Crearea IMM-URILOR in aria rurala

Crearea IMM-URILOR in aria rurala

Pentru a ne apropia si atinge nivelul tarilor dezvoltate este necesara extinderea micro intreprinderilor in mediul rural, cerinta determinata de nevoia sprijinirii micilor producatori agricoli lipsiti inca de avantajele oferite de progresul tehnico-stiintific.

In conditiile in care se promoveaza politici de dezvoltare complexa a spatiului rural, pentru care agricultura ramane componenta de baza, inseamna ca trebuie sa se creeze si sa se dezvolte si alte activitati, venind in intampinarea transpunerii in opera a conceptului amintit. Prin intermediul lor se poate contribui, intre altele, la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca existenta in spatiul rural, la evitarea depopularii unor zone ale acestuia, la punerea in valoare a diferitelor resurse de natura agricola, dar si neagricole, si la cresterea veniturilor unor membri ai diferitelor comunitati rurale.

Un asemenea mod de a concepe si de a materializa dezvoltarea economiei rurale reprezinta alternativa la politicile promovate de tarile avansate economic, constand in reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura, prin cresterea inzestrarii tehnice a acesteia, ceea ce a generat sporuri insemnate de productivitate si, implicit, o "explozie" a productiei agricole. Deplasarea surplusului de forta de munca s-a facut catre industrie si alte sectoare ale economiei. Este adevarat, insa, ca, acum, si in tarile respective se promoveaza politici si se actioneaza in sensul pluriactivitatii in mediul rural si de rezolvare a problemelor de protectie a mediului natural, acestea constituind elemente specifice ale politicilor agricole. Pentru noi, asemenea politici au o relevanta deosebita, Romania fiind o tara in care aria ruralului este mai extinsa decat in alte tari. Daca sfera de cuprindere a spatiului rural cunoaste o asemenea trasatura, nu acelasi lucru se poate spune despre caracteristicile sale de dezvoltare economico-sociala. Din acest punct de vedere este nevoie de eforturi uriase pentru a aduce ruralul romanesc la un nivel de dezvoltare care sa asigure conditii de viata intalnite, in acest spatiu, in tarile avansate din punct de vedere economic.

Activitatile ce urmeaza a fi initiate si dezvoltate in rural sunt diverse - industriale, comerciale, turistice, servicii, etc. Ele pot fi organizate in entitati economice avand statut de intreprindere. Acestea imbraca, de regula, forma IMM-urilor.

In mediul rural se simte nevoia organizarii unor unitati sau sectii pentru producerea de instalatii si dotari necesare mini-fermelor avicole, de taurine si de porcine, destinate gospodariilor individuale, cum ar fi: incubatoare mici, sisteme de alimentare cu hrana si apa, mori si alte echipamente pentru prepararea furajelor, realizarea unor produse din gama uneltelor de uz gospodaresc, ca de exemplu: prese pentru ulei, storcatoare de fructe, scule si dispozitive pentru lucrari de dulgherie si fierarie etc., infiintarea unor unitati mixte de morarit-panificatie., a unor mori cu capacitate mica, cuplate cu echipamente pentru valorificarea fainii si taratelor rezultate din uium, a unor brutarii familiale pentru producerea unor specialitati de panificatie, organizarea unor capacitati de marime mica si medie pentru prelucrarea fructelor si legumelor (mere, struguri, tomate etc.) sub forma de concentrate pentru sucuri, precum si a unor unitati de desfacere. De asemenea, se simte nevoia infiintarii unor unitati mixte de colectare-pregatire a lanii (sortare, spalare, daracire, toarcere, vopsire), cuplate cu ateliere de tricotat, confectionat etc. Un serviciu foarte solicitat in mediul rural este elaborarea de proiecte si organizarea activitatii de constructii pentru locuinte si obiective agrozootehnice mici. Nu este lipsita de importanta nici organizarea unor ateliere de dulgherie cu minimum de utilaje necesare in care persoanele particulare sa-si poata executa singure  unele lucrari.

Pentru infiintarea si dezvoltarea unor activitati de mica industrie si prestari de servicii la sate exista conditii optime, printre care amintim: materii prime agricole din productia vegetala si animala, materiale de constructii, lemn, piatra, resurse pentru producerea de caramizi, tigle etc., precum si forta de munca numeroasa. Exista si spatii insuficient folosite care pot fi amenajate pentru diverse ateliere. Cea mai importanta resursa, insuficient folosita, este insa forta de munca rurala care in unele anotimpuri nu este ocupata. In mediul rural, datorita lipsei unor activitati de mica industrie si prestari de servicii, numarul specialistilor rezidenti s-a redus foarte mult. Tinand cont de faptul ca populatia rurala  este imbatranita, iar tineretul, in mare parte, are alte indeletniciri decat agricultura se impune dezvoltarea unor sectoare economice specifice de servicii, depozitare, prelucrare si comercializare a produselor agricole, care sa atraga forta de munca disponibila din mediul rural.

Romania a beneficiat de importante surse externe pentru dezvoltarea multifunctionala a agriculturii si dezvoltarea complexa a spatiului rural (industrii de prelucrare, turism, infrastructuri moderne etc.)  prin programele Uniunii Europene (PHARE , SAPARD).

Management resurse umane ASTA ESTE DE LA "IMM NASTASE"

Slaba reprezentare a functiei de previziune se refera la faptul ca orizontul de timp vizat e redus iar strategiile adoptate sunt preponderent cele de mentinere si/sau supravietuire.

Pentru IMM-uri tipul de structura organizatorica predominant e cel organic caracterizat printr-un numar redus de reguli si proceduri, prin obiective si sarcini definite vag, precum si prin criterii subiective de selectie a personalului. Specializarea (pe post) functiilor e relativ scazuta ceea ce prezinta totusi si avantajul ce favorizeaza diversificarea activitatilor fiecarui salariat.

Felxibilitatea organizatorica favorizeaza adaptabilitatea ridicata la modificarea pietei si la modificarile survenite in comportamentul consumatorilor. Sistemul informational joaca un rol vital, el conditioneaza rationalizarea distributiei marfurilor, configuratia lui e simpla cu circuite scurte si foarte scurte, fluxurile informationale oscileaza ca volum si continut in functie de nevoile curente si concrete.

Functia de antrenare gaseste in IMM-uri un mediu favorabil de manifestare. Dimensiunea redusa a IMM precum si specificul activitatii favorizeaza si determina o serie de inter-relationari frecvente, stranse in special in ceea ce priveste relatia dintre manager-angajat. Aceasta personalizare a relatiilor creeaza premisele unei evaluari eficiente a personalului subordonat in stransa corelatie cu gradul de implicare si cu contributia reala a fiecaruia la atingerea obiectivelor propuse. Sunt create conditii favorabile de exercitare a functiei de coordonare.

Managerul doreste armonizarea intereselor individuale cu cele generale ale intreprinderii. Comunicarea se realizeaza intens in toate directiile, atat in plan formal cat si informal ceea ce contribuie la cresterea vitezei de reactie cand apar modificari de mediu.

Comunicarea poate intalni anumite bariere concretizate in:

Ignorarea informatiilor

Intelegerea diferita a continutului mesajului transmis

Refuzul de a receptiona anumite mesaje ("aud numai ce vreau si numai ce-mi place")

Functia de control incheie ciclul managerial si prezinta particularitati in cazul IMM-urilor. Volumul redus, dimensiunile acesteia faciliteaza controlul care in acest fel se realizeaza nemijlocit de manageri fara intermediari si se evita deformarea realitatii. Controlul poate sa devina riguros, permanent, managerul avand posibiltatea sa intervina operativ pentru corectarea abaterilor. Cunoasterea si intelegerea corecta a particularitatilor manageriale din cadrul IMM-urilor are o contributie esentiala in optimizarea activitatii.

Strategiile de baza sau caile prin care intreprinderea mica sau mijlocie isi indeplineste misiunea sau obiectivele sunt reprezentate de:

a) Strategii de stabilitate: sunt aplicate de regula cand intreprinzatorul e multumit de pozitia pe piata si doreste mentinerea acestei situatii existente.

b) Strategii de crestere: se aplica in situatia in care firma doreste castigarea unui renume pe piata sau consolidarea numelui pe piata. Obiectivele sunt:

Cresterea incasarilor (cifra de afaceri)

Consolidarea (cresterea) pozitiei pe piata

c) Strategii de restrangere a activitatii: se aplica de regula cand firma e intr-o situatie dificila din punct de vedere financiar, dar doreste sa ramana pa piata prin urmare va scadea volumull produselor si serviciilor oferite datorita conjuncturii nefavorabile existente pe piata.

Personal

Orice IMM trebuie si e obligat sa identifice sursele de recrutare a personalului si sa elaboreze o metodologie de selectie a acestuia pe baza propriilor nevoi. Pentru a nu se confrunta cu un deficit de forta de munca IMM-le trebuie sa acorde importanta urmatoarelor aspecte:

Procesului de recrutare si alegere a personalului

Sa ofere stimulente

Sa realizeze o atmosfera placuta si o apropiere a persoanelor

Sa incerce automatizarea anumitor operatiuni.

Relatiile umane implica interactiunea angajatilor din cadrul intreprinderii, aceasta comunicare trebuie gestionata cu grija pentru a evita conflictele si situatiile tensionate. Acest rol de a evita situatiile tensionate ii revine managerului care trebuie si poate sa atenueze situatiile conflictuale. In IMM-uri sarcina managerului e mai usoara. Capacitatea managerului de a influenta angajatii in scopul atingerii obiectivelor intreprinderii este exprimata de termenul leadership.

Pentru IMM-uri leadership-ul e important si joaca un rol hotarator pentru motivarea salariatilor pentru atingerea obiectivelor personale si ale intreprinderii.

Se cunosc trei tipuri de leadership:

• Leadership participativ
• Leadership autocratic (autoritar)
• Leadership permisiv

Leadership-ul participativ presupune participarea angajatilor la formularea si stabilirea obiectivelor, a sarcinilor si a strategiei intreprinderii.

Leadership-ul autocratic e un leadership autoritar, managerul decide singur, nu permite luarea hotararilor de alti salariati.

Leadership-ul permisiv e imbinarea primelor doua tipuri. Exista anumite limite de actiune pentru angajati, managerul ia hotararile dar angajatii sunt lasati sa decida in functie de situatia concreta.

Comunicarea reprezinta un proces de transfer al informatiilor si ideilor intre persoane. Nu exista comunicare perfecta. Aceasta nu este intotdeauna eficienta, datorita barierelor care se cuprind in procesul comunicarii:

• Nivelul ierarhic
• Folosirea necorespunzatoare a limbajului tehnic
• Neatentia sau neintelegerea mesajului sau a instructiunilor

Motivatia e procesul de determinare a angajatilor in desfasurarea activitatilor si ea poate fi pozitiva sau negativa. Motivatia poate fi folosita pentru:

Atragerea potentialilor angajati (salariu, promovare, ambianta etc.),

Imbunatatirea rezultatelor (responsabilitati suplimentare, mariri de salariu),

Mentinerea angajatilor.

Principalele cai de stimulare a angajatilor:

a) Stimularea baneasca,

b) Aprecierea performantelor,

c) Participarea la adoptarea deciziilor,

d) Acordarea de responsabilitati si autoritate sporite,

e) Acceptarea unui program de munca felxibil

f)  Aplicarea sistemului zero defecte (de prima data ce se realizeaza un obiectiv  se ofera un stimulent),

g) Aplicarea managementului prin obiective.

In cadrul unui IMM procesul de planificare a productiei consta in transformarea produselor materiale, financiare, informatice si energetice in produse finite cu ajutorul instalatiilor si a resurselor umane.

Planificarea productiei trebuie sa se bazeze si sa fie fundamentata pe realizarile din perioadele precedente, pe capacitatea intreprinderii si pe prognoza vanzarilor fizice si valorice pentru perioada urmatoare.

Factorii de influenta al vanzarilor influenteaza in mod hotarator planificarea si controlul productiei (sezonalitatea, nivelul de trai, stilul de viata, alte conditii economice etc.). Activitatea de planificare si control a productiei este foarte mult simplificata daca intreprinderea reuseste si beneficiaza de contracte pentru vanzarea constanta a produselor sale.

Ca strategie a intreprinderii alegerea unui segment ingust de consumatori va determina o dimanica mai accentuata a vanzarilor ceea ce poate conduce la aparitia unor probleme de productivitate si de eficienta a folosirii utilajelor.

Pentru a contracara efectele negative ale variatiilor sezoniere, IMM-urile pot opta pentru mai multe tipuri de strategii de productie dintre care amintim urmatoarele:

1) Desfasurarea procesului de productie in conformitate cu fluctuatiile cererii.

Dezavantaje:

Cresterea costurilor in perioada cu cerere mai mare prin angajarea de personal suplimentar, plata orelor suplimentare,

Poate aparea riscul formarii unor stocuri excesive de produse finite sau materii prime,

Intreprinderea va fi pusa in situatia de a concedia personal in perioadele cu cerere redusa.

2) Angajarea de personal sezonier sau cu jumatate de norma: ofera stabilitate salariatilor; permite o mai buna planificare a activitatii si costurilor. Nu urmareste insa evolutia cererii.

3) Extinderea activitatii concretizata in realizarea de produse complementare: acestea vin sa completeze oferta initiala; sa mentina functionarea produselor ce sunt pe piata.

4) Subcontractare de operatii sau repere cu alte intreprinderi similare de regula cu intreprinderi mai mari in perioadele cu cerere mica: sa realizeze astfel de repere pentru intreprinderile mari sau pentru alte intreprinderi mici carora sa le solicite executarea unor produse sau repere in perioadele cu cerere mare.

5) Prin folosirea unor stimulente pentru cresterea vanzarilor: reducerea preturilor; reclama sustinura sau printr-o campanie publicitara agresiva.

Pentru a respecta termenele si pentru a utiliza in mod cat mai suficient resursele disponibile orice IMM trebuie sa realizeze o programare a productiei, respectiv sa stabilesca succesiunea si durata operatiilor care compun procesul tehnologic.

Pentru a completa activitatea de programare a productiei si pentru a urmari respectarea termenelor si a celorlalte elemente ale activitatii e necesar a se efectua un control nemijlocit al productiei.

Scopul acestui control e aceea de a evita intreruperile in functionarea utilajelor, utilizarea eficienta a resurselor, eliminarea locurilor inguste etc.

Controlul productiei se realizeaza prin compararea realizarilor efective cu anumite standarde de nivel a parametrilor activitatii.

PARTE SE POATE PUNE DE LA TOMA ROMAN SI GRAFICILE SUPER REALIYATE DE LA NASTASE "ACTIVITATEA DE PERSONAL".