Comparativul este forma pe care o ia adjectivul pentru a arata o comparatie intre doua fiinte sau lucruri in ceea ce priveste o insusire sau intre doua insusiri ale aceluiasi obiect.

Formarea comparativului

In limba latina comparativul se formeaza atat prin metode sintetice, cu ajutorul sufixului -ior, pentru masculin si feminin, si -ius pentru neutru, cat si prin mijloace analitice, cu ajutorul adverbului magis - mai, in cazul comparativului de superioritate, minus - mai putin, pentru comparativul de inferioritate, totidem - tot atat de, pentru comparativul de egalitate. Adverbele sunt neflexibile si se ataseaza inaintea adjectivului la gradul pozitiv care se declina conform clasei din care face parte..

Indiferent din ce clasa de adjective face parte un adjectiv la gradul pozitiv, la gradul comparativ, toate urmeaza acelasi model formativ. Astfel sufixele de comparativ se ataseaza la tema adjectivului, dupa ce am inlaturat desinenta genitivului singular. De ce aceasta si nu alta? Pentru ca genitivul singular este cazul unde se produc schimbarile de radical care afecteaza cuvantul pe tot parcursul flexiunii. O data ce comparativul a fost format el se declina dupa flexiunea declinarii a III-a consonantice.

Pozitiv

M. F. N

Carus cara carum

Miser misera miserum

Piger pigra pigrum

Satur satura saturum

Paluster palustris palustre

Brevis breve

Ferox ferox

Genitiv singular

M. F. N.

cari carae cari

miseri miserae miseri

pigri   pigrae pigri

saturi saturae saturi

palustris

brevis

ferocis

Comparativ

M.F.  N.

carior carius - mai drag

miserior miserius - mai nenorocit

pigrior pigrius - mai lenes

saturior saturius - mai indestulat

palustrior palustrius - mai baltos

brevior brevius - mai scurt

ferocior ferocius - mai crud

Flexiunea comparativului

Singular Plural

M.F. N. M.F. N.

N.V. carior  carius N.V. cariores cariora

G.    carioris G. cariorum

D.    cariori   D. carioribus

Ac. cariorem carius Ac. cariores cariora

Abl. cariore  Abl. carioribus

Complementul comparativului

In cazul unei comparatii intre doi termeni, cel de al doilea termen ia

cazul celui dintai daca este precedat de adverbul magis - decat; daca adverbul magis nu preceda cel de-al doilea termen, acesta sta in cazul ablativ, fara a influenta prima traducere.

1.) al doilea termen in acelasi caz cu primul termen

I T II T

Feles maior est quam mus. (Pisica este mai mare decat soarecele)

N.sg N.sg.

I T II T

Dedi tuo fratri seduliori quam meo sorori magnum praemium.

D.sg. D.sg

(Am dat fratelui tau mai silitor decat sora mea o mare recompensa)

I T II T

Scimus minorem fratrem fortiorem fuisee quam magnum fratrem.

Ac.sg. Ac.sg.

(Stim ca fratele mai mic a fost mai curajos decat fratele mare)

2.) al doilea termen in cazul ablativ

I T II T

Feles maior est mure.

N.sg Abl.sg.

I T II T

Dedi tuo fratri seduliori meo sorore magnum praemium.

D.sg.    Abl.sg.

I T II T

Scimus minorem fratrem fortiorem fuisse magno fratre.

Ac. sg.    Abl.sg.

Superlativul

Superlativul este forma pe care o ia un adjectiv pentru a arata o comparatie in cel mai inalt grad intre o fiinta sau un lucru, intr-un grup de fiinte sau lucruri sau mai multe grupe de fiinte sau lucruri din punctul de vedere al unei insusiri.

Formarea superlativului

Cele doua clase de adjective cunosc doua moduri de formare al gradului superlativ. Adjectivele din prima clasa cu trei terminatii, terminate la nominativ singular in -us, -a, -um si adjectivele din a doua clasa cu doua terminatii -is, -e, si cu o terminatie, adauga la tema adjectivului, dupa ce a fost inlaturata desinenta genitivului singular, sufixul -issim- urmat de desinentele de gen: pentru masculin -us, pentru feminin -a, pentru neutru -um. Adjectivele din prima clasa cu trei terminatii, terminate la nominativ singular in -er, -a, -um si -ur, -a, -um precum si adjectivele din a doua clasa cu trei terminatii: -er, -is, -e adauga la forma de nominativ masculin singular sufixul -rim- la care se adauga desinentele de gen -us, -a, -um.

Atentie! In afara acestor doua mijloace formative care acopera cele doua clase de adjective, exista si un al treilea sufix de superlativ: -lim-us, lim-a, -lim-um, care se refera la un numar de sase adjective din a doua clasa cu doua terminatii: facilis, facile - usor, difficilis, difficile - greu, similis, simile - asemenea, dissimilis, dissimile - diferit, gracilis, gracile - delicat, humilis, humile - umil. Acest sufix se adauga la tema adjectivului, dupa inlaturarea desinentei de genitiv singular. Comparativul acestor adjective se formeaza regulat.

Adjective care adauga sufixul -issim-us, issim-a, issim-um

Pozitiv Tema Superlativ

Carus, cara, carum car- carissimus, carissima, carissimum

Brevis, breve brev- brevissimus, brevissima, brevissima

Ferox, ferocis feroc- ferocissimus, ferocissima, ferocissmum

Adjective care adauga sufixul -rim-us, -rim-a, -rim-um

Pozitiv N.sg.masc. Superlativ

Miser,a,um miser miserrimus miserrima miserrimum

Piger, ra, rum piger pigerrimus pigerrima,pigerrimum

Satur, a, um satur saturrimus saturrima saturrimum

Paluster -is -e paluster palusterrimus palusterrima palusterrimum

Atentie! Sufixul -rim-us, rim-a, rim-um se adauga si la adjectivele vetus, veteris - vechi (veterrimus, -a, -um), prosperus, -a, -um - prosper (prosperrimus, -a, -um) maturus, -a, -um - copt, matur (maturrimus, -a, -um).

Adjective care adauga sufixul -lim-us, -lim-a, -lim-um

Pozitiv Tema Superlativ

Facilis, -e facil- facillimus, facillima facillimum

Difficilis, -e difficil- difficillimus, difficillima, difficillimum

Similis, -e simil- simillimus, simillima, simillimum

Dissimilis, -e dissimil- dissimillimus, dissimillima, dissimillimum

Gracilis, -e gracil- gracillimus, gracillima, gracillimum

Humilis, -e humil- humillimus, humillima, humillimum

Flexiunea superlativului

Adjectivele la gradul superlativ se declina dupa declinarea I la feminin si dupa declinarea a doua la masculin si neutru, indiferent ce sufix de superlativ adauga si din ce clasa de adjective fac parte la gradul pozitiv. Adjectivele masculine terminate la nominativ singular in -us, pastreaza la superlativ, vocativul singular in -e, iar la genul neutru adjectivul are trei cazuri identice ca si substantivul: nominativ, acuzativ si vocativ.

Singular

M. F. N.

N. carissimus carissima carissimum

G. carissimi carissimae carissimi

D. carissimo    carissimae carissimo

Ac. carissimum carissimam carissimum

Abl.carissimo carissima carissimo

V. carissime carissima carissimum

Plural

M. F. N

N carissimi carissimae carissima

G. carissimorum carissimarum carissimorum

D. carissimis carissimis carissimis

Ac. carissimos carissimas carissima

Abl. carissimis carissimis carissimis

V. carissimi carissimae carissima

Traducerea adjectivelor la gradul superlativ

Daca nu exista un termen de comparatie, traducerea se face prin foarte: carissimus - foarte drag; daca exista un termen de comparatie atunci traducerea se face prin cel mai: carissimus inter omnes - cel mai drag dintre toti.

Comparatia neregulata a adjectivelor

Exista in limba latina o suita de cinci adjective care formeaza comparativul si superlativul de la alt radical fata de gradul pozitiv:

Pozitiv Comparativ

Bonus -a -um (bun) melior, melius

Malus -a -um (rau) peior, peius

Magnus -a -um (mare) maior, maius

Parvus -a -um (mic) minor, minus

Multus -a -um (mult) plus, pluris

plures, plura

Superlativ

optimus, optima, optimum

pessimus, pessima, pessimum

maximus, maxima, maximum

minimus, minima, minimum

plurimus, plurima, plurimum

Adjectivele compuse cu -dicus, -ficus, -volus (provenite din radicalul verbelor dicere, facere, velle) formeaza gradele de comparatie de la participiul prezent al verbelor corespunzatoare, adaugand pentru comparativ -entior, -entius, iar pentru superlativ -entissimus, -entissima, -entissimum.

Pozitiv  Comparativ

Maledicus -a -um (barfitor)   maledicentior, -ius,

Benedicus -a -um (binecuvantat) benedicentior, -ius

Benevolus -a -um (binevoitor) benevolentior, -ius

Malevolus -a -um (rauvoitor) malevolentior, -ius

Magnificus -a -um (maret) magnificentior, -ius

Superlativ

maledicentissimus, -a, -um

benedicentissimus, -a, -um

benevolentissimus, -a, -um

malevolentissimus, -a, -um

magnificentissimus, -a, -um

In acelasi fel formeaza gradele de comparatie adjectivele egenus, -a, -um (sarac), si providus, -a, -um (prevazator).

Pozitiv  Comparativ Superlativ

Egenus, -a, um egentior, -ius egentissimus, -a, um

Providus, -a, -um providentior, -ius providentissimus, -a, -um

Alte adjective terminate in -eus, -ius, -uus idoneus, -a, -um (potrivit), egregius, -a, -um (distins), conspicuus, -a, -um (remarcabil), vacuus, -a, -um (gol) formeaza gradele de comparatie perifrastic, adaugand inaintea adjectivului, pentru comparativ adverbul magis, iar pentru superlativ adverbul maxime. In aceasta situatie declinarea adjectivului are loc la gradul pozitiv. De la aceasta regula se exclud adjectivele antiquus, -a, -um (vechi) si aequus, -a, -um (egal) deoarece grupul qu este considerat consonantic. Prin urmare la comparativ ele vor face antiquior, -ius si respectiv aequior, -ius, iar la superlativ antiquissimus, -a, -um si respectiv aequissimus, -a, -um.

Pozitiv Comparativ

Idoneus, -a, -um magis idoneus, -a, -um

Egregius, -a, -um magis egregius, -a, -um

Conspicuus, -a, -um magis conspicuus, -a, -um

Vacuus, -a, -um magis vacuus, -a, -um

Superlativ

maxime idoneus, -a, -um

maxime egregius, -a, -um

maxime conspicuus, -a, -um

maxime vacuus, -a, -um

In limba latina exista o serie de adjective utilizate la gradul comparativ si la gradul superlativ, dar care la pozitiv nu au ca punct de plecare un adjectiv, ci provin de la adverbe sau chiar prepozitii. In aceeasi situatie se afla alte trei adjective care la gradul pozitiv fie nu sunt folosite, ca deterior, -ius (rau) provenit de la deter, fie provin de la un adjectiv potis,-e provenit la randul lui de la un nume nedeclinabil ca potis si asa este cazul lui potior, -ius (preferabil) si ocior, ocius (iute), care nu are atestata o forma la gradul pozitiv.

Comparativ Superlativ

Ante (inaintea) anterior, -ius antumus, -a, -um

Citra (dincoace) citerior, -ius citimus, -a, -um

Intra (inauntru) interior, -ius intimus, -a, -um

Prae (inaintea) prior, prius primus, -a, -um

Prope (aproape) proprior, -ius proximus, -a , -um

Ultra (dincolo) ulterior, -ius ultimus, -a, um

Deter (rau) deterior, -ius deterrimus, -a, -um

Potis,-e (capabil) potior, -ius potissimus, -a, um

. . . . . . .. ocior, ocius ocissimus, -a, um

In cazul altor adjective, acestea au gradul pozitiv, dar folosesc mai mult numarul plural si se utilizeaza la acest grad ca substantive. La randul lor ele provin din prepozitii. Acestea au totodata doua forme la gradul superlativ.

Pozitiv Comparativ Superlativ

Extra (in afara) exterior, -ius extremus, -a, -um

exteri (straini)   extimus, -a, -um

infra (dinauntru) inferior, -ius infimus, -a, -um

inferi (zei infernali)  imus, -a, -um

supra (deasupra) superior, -ius supremus, -a, -um

superi (zei celesti) summus, -a, -um

post (dupa)  posterior, -ius postremus, -a, -um

posteri (urmasi)  postumus, -a, -um

Exista o serie de adjective in limba latina care nu au decat gradele pozitiv si comparativ.

Pozitiv Comparativ

Adolescens, -ntis (tanar) adolescentior, -ius

Alacer, -is, -e (sprinten) alacrior, -ius

Ater, -ra, -rum (negru) atrior, -ius

Iuvenis, -e (tanar) iunior, iunius

Senex, -is (batran) senior, senius

Alte adjective sunt folosite numai la pozitiv si superlativ.

Inclitus, -a, -um (renumit)  inclitissimus, -a, -um

Falsus, -a, -um (fals)    falsissimus, -a, um

Novus, -a, -um (nou) novissimus, -a, -um

Sacer, -ra, -rum (sacru) sacerrimus, -a, -um

Vetus, -eris (vechi)   veterrimus, -a, -um

In afara sufixelor si a mijloacelor perifrastice de formare a gradelor de comparatie, intelesul de superlativ poate fi obtinut si prin atasarea unor prefixe: per, prae adjectivelor la gradul pozitiv.

magnus, -a, -um    permagnus, -a, -um

clarus, -a, -um   praeclarus, -a, -um

gratus. -a, -um  pergratus, -a, -um

Exista si adjective care nu au grade de comparatie: vivus, -a, um (viu), mortuus, -a, um (mort), arginteus, -a, um (de argint), roseus, -a, -um (rosu) Graecus, -a, -um (grec).

Complementul superlativului

Atunci cand un adjectiv la gradul superlativ arata o comparatie intre doi termeni in ceea ce priveste o insusire, complementul superlativului se poate reda prin trei mijloace:

1.al doilea termen al comparatiei este in cazul genitiv (genitiv partitiv)

Canis fidelissimus omnium animalium est.

Cainele este cel mai fidel dintre toate animalele.

2. al doilea termen al comparatiei este in cazul acuzativ precedat de prepozitia inter.

Canis fidelissimus inter omnia animalia est.

Cainele este cel mai fidel dintre toate animalele.

3.al doilea termen al comparatiei este in cazul ablativ precedat de prepozitia ex.

Canis fidelissimus ex omnibus animalibus est.

Cainele este cel mai fidel dintre toate animalele.

Exercitii de autoevaluare:

Puneti sintagmele de mai jos la cazurile: Ac. sg., Abl.sg., G.pl., D.pl. si apoi inlocuiti adjectivele cu celelalte grade de comparatie la aceleasi cazuri: mons altus, mulier bona, omne donum, exercitus fortis, cornu acutum, homo senex, locus pallustris, dies felix, spes vana.

Traduceti sintagmele indicand cazurile acestora:

fele nigerrima, oculis nigrioribus, homine vetere, exercitu forti, silvas fertiles, lupe male, cani peiori, mari viridi, agrum optimum, templa maxima, civium pessimorum, cornui accutissimo, die minimo, mulierem nobiliorem, principum crudeliorum, fagos altissimas, humillime agricola.

De la adjectivele: carus, -a, -um, tener, -a, -um, pulcher, -ra, -rum, celer, -is, -e, ferox, -cis, crudelis, -e formati V.sg., Ac. sg., G. pl., D. pl. la toate gradele de comparatie.

Declinati: beatus agricola, magna laurus, clarus poeta si apoi formati comparativul si superlativul adjectivelor, declinandu-le si pe acestea.

Formati comparativul si superlativul de la: magnus, bonus, multi, levis, nobilis,acer, pauper, dives, prudens, ferox.

De la sintagmele urmatoare puneti adjectivele la toate gradele de comparatie: exercitus magnus si dies bonus la cazurile: Ac. sg., D.sg., G. pl., Abl. pl., si res melior, hostis difficilis si parva avis la cazurile: Abl. sg., V.sg., Ac. pl. si D.pl.

Traduceti sintagmele indicand cazurile:

Traduceti sintagmele in limba latina:

pe un caine mai rau, ale celor mai bune paduri, intr-un teren mlastinos, de catre niste cai mai iuti, pe niste vremuri foarte rele, a unui copil mai mic.

Puneti urmatoarele grupe la cazurile:

ablativ singular

nominativ plural

. Traduceti in limba romana:

E Platone sapientissimum omnium fuisse Socratem legimus. Caesar

noverat Gallorum exercitum pavidiorem quam suos milites esse. Etiam homo mala fortuna ictus maxime egregius pessimum statum habet. Minaci mari impavidi nautae magnas procellas vincunt. Omnium Gallorum humanissimi sunt nostri socii. Melius parvo mendacio verum ferox est. In forti exercitu Caesaris multi milites magna praemia dono suo duce accipiebant. Optimi cives veteris civitatis spes parvas plebis traditae tribunis dimicaverut.

Traduceti in limba latina:

A luat o nota mica, mai mica foarte mica pentru o lectie usoara, mai

usoara, foarte usoara. Magistratii buni, mai buni, foarte buni ajung in teritorii vestite, mai vestite, foarte vestite. Iarna zilele sunt mai scurte decat noptile. Pe cei mai multi dintre copiii harnici ii lauda profesori vestiti, mai vestiti foarte vestiti. Colegul meu, nascut dintr-o familie umila, mai umila, foarte umila are o casa mica, mai mica, foarte mica. Campurile devastate de o furtuna apriga, mai apriga, foarte apriga i-a lipsit pe multi, mai multi, foarte multi de hrana. Vergilius, ivit dintr-o familie de rand, a fost lipsit de un teren primit in dar. Omul care rade de intelepciune nu se teme de judecata urmasilor. Nimic nu este mai placut pentru neamul omenesc decat copiii. L-a avut ca socru pe Hipponicus, cel mai bogat dintre cetatenii greci.

Inlocuiti adjectivele de la gradul pozitiv cu comparativul si superlativul corespunzator pastrand genul, numarul, cazul si traduceti:

Mulier speciem pulchram habet. Hoc anno hiems fuit longa. Ver

multas flores nobis adducit. Pueros sedulos magistri docti laudant. Parvum donum meus amicus donat. Hieme dies breves sunt et noctes longae. Romani exercitum audacem vicerunt, homines captivos ceperunt. Cerasi multa et magna cerasa dant. Hic puer idoneus arti militari est.

. Traduceti in limba latina:

intr-o zi mare, mai mare, foarte mare;

a unor paduri luminoase, mai luminoase, foarte luminoase;

de un lup salbatic, mai salbatic, foarte salbatic;

dusmani cruzi, mai cruzi, foarte cruzi;

copilului harnic, mai harnic, foarte harnic;

pe pamantul roditor, mai roditor, foarte roditor;

temple inalte! mai inalte! foarte inalte!

ale fericitelor timpuri, mai fericite, foarte fericite;

pe marea amenintatoare, mai amenintatoare, foarte amenintatoare.

Traduceti in limba latina:

Comandantul era foarte distins in ce priveste forma fetei. Armatele

foarte mari au ajuns in cele mai indepartate teritorii. Cunosc un barbat foarte barfitor. A luat o nota foarte mica nestiind o lectie foarte usoara. Cadoul tau imi este prea drag. Omul lovit de soarta devine foarte prevazator. Cei mai multi arbori se afla pe cel mai inalt munte.

Traduceti in limba latina:

Cainele este mai rau decat pisica. Armata lui Caesar a fost mai buna

decat armata lui Pompei. Sora mea este mai inalta decat prietena ta. Ce este mai trist decat timpul care fuge? Nu stiu pe nimeni mai puternic decat comandantul galilor. Nu port nimanui o pica mai mare decat lui Paulus. Dintre toti elevii Marcus este cel mai silitor. Razboaiele civile sunt cele mai rele dintre toate luptele. Cel mai frumos dintre animale este calul.

Traduceti in limba romana:

Tacitus illustrissimus ex omnibus scriptoribus Romanis est. Formica

impigerrima inter animalia est. Traianus optimus omnium principum fuit. E Platone legimus Socratem sapientissimum omnium fuisse. Nihil est utilius homini virtute. Vita nostra brevior quam mora quieti mundi est. Paulo honestiori quam Petro praemium do. Caesar noverat exercitum Gallorum pavidiorem quam suos milites esse. Video tuos filios pretiosiores meis gemmis esse.

Traduceti in limba romana:

Deinde populus Romanus ferocissimum omnium ducum,

C.Terentium Varronem, Flaminio consuli, simillimum, adversus Hannibalem misit, qui in Apuliam pervenerat. Alter autem consul, L.Aemilius Paulus, qui bellum prudentiore ratione quam Varro gerere cupiebat, collegae consiliis obesse non potuit. Consules Cannas petiverunt ibique castra posuerunt. Varro, superbior quia Poenorum copias in levissimo proelio vicerat, pugnam apud Cannas commisit, ubi primum imperium habuit. Maxima fuit pugna bellorum Punicorum, nam Romani Poenique maioribus copiis nunquam pugnaverant. Clarissima quoque fuit ex Hannibalis victoriis, maximaque Romanorum caedes. Post pugnam, miles Romanus, Aemilium Paulum vulneratum sub arbore videns, consuli dixit: "Cape equum meum et fuge, Aemili; consulis enim morte pugna etiam miserior erit". Aemilius vero respondit: "Romam peto equo tuo, miles, ac mone Patres de caede; Urbem enim praesidiis defendere potuerunt. Post tam ingentem militum meorum caedem non iam vivere possum". Alter consul cum paucis equitibus fugit. Tale fuit proelium apud Cannas, pugnae apud Alliam simile, plurium vero civium morte gravius. Multi etiam Italiae populi defecerunt et Hannibalis socii iam fuerunt.

(dupa Titus Livius)

Traduceti in limba romana:

Olim, vir dives a claro sculptore statuam exprimentem Acidis

mortem petivit. Sculptor autem, quod piger erat, statuam non fecit; sed, quod magnam pecuniam a divite promissam accipere cupiebat, homini tandem ingens saxum ostendit et dixit: "Statuam vides". Vir primum statuam diu consideravit; deinde respondit: "Vetus saxum video; sed ubi est Acis?" "Acis sub ingenti saxo est; itaque iuvenem non videre potes". "Bene. Sed cur Galatea non adest?" "Fugam cepit". "Bene. Sed Polyphemum non video". "Non ibi mansit; Galateae enim vestigia tenuit, quod puellam rapere cupiebat". "Numquam similem statuam videram; omnes certe delectabit. Ut primum Acidis corpus e saxo extraxeris et Polyphemum Galateamque recuperaveris, tibi pecuniam promissam dabo".

Traduceti in limba romana:

Hannibal, postquam per Alpes tam fortes copias duxit, in Italiae

finibus secundum bellum Punicum gessit, caedibus etiam gravius quam primum bellum. Nam Romanorum ac Poenorum non dissimiles fuerunt labores. P.Cornelius Scipio primus cum optimis legionibus Hannibali obfuit. Apud Ticinum flumen pugnavit, maximaque civium Romanorum caedes fuit, nam equites Poeni meliores quam Romani erant. Sempronius autem consul apud Trebiam proelium commisit. Maiorem caedem quam apud Ticinum ibi fecit Hannibal; Poeni enim, quod leviores ac fortissimi erant, minoribus copiis facillima ratione Romanos vicerunt, qui fugere debuerunt.

Deinde Patres adversus Hannibalem C. Flaminium,

ferocissimum e ducibus miserunt. Poenus vero audacis consulis consilia acceperat et locorum naturae rationem habuit. Itaque insidias apud Trasimenum lacum paravit. Magnum militum numerum post colles arboribus opertos abdidit. Numquam pugna acrior nec propter plurium Romanorum mortem miserior fuit. Imperatorem cum magna legionum parte Poeni interfecerunt; plurimi enim milites aut in proelio aut in aqua horribili morte perierunt. Paucissimi superfuerunt, aut ab hoste capti, aut fuga per Etruriam tutum locum petentes. In Urbe quoque nobiles atque humillimi simili modo iam timebant, quia proximi erant hostes.

Sed Patres dictatorem fecerunt Q. Fabium Maximum, virum

et doctissimum et Flaminio prudentiorem, qui, ubi primum novas copias accepit, belli rationem mutavit. Per alta loca legiones agebat neque magnum proelium committebat. Ita omnes cives veterem virtutem recuperaverunt.

(dupa Titus Livius)

Traduceti in limba romana si analizati adjectivele din text, indicand categoriile gramaticale ale acestora:

Numquam fuit in Urbe talis terror. Coniuges cum pueris,

senes in viis manebant. Neque praesidia parare, neque Urbem relinquere poterant. Altus vero animus civitati fuit; nullus enim pacis mentionem fecit. Imprudentem Varronem, qui maxima caedis causa fuerat, non accusaverunt, sed plurimi laudaverunt dicentes: Gratias agere debemus consuli qui de civitati nostra non desperavit"

Vocabular:

Abdo, ěre, abdidi, abditum (v.) a ascunde.

Accipio, ĕre, cepi, ceptum (v.) a primi, a lua.

Accuso, are, avi, atum (v.) a acuza.

Acer, acris, acre (adj.3) sprinten.

Acutus, -a, -um (adj.3) ascutit.

Adsum, -esse, -fui (v.) a fi de fata.

Adversus (prep.cuAc) impotriva.

Ager, ri (m) ogor.

Ago, ěre, egi, actum (v.) a conduce.

Alter, -a, -um (adj.3) altul, celalalt.

Altus, -a, -um (adj.3) adanc, inalt.

Animus, i (m)   curaj.

Audax, -cis (adj.1) indraznet.

Beatus, -a, -um (adj.3) fericit.

Beneficus, -a, -um (adj.3) binefacator.

Bonus,-a, -um (adj.3) bun.

Brevis, -e (adj.2) scurt.

Caedes, -is (f) omor, macel.

Canis, -is (m.) caine.

Captivus, -i (m) prizonier.

Carus, -a, um (adj.3) drag.

Castra, -orum (n) tabara.

Celeber, -ris, -re (adj.3) renumit.

Celer, -is, -e (adj.3) iute, rapid.

Cerasum, -i (n) cireasa.

Certe (adv.) desigur.

Cibus, -i (m) hrana.

Civilis, -e (adj.2) civil.

Clarus, -a, -um (adj.3) stralucit.

Collis, -is (f) colina.

Committo, ĕre, misi, missum (v.) a comite.

Considero, are, avi, atum (v.) a lua in calcul.

Crudelis, -e (adj.2) crud.

Cupio, ĕre, ivi, itum (v.) a dori.

Debeo, ēre, debui (v.) a trebui.

Defendo, ĕre, i, sum (v.) a se apara.

Deficio, ĕre, feci, fectum (v.) a parasi, a lipsi.

Deinde (adv.) apoi.

Delecto, are, avi, atum (v.) a delecta

Despero, are, avi, atum (v.) a pierde nadejdea.

Dies, -ei (m,f) zi.

Difficilis, -e (adj.2) dificil

Dimico, are, avi, atum (v.) a nimici.

Diu (adv.)   mult timp.

Dives, itis (adj.1)   bogat.

Doctus, -a, -um (adj.3) invatat.

Donum, -i (n) cadou.

Duco, ěre, duxi, ductum (v.) a duce.

Egregius, -a, -um (adj.3) distins, remarcabil.

Eques, -itis (m) calaret.

Etiam (adv.) chiar.

Exprimo, ĕre, presi, pressum (v.) a exprima.

Extraho, ěre, xi, ctum (v.) a extrage.

Extremus, -a, -um (adj.3) indepartat.

Facilis, -e (adj.2) usor.

Feles, -is (f) pisica.

Felix, -cis (adj.1) fericit.

Ferox, -cis (adj.1) salbatic, crud.

Fertilis, -e (adj.2) fecund, manos.

Finis, -is (m) teritoriu, granita.

Flos, floris (f) floare.

Fortis, -e (adj.2) puternic.

Fugio, ire, ivi, itum (v.) a fugi.

Fulgens, ntis (adj.1) luminos.

Gemma,-ae (f) pietre scumpe.

Gero, ĕre, gessi, gestum (v.) a purta, a da .

Hiems, -is (f) iarna.

Honestus, -a, -um (adj.3) cinstit.

Horribilis,-e (adj.2) involburat, ingrozitor.

Humanus, -a, -um (adj.3) uman, generos.

Humulis, -e (adj.2) umil.

Ictus, -a, -um (adj.3) lovit, izbit .

Idoneus, -a, -um (adj.3) potrivit.

Illustris, -e (adj.2) renumit.

Impavidus, -a, -um (adj.3) netemator.

Ingens,-ntis (adj.1) mare, urias.

Interficio, ěre, feci, fectum (v.) a ucide.

Invideo, ēre, i, sum (v.) a purta pica, a invidia.

Iucundus, -a, -um (adj.3) placut.

Iudicium, -ii (n) judecata

Labor, -is (m) efort, munca

Laudo, are, avi, atum (v.) a lauda.

Laurus, i (f) dafin.

Lectio, -onis (f) lectie

Levis, -e (adj.2) usor.

Magister,-ri (m) profesor, indrumator.

Maledicus, -a, -um (adj.3) barfitor.

Malus, -a, -um (adj.3) rau.

Maneo, ēre, mansi (v.) a ramane.

Mendacium, ii (n) minciuna.

Minax,-cis (adj.1) amenintator.

Miser, -a, -um (adj.3)  nefericit.

Moneo, ēre, ui, itum (v.) a avertiza, a sfatui.

Mora, ae (f) intarziere. Moveo, ēre, movi, motum (v.) a muta.

Multus, -a, -um (adj.3) mult.

Mundus, -i (m) lume.

Natus, -a, -um (adj.3) nascut.

Nemo, inis (pron) nimeni.

Nescio, ire, ivi, tum (v.) a nu sti.

Niger, -ra, -rum (adj.3) negru.

Nobilis, -e (adj.2) nobil.

Nota, -ae (f) nota.

Nox, -ctis (f) noapte.

Numquam (adv.) niciodata.

Obsum, -esse, -fui (v.) a se impotrivi, a se opune.

Olim (adv.) odinioara.

Omnis, -e (adj.2) tot, toata.

Opertus, -a, -um (adj.3) acoperit.

Ostendo, ĕre, -i, tum (v.) a arata.

Pallustris, -e (adj.2) baltos, mlastinos.

Paro, are, avi, atum (v.) a pregati.

Parvus, -a, -um (adj.3) mic.

Pauper, -is (adj.2) sarac.

Pavidus, -a, -um (adj.3) temator.

Pereo, ire, ivi, itum (v.) a pieri.

Pervenio, ire, i, tum (v.) a ajunge.

Peto, ĕre, ivi, itum (v.) a cere, a se indrepta, a ataca.

Piger,-ra,-rum (adj.3) lenes.

Plato, -nis (m) filosof grec.

Plebs, -is (f) plebe.

Pono, ĕre, posui, positum (v.) a pune.

Posteri, -orum (m) urmasi.

Praesidium, ii (n) aparare.

Pretiosus, -a, -um (adj.3) pretios.

Princeps, -is (adj.1) principe.

Privo, are, avi, atum (v.) a fi privat.

Promitto, ĕre, misi, missum (v.) a fagadui.

Propter (prep. cu Ac.) din cauza.

Prudens, ntis (adj.1) prudent, prevazator.

Pulcher, -ra, -rum (adj.3) frumos.

Quies, -tis (f) ragaz, odihna.

Quoque (adv.) chiar.

Rapio, ěre, rapui, raptum (v.) a rapi.

Ratio,-onis (f) ratiune, socoteala.

Recupero, are, avi, atum (v.) a redobandi.

Relinquo, ěre, i, ctum (v.) a lasa.

Rideo, ēre, risi, risum (v.) a rade.

Sapiens, -ntis (adj.1) intelept.

Sapientia, -ae (f) intelepciune.

Saxum, i (n) piatra, bolovan.

Sculptor, -is (m) sculptor.

Sedulus, -a, -um (adj.3) silitor.

Senex, -is (adj.1) batran.

Simillis, -e (adj.2) asemenea.

Socrates, -is (m)    Socrate, ilosof atenian.

Status, us (m) statura.

Sum, esse, fui (v.) a fi.

Summus, -a, -um (adj.3) cel mai de sus.

Superbus, -a, -um (adj.3) trufas, mandru.

Supersum, -esse, -fui (v.) a supravietui.

Talis, -e  (adj.2) astfel, asa.

Tandem (adv.) in sfarsit.

Teneo, ēre, tenui, tentum (v.) a tine.

Tener, -a, -um (adj.3) tanar.

Terror, is (f) teroare

Traditus, -a, -um (adj.3) tradat.

Tribunus, i (m) tribun.

Tristis, -e (adj.2)    trist.

Tutus, -a, -um (adj.3) rusinos.

Ut primum (loc.conj) de indata ce.

Utilis, -e (adj.2) util.

Vanus, -a, -um (adj.3) zadarnic.

Vastatus, -a, -um (adj.3) devastat.

Vero (adv.) insa.

Vestigium, ii (n) urma, ramasita.

Vetus, -eris (adj.1) vechi.

Viridis, -e (adj.2) verde.

Virtus, -tis (f) virtute.

Vis (f) forta, putere.

Vitium, ii (n) viciu.

Vulneratus,-a,-um (adj.3) ranit.