Declinarea I - latina

Declinarea I - latina

Declinarea I cuprinde substantive de genul feminin: silva - padure, casa - casa, familia - familie, capra - capra, rosa - trandafir, terra -pamant, si exceptii masculine ca:

nume de barbati: Catilina, Numa, Cinna, Seneca;

nume de popoare: Geta, Persa, Scytha;

nume de fluvii: Aluta, Sequana, Garumna:

nume de ocupatii barbatesti: agricola - agricultor, nauta - corabier, poeta .- poet, auriga - vizitiu, scriba - scrib, athleta - atlet, incola - locuitor, collega - coleg, conviva - oaspete, paricida - paricid.

Substantivele declinarii I au vocala tematica (VT) -a, iar desinenta

genitivului singular este -ae. Substantivele feminine se declina la fel cu substantivele masculine. La fel se declina si adjectivele si participiile terminate in -a: purpurea - rosie, tacita - tacuta, candida - alba, nigra - neagra, laudata - laudata.

Singular Plural

N. terra N. terrae

V. terra V. terrae

G. terrae G. terrarum

D. terrae D. terris

Ac. terram Ac. terras

Abl. terra Abl. terris

Observatii:

Exista o veche terminatie la G.sg. -as in expresiile pater familias (seful familiei), mater familias (stapana casei).

La G.pl se intrebuinteaza de obicei desinenta -um in loc de -arum la urmatoarele tipuri de substantive:

a. drachma, amphora - drachmum, amphorum (monede grecesti).

b. La substantivele compuse cu -gena si -cola: terrigena (om, nascut al pamantului), caelicola (locuitor al cerului) - terrigenum si caelicolum.

c.  La nume grecesti de popoare terminate in -des: Aeneades, Dardanides, Aeneadum, Dardanidum.

La D. si Abl. pl, substantivele dea (zeita) si filia (fiica), pentru a fi distincte de deus (zeu) si filius (fiu) de declinarea a II-a, adauga desinentele -abus.

Unele substantive sunt defective de numar: divitiae - bogatie, tenebrae - intuneric, insidiae - capcana. Substantivul copia la singular inseamna belsug, la plural - trupe; substantivul littera la singular inseamna litera, la plural inseamna scrisori. In cazul numelor de popoare, cand ele sunt la singular desemneaza un individ care apartine acelui popor, cand sunt la plural denumesc intregul popor: Geta - un get, Getae - getii, poporul get.

Exercitii de autoevaluare:

Recunoasteti categoriile gramaticale si traduceti in limba romana

cuvintele de mai jos identificand si formele de baza ale acestora:

Puneti substantivele de mai jos la cazurile D.sg., Abl. sg., V. pl., G. pl., Ac. pl:

concordia, -ae  tabula, -ae pugna, -ae

ara, -ae   rana, -ae via,- ae

sapientia, -ae,   modestia, -ae Geta, -ae

Traduceti in limba latina cuvintele de mai jos:

ale unei paduri pentru prietenie despre incredere

pe niste greieri la ospete prin niste capcane

gainilor    catre o fata unor scrisori

Traduceti sintagmele urmatoare in limba romana:

coma puellae

vitam feminarum 

mensis epulis

epistulae amicis   

aleae fortunae  

disciplinas scholis

aqua pluviae   

terra silvis

nautae ripa

vitis pulchris  

aula magna

columnarum rectarum

discordiae malae   

terrae agricolarum

epistulas amicae

famam gloriae

amica magnae modestiae  

deam nostram Minervam

Traduceti sintagmele urmatoare in limba latina:

prin faima gloriei, pe corabierii din furtuna, prin armonia parerilor, pentru intelegerile fetelor, de la capra stapanei, a unei mese de la ospat, niste trandafiri pentru cositele fetelor, la statuile zeitelor din Roma, cu amfore de apa, pe altarul flacarilor, ale altarelor flacari, de catre capcanele luptelor, pentru intelegerile prieteniei, capcanei porumbelului, pentru intelegerea prieteniilor .

Atasati adjectivele din coloana din dreapta substantivelor adecvate din coloana din stanga, la cazul la care sunt acestea, si traduceti sintagmele formate:

Aquae  longa

Epistulam  pulchra

Statuas rapida

Rosarum  pigra

Silvis   rosea

Terra   tenera

Puellis fecunda

Caprarum    honesta

Dea    nigra

Declinati la numarul plural: pugna, umbra, victoria, filia.

Traduceti: copia et fortuna, famam et memoriam, causa pugnae, victoriae et gloria, fuga et curae.

Functiile cuvintelor intr-o propozitie sunt indicate prin desinente. In limba latina ordinea cuvintelor nu este rigida, dar cu toate acestea exista cateva particularitati:

Verbul sta de obicei la sfarsitul propozitiei: Italiam cum nautis petit. (Se indreapta spre Italia impreuna cu marinarii).

Adjectivul preceda de obicei substantivul: Novam patriam condidit. (A intemeiat o noua patrie).

Atributul substantival in genitiv poate sta atat in fata numelui cat si dupa acesta: nautae terra sau terra nautae (pamantul marinarului).

Atributul substantival in genitiv este plasat de obicei intre nume si atribut adjectival: nova puellae patria (noua patrie a copilei) sau intre nume si prepozitie: in puellae patria (in patria copilei).

Complementul sta de obicei inaintea verbului: Italiam cum nautis petit.

Traduceti textul in limba romana:

Nostra terra densas silvas habet ubi deabus Romanis amoenae arae sunt. Aquae rapidae claraeque illas contingunt et puellae tenerae suas pallias eo lavant. In antiqua Italia poetae epulis cantabant et magnam laetitiam convivis donabant. Romam revertit Via Appia.

Convivae epulis ad tabulas non sedebant sed discumbebant. Disciplina non est scholae sed vitae. Ancillae pecunias et copiam non habebant. Impudentia est puellam feminae antiquae respondere. In comis puellarum Romanarum matronarum cicadae aureae sunt. Flammae irae multas amicitias occidunt. Helena pulcherrima femina erat et causa pugnae fuit. Victoria Graeca orta a nauta perito est. Troiae caterva catervam Graecam audacia et fama superabat. Sed caterva Graeca in statua equina se condidit. Troiana caterva machinam ad Troiae portam traxit et ita caterva Graeca in umbra nocturna Troiam occupavit.

Traduceti in limba latina:

Statuile zeitelor romane sunt langa altare inalte. Broastele omoara greieri pentru masa. O femeie avea o fata de o prostie nemasurata. Slujnicele arunca mingi tinerelor stapane. Prin porumbei femeile trimit scrisori tainice prietenelor. Atletii alearga in lupta pentru bani si pentru glorie. Sunteti intr-o padure mare si deasa. Tinerele fete isi povestesc adesea grijile femeilor. Reputatia tinerelor fete este adesea grija femeilor, dar constituie si gloria lor. Renumele acestor femei va fi vesnic gratie memoriei noastre. Apele asigura acum acestui pamant fertilitatea, dar umbra padurilor intuneca pamanturile vecine.

Traduceti in limba latina:

Dupa o lupta aspra Troia a fost distrusa de flacari. Trupele grecesti au ucis in palat pe regina Troiei si pe familia acesteia. Dupa ce Aeneas si-a parasit patria, condus de stele, a ajuns in Italia, unde intemeiaza o noua tara. Acolo o ia in casatorie pe Lavinia, fiica regelui Latinus.

Traduceti in limba romana:

Divina umbra Aeneam vocat. Nunc in Africa es, sed nova patria tua non est hic, sed in Italia. Fugere debes ex Africae terris. Ita ante auroram, Africam et miseram Elissam relinquit et Italiam cum nautis suis petit et ibi novam Troiam condit. Elissa in silvis et viis Aeneam diu petit et causam fugae nunquam intellexit.

Vocabular

Adiungo, ĕre, xi, tum (v.) a uni, a adauga.

Aeneas, ae (m.) Enea. (fiul lui Anhise).

Africa, ae (f.) Africa.

Agricola, ae (m.) agricultor.

Alea, ae (f.) zar.

Altus, a, um (adj.3) inalt.

Amica,ae (f.) prietena.

Amicitia, ae (f.) prietenie.

Amoenus, a, um (adj.3) placut.

Amphora, ae (f.)  amfora.

Antiquus, a, um (adj.3) vechi, batran.

Aqua, ae (f.)  apa.

Ara, ae (f.) altar.

Asper, a, um (adj.3) aspru aprig.

Athleta, ae (m.) atlet.

Audacia, ae (f.) indrazneala.

Aula, ae (f.) sala, clasa.

Aurora, ae (f.) dimineata.

Canto, are, avi, atum (v.) a canta.

Capra, ae (f) capra.

Caterva, ae (f.)    trupa.

Causa, ae (f.) cauza.

Cicada, ae (f.) greier.

Clarus, a, um (adj.3)  stralucit.

Columba, ae (f.) porumbel.

Columna, ae (f.)  coloana.

Coma, ae (f.)  plete.

Concordia, ae (f.) intelegere.

Condo, ĕre, di, itum (v.) a intemeia.

Constituo, ĕre, ui, itum (v.) a hotari, a constitui.

Contingo, ĕre, i, tum (v.) a atinge.

Conviva, ae (m.) mesean.

Copia, ae (f.) belsug.

Cura, ae (f.) grija.

Curro, ĕre, si, sum (v.) a alerga.

Dea, ae (f.) zeita.

Debeo, ēre, ui, itum (v.) a trebui.

Deletus, a, um (adj.3) distrus.

Densus, a, um (adj.3)   des.

Disciplina, ae (f.) invatatura.

Discordia, ae (f.)  neintelegere.

Discumbo, ĕre, ui, itum (v.) a sta culcat.

Diu (adv.)    mult timp.

Divinus, a, um (adj.3) divin.

Do, are, avi, atum (v.)   a da.

Domina, ae (f.)    stapana.

Dono, are, avi, atum (v.) a da.

Ductus, a, um (adj.3)  dus.

Elissa, ae (f.)  Elisa.

Epistula, ae (f.) scrisoare.

Epulae, arum (f.) ospat.

Equinus, a, um (adj.3) de cal.

Fama, ae (f.) faima.

Familia, ae (f.) familie.

Fecundus, a, um (adj.3) fertil, manos.

Femina, ae (f.)  femeie.

Fiducia, ae (f.) incredere.

Flamma, ae (f.) flacara.

Formica, ae (f.)    furnica.

Fortuna, ae (f.)   soarta.

Fuga, ae (f.) fuga.

Fugio, ĕre, i, itum (v.) a fugi.

Gallina, ae (f.) gaina.

Geta, ae (m.) get.

Gloria, ae (f.) glorie.

Habeo, ēre, ui, itum (v) a avea.

Hic (adv.) si (pron.dem.) aici, acesta.

Iacio, ĕre, ieci, iactum (v.)  a arunca.

Ibi (adv.) acolo.

Impudentia, ae (f.)  nerusinare.

Insidiae, arum (f.) capcana.

Intellego, ere, xi, tum (v.) a intelege.

Ira, ae (f.) manie.

Italia, ae (f.) Italia.

Laetitia, ae (f.) bucurie.

Lavo, are, avi, atum (v.) a spala.

Longus, a, um (adj.3)   lung.

Machina, ae (f.)   uneltire.

Magnus, a, um (adj.3) mare, imens.

Malus, a, um (adj.3)   rau.

Memoria, ae (f.) memorie, amintire.

Mensa, ae (f.) masa.

Minerva, ae (f.)  Minerva.

Miser, a, um (adj.3) sarman, nefericit.

Mitto, ĕre, si, sum (v.) a trimite, a incredinta.

Modestia, ae (f.) modestie, cumpatare.

Multus, a, um (adj.3)    mult.

Narro, are, avi, atum (v.) a povesti, a relata.

Natura, ae (f.) natura.

Nauta, ae (m.) corabier.

Nocturnus, a, um (adj.3) nocturn.

Novus, a, um (adj.3)  nou.

Numa, ae (m.) Numa

Numquam (adv.)   niciodata.

Occido, ĕre, si, sum (v.) a ucide.

Occupo, are, avi, atum (v.) a ocupa.

Ortus, a, um (adj.3)   nascut.

Pallia, ae (f.) manta.

Pecunia, ae (f.) bani, avere.

Peritus, a, um (adj.3)  priceput.

Peto, ĕre, ivi, itum (v.) a se indrepta.

Piger, ra, rum (adj.3) lenes.

Pluvia, ae (f.) ploaie.

Porta, ae (f.) poarta.

Procella, ae (f.)  furtuna.

Prudentia, ae (f.)    prudenta.

Puella, ae (f.) fata.

Pugna, ae (f.) lupta.

Pulcher, ra, rum (adj.3) frumos.

Rana, ae (f.) broasca.

Rapidus, a, um (adj.3)   iute.

Rectus, a, um (adj.3) drept.

Regia, ae (f.) palat.

Regina, ae (f.) regina.

Relinquo, ĕre, i, tum (v.) a ramane.

Ripa, ae (f.) mal.

Roma, ae (f.) Roma.

Romanus, a, um (adj.3) roman.

Rosa, ae (f.) trandafir.

Roseus, a, um (adj.3)    rosu.

Sapientia, ae (f.) intelepciune.

Schola, ae (f.) scoala.

Sedeo, ēre, i (v.) a sta.

Sempiternus, a, um (adj.3) vesnic.

Sententia, ae (f.)    parere.

Silva, ae (f.) padure.

Statua, ae (f.) statuie.

Stella, ae (f.) stea.

Stultitia, ae (f.)  prostie.

Supero, are, avi, atum (v.) a supravietui.

Tabula, ae (f.) masa.

Tacitus, a, um (adj.3)   tacut.

Tego, ĕre, i, ctum (v.) a acoperi.

Tener, a, um (adj.3) tanar.

Terra, ae (f.) pamant.

Traho, ere, xi, ctum (v.) a trage.

Troia, ae (f.) Troia.

Umbra, ae (f.) umbra

Via, ae (f.) drum, cale.

Vicinus, a,um (adj.3) vecin.

Victoria, ae (f.)    victorie.

Vita, ae (f.) viata.