QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate informatica

PC Hardware






In acest timp, concurenta nu s-a lasat asteptata, si a luat numele de AMD (Advanced Micro-Devices). Mai apoi a aparut si TI (Texas Instruments) si Cyrix.
Puterea relativa a unui procesor este masurata in MHz (Mega Herti - Milioane de Herti), desi la inceput acestea aveau 100 KHz!
Intel a urmat denumirile de *86 cu 80286, cu viteza de 4 MHz, 386 cu viteza de 15 MHz. De cand cu 486 (DX), coprocesorul matematic a fost inclus in procesorul ALU (adica cel al sistemului).
486-ele avea viteza maxima de 120 MHz si era produs atat de Intel cat si de concurentii lui.
La urmatorul pas facut de Intel in productia de procesoare, acesta si-a standardizat si si-a luat drepturi de copyright asupra arhitecturii noului procesor, denumit Pentium. Acesta era deosebit de puternic pentru acele vremuri (un Pentium la 66 MHz era la fel de puternic (daca nu si mai puternic) decat un 486 la 100 MHz).


Amd-ul si Cyrix au produs atunci un alt procesor, denumit 586, dar acesta era deosebit de slab (un 586 la 133 MHz facea cat un P-75).De fapt, AMD-ul si-a denumit si el acest procesor sub numele de K5.
Mai tarziu, Intel produce un nou procesor, in care inglobeaza si niste instructiuni ce vor fi denumite MMX (de la Multi Media eXtensions). Acest set de 21 de instructiuni avea pretentia de accelerare a jocurilor si aplicatiilor multimedia. De fapt, ele aveau efect numai in cazul aplicatiilor concepute special pentru ele si care suportau aceste instructiuni. Desigur, Intel a convins multi dezvoltatori de jocuri/aplicatii sa le optimizeze pentru aceste instructiuni.
Noul Pentium MMX pornea de la 166 MHz si avea ca limita frecventa de 233 MHz. Desigur, conceptul de overclocking permitea o frecventa mai mare, prin modificarea factorului de multiplicare prin intermediul unor jumperi.
AMD construieste si el un procesor pe care il denumeste K6 si care avea frecvente cuprinse intre 166 si 300 MHz. Desigur, in performanta unui procesor intra si frecventa magistralei cu memoria, care in cazul lui K6 - 300 era de 100 MHz.
Intel dezvolta apoi arhitectura unui procesor de server, care avea sa se denumeasca Pentium Pro. El va fi cu adevarat puternic si va constitui baza unor proiecte viitoare.
Tot Intel elaboreaza un nou procesor ieftin, care insa in stadiile preliminare nu dispunea de memorie cache de nivel 2 si care mergea execrabil (magistrala fiind tot de 66 MHz). In nici un fel Celeronul (Codnamed "Covington"), pentru ca despre el este vorba, nu putea pune in pericol pozitia de lider a lui K6.


Intel atunci construieste un procesor bazat pe arhitectura lui Pentium Pro, pe care-l denumeste Pentium II. El va avea frecventa magistralei tot de 66 MHz, insa il va dobori pe K6.
Pentium II era un procesor pe SLOT (1) si avea 512 KB de cache de nivel 2 incorporati, care functiona la jumatate din viteza procesorului. Totusi, existau doua variante de Pentium II. Una era denumita "Klamath" iar cealalta "Deschutes". Klamath era fabricat in tehnologie de 0.35 microni si din aceasta cauza el se incingea foarte tare, fiind nefiabil. Deci solutia era Deschutes, care era fabricat in tehnologie de 0.25 microni si degaja mai putina caldura. Inca un plus pentru Pentium II: de la 350 MHz si pana la 450 Mhz el va avea magistrala la 100 MHz.
Cyrix va construi si el un procesor cu frecventa maxima de 333 MHz, numit Cyrix MII. El va avea insa performate foarte slabe (si totusi mai ridicate decat Celeronul "Covington" de la Intel) si va fi foarte ieftin, si va constitui un esec.
Intre timp AMD va lansa procesorul AMD K6-2 (Codnamed Chomper). Acesta avea incluse atat instructiunile MMX cat si mai noile 3DNow! (proiectate de data asta chiar de AMD pentru accelerarea jocurilor si aplicatiilor multimedia in domeniul 3D).
Desi AMD K6-2 este un procesor destul de bun, cu performante ridicate in ALU, unitatea de virgula mobila de care dispune (FPU) este slaba (in special in absenta optimizarii aplicatiilor pentru folosirea instructiunilor 3DNow!). Deci un K6-2 poate sa invinga un P II la aceeasi frecventa la partea de ALU, insa este depasit in mod clar la partea de FPU, in principal datorita faptului ca desi detine 512 KB (sau chiar 1024!) cache level 2 (cel de nivel 1 fiind de 64 KB), memoria cache de nivel 2 se afla pe placa de baza si functioneaza la frecventa placii de baza (adica 66/100 MHz), pe cand la P II cacheul de nivel 2 functiona la jumatate din viteza procesorului si se afla mult mai aproape de acesta (fiind inclus in cartusul procesorului).


K6-2-ului i-a fost ridicata frecventa pana la 550 MHz in final.
AMD produce apoi un alt procesor ce se dorea a fi mai puternic, si anume K6-3 (Codnamed Sharptooth). El avea 256 KB de cache de nivel 2 care functiona la viteza procesorului. Se pare insa ca din cauza pretului sau (ridicat) si a calitatii in continuare slabe a unitatii de FPU, cat si datorita unor erori de fabricatie (destul de frecvente la K6-3), el nu a avut viata lunga. Ca fapt divers, K6-3 este singurul procesor cu 3 nivele de cache (pentru ca cacheul de pe placa de baza era folosit si el).
Intel dezvolta intre timp o noua varianta a lui Celeron, sub numele de Celeron A. Acesta va avea 128 KB cache de nivel 2, fiind substantial mai rapid decat vechiul Celeron. Magistrala va ramane insa la aceeasi frecventa (66 MHz), si acest lucru deoarece Intel nu dorea ca noul Celeron sa intre in concurenta chiar cu P II. Chiar si asa, se pare ca Celeronul A a fost asa de bine conceput, incat el chiar a reusit sa fie un concurent redutabil al lui P II. Un Celeron A la 366 MHz este putin mai slab decat un AMD K6-2 la 450 MHz la MegaFLOPI/s (Mega-Floating Operations /s - Miloane de Operatii in Virgula Mobila/s).Celeronul A va fi denumit de oameni procesorul overclockerilor, deoarece el era foarte overclock-abil si suporta caldurile mari, frecventa putandui-se ridica chiar cu 300 MHz!
Intel va construi mai apoi un nou procesor, sub numele de Pentium III, cu numele de cod "Katmai", care va avea 512 KB cache level 2 pe procesor ce va functiona la ½ din viteza procesorului. Noul PIII va porni de la 450 MHz si va avea, pe langa instructiunile MMX, inca 67 de instructiuni denumite Katmai, de unde si codenameul.
Pentiumul III Katmai (fabricat in 0.25 microni) va avea frecventa maxima de 650 MHz, el urmand sa fie inlocuit de un alt procesor, denumit P III Coppermine (fabricat in 0.18 microni) , la frecvente mai mari, procesor ce va ingloba alte instructiuni, denumite SIMD SSE.
Ei bine cu Coppermine este o mare bataie de cap. Teoretic, denumirea ii vine de la faptul ca interconexiunile dintre tranzistorii cipului sunt din cupru. De fapt, se pare ca ele sunt tot din aluminiu! - este o adevarata pleiada de discutii in legatura cu acest subiect, destul de infantil in sine.
Ambele versiuni de Pentium III vor avea magistrala de 100 MHz, iar variantele cu "A" in coada vor avea 133 MHz.
Concurentul lui Pentium III, lansat de AMD, va fi K7-Athlon.



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }