptarea  acestei  decizii a fost legat de numeroasele fraude inregistrate si reclamate de abonatii Romtelecom privind apelurile realizate catre celebrele numere 89.89

Pentru ca masura adoptata anterior, de  introducere a  serviciului  de restrictionare cu parola a aparatelor, nu s-a dovedit atat de eficienta dar si pentru a obtine venituri financiare mai ridicate prin comercializarea cartelei si a-si imbunatati imaginea,dorita a sugera corectitudinea companiei fata de abonatii sai,Romtelecom a introdus cartela Evrikard lasand si posibilitatea celor care intentionau sa acceseze aceste servicii sa  solicite deschiderea accesului catre acestea de la postul  telefonic dorit.Introducerea tarzie a numarului telefonic gratuit pentru apelant,  abia la sfarsitul anului 1998, sub  denumirea  comerciala  de „0800  Apel  Gratuit” a  privat  Romtelecom  de  obsinerea unor incasari suplimentare promitatoare din partea utilizatorilor serviciului.

Ulterior,serviciu a fost relansat sub denumirea comerciala„TelVerde”.Acest serviciu este un serviciu avansat de telecomunicatii care permite publicului sa acceseze gratuit un numar unic de forma 08008xxxxx.

Utilizatorul numarului TelVerde poate fi apelat de la orice post telefonic conectat la reteaua Romtelecom.Serviciul TelVerde se adreseaza atat organizatiilor cat si  consumatorilor dar in mod diferit.Organizatiile sunt utilizatorii exclusivi ai  serviciului folosindu-l pentru a  oferi servicii in  interes  public sau  pentru  nevoi  proprii  in  timp ce consumatorii, publicul serviciului, beneficiaza de acces la  serviciu,  indiferent  de unde apeleaza si  fara taxe.

Furnizarea serviciului se face pe baza contractului incheiat intre Romtelecom si utilizator fiind tarifat prin percepea unui tarif de accesare a serviciului (similar unei taxe  de instalare a acestuia, platit o singura data, la obtinerea serviciului), a unui tarif de abonament (platit lunar), a unui tarif de utilizare (platit pentru apelurile receptionate)si a unui tarif pentru servicii suplimentare (platit in functe de  optiunile utilizatorului pentru acestea).

Acest serviciu reprezinta modalitatea cel mai frecventa folosita in marketingul direct pentru preluarea de informatii sau comenzi de la clientii efectivi sau potentiali ai organizatiei contactati prin intermediul campaniilor de marketing direct desfasurate de catre aceasta.

Existenta serviciilor telefonice cu valoare adaugata ca si a serviciului TelVerde, completata si cu serviciul UniTel (oferind, in esenta, posibilitatea utilizatorilor interesati de a fi  contactati, la nivel national, la un  singur numar telefonic), constituie un suport adecvat pentru dezvoltarea ulterioara a aplicatiilor de marketing telefonic,  independenta sau  prin integrarea cu alte operatiuni de marketing direct, conducand astfel la dezvoltarea globala a marketingului direct.

Piata romaneasca a urmat si din acest punct de vedere tendintele inregistrate pe plan international, chiar daca la o amplitudine mai redusa.Este cunoscut faptul ca Internetul a inregistrat o dezvoltar impresionanta, ultimii ani aducand practice, de la un an  la  altul, dublarea utilizatorilor „retelei retelelor”.

Din pacate,ritmul dezvoltarii Internetului in Romania a fost afectat semnificativ de capacitatea limitata a retelei nationale de telecomunicatii de a sustine prin servicii si echipamente acest proces ca si de gradul relativ scazut de dotare cu echipamente  informatice  atat  in  randul  gospodariilor  cat  si in cel al organizatiilor.



In acest context, nu surprinde pe nimeni pozitia defavorizata  ocupata de Romania  atat in raport cu tarile dezvoltate cat si, din pacate, cu unele dintre tarile din Europa Centrala si de Est.Avandu-si inceputurile in 1993,dezvoltarea internetului in Romania a urmat coordonatele evolutiei acestuia pe plan international chiar daca aceasta s-a incadrat in limitele impuse de nivelul general de dezvoltare  economica si tehnologica  a pietei.

Evolutia conectarii la Internet in Romania a fost una  spectaculoasa din punct de vedere al dinamicii acesteia,ajungandu-se de la un neverosimil  numar de 15 calculatoare conectate (in 1993) la 23508 la sfarsitul anului 1998 si aproximativ 400000 (!) la jumatatea anului 2002, numarul utilizatorilor internet fiind estimat la circa 750000. Gradul de penetrare al internetului la nivelul pietei romanesti  a  fost unul nesatisfacator, estimarile realizate aratand ca doar circa 4,4 % din totalul populatiei mature a avut  acces la  internet.

Comparatia cu situatia dezvoltarii internetului  si a accesului  la acesta pe plan international plaseaza piata romaneasca intr-o pozitie periferica.Astfel, luand ca reper ponderea utilizatorilor de internet in totalul populatiei la  nivelul  anului  2002, Romania  se  plasa, cu un rezultat de12  %, undeva inspre coada ierarhiei.Astfel, in  ciuda  unei  rate  medii anuale de crestere de 43  %,  inregistrata  in perioada 1998-2002, internetul  se  gaseste  in faza de lansare.

La aceasta contribuie si gradul de dotare relativ scazut cu tehnologie informatica (numarul de calculatoare personale fiind de 39 la 1000 de  ocuitori), oferta relativ scazuta a furnizorilor de servicii internet(din  totalul  celor aproximativ 400 de furnizori autorizati doar 80 avand ca  obiect de activitate furnizarea de servicii de conectare, dintre  acestia  fiind  activi  numai  circa 40-50), puterea  scazuta de cumparare a consumatorilor romani care nu le ofera suportul financiar necesar pentru a achizitiona si utiliza tehnologia  informatica, tarifele  de conectare la internet relativ ridicate prin comparatie cu cel similare practicate pe  pietel dezvoltate.

Piata romaneasca a internetului a fost estimata, la nivelul anului 2002, la circa 30 milioane $, structura acesteia fiind relativ echilibrat impartita intre utilizarile internetului in sectorul afacerilor(circa 30-40 %),pentru activitati de cercetare si  documentare (30  %)  si  pentru  petrecerea  timpului  liber (30-40 %).

Estimarile pentru urmatorii ani evidentiaza un ritm de dezvoltare accelerat al internetului, prin prisma volumului serviciilor specifice prestate utilizatorilor, de 20-40 % in medie, anual, superior celui inregistrat pe plan international (de circa 6-10%)si,   interesant, superior ritmului general de dezvoltare al economiei nationale.                       Problema  asociata  tehnologiei  nu  este  una  legata  de  caracterul  sau  modern  sau  de eficienta, pe piata  romaneasca putand fi regasite cele mai recente  tehnologii  informatice si de teleocmunicatii ci de accesul  financiar la acestea.

Daca organizatiile au gasit resursele necesare pentru a-si asigura suportul tehnologic necesar, de altfel nu doar pentru conectarea si navigarea pe Internet,  consumatorii  individuali  persoanele fizice  au de depasit  bariera financiara  echivalenta  unui  salariu  mediu  anual  net  (circa  1500 $).

Iata de ce penetrarea Internetului in Romania a cunoscut o evolutie ascendenta in special in sectorul organizatiilor.Perspectivele dezvoltarii marketingului direct in Romania depind intr-o masura tot mai mare de posibilitatea dezvoltarii si integrarii  internetului  in  demersul  comunicatiei  de marketing  a  organizatiei.

 Crearea unui site web al organizatiei si generarea de trafic inspre acesta, derularea unor campanii de direct e-mail sau utilizarea unor bannere cu raspuns direct constituie practici curente pe plan international ele fiind regasite chiar si in cazul unor organizatii romanesti.

 Volumul investitiilor in marketingul on-line (de circa 1 milion $ la nivelul anului  2002)reprezinta un fapt care sugereaza extinderea oportunitatilor de implementare a marketingului pe internet in Romania in viitorul apropiat.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat