QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate informatica

LUCRARE DE DISERTATIE Informatica Aplicata - Invatarea cunostintelor de Word in sistem multimedia





UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


Scoala de Studii Academice Postuniversitare

de Informatica Aplicata







LUCRARE DE DISERTATIE



Invatarea cunostintelor de Word in sistem multimedia


1. Introducere

Tema proiectului de disertatie - "Invatarea cunostintelor de Word in sistem multimedia".


Cu ajutorul unor programe am realizat un CD multimedia in care este prezentat prin imagini, filme modul cum se pot crea scrisori, notite, rapoarte, facturi, oferte, formulare si aproape orice tip de documente tiparite sau distribuite electronic ale aplicatiei Word de la suita Microsoft Office XP 2002.

Abordarea aplicatiei Word este integral vizuala ca si celelalte componente ale suitei Office. Nicaieri in lume nu exista un set de programe care sa fie mai raspandite pe mai multe calculatoare decat aplicatiile MS Office. El constituie de fapt optiunea pentru aproape tot ceea ce puteti face cu un PC.

Fara indoiala, Microsoft Office Word este aplicatia dominanta pe plan mondial pentru editare si formatare de text iar formatul lui de fisier a devenit in prezent standardul de fapt.

Avantajele Office XP

Oamenii i necesita ile lor difera de la organiza ie la organiza ie. Office XP este facut pentru a raspunde tuturor, fie ca vorbim de experien a personala, a echipei sau a organiza iei, in intreprinderi mici, mijlocii sau corpora ii. Indiferent de punctul de vedere, Office XP aduce nouta i i avantaje ce se traduc prin scaderea costurilor, cre terea productivita ii i a profitabilita ii.

Experien a personala

Majoritatea imbunata irilor din Office XP simplifica modul in care oamenii lucreaza, ajutandu-i pe utilizatorii care au de indeplinit sarcini individuale.

Productivitate i eficien a

Smart Tags (etichetele inteligente), constituie un set de butoane ce- i adapteaza func ionalitatea dupa opera iile care se fac la un moment dat. Setul de butoane e identic in toate aplica iile i poate fi programat conform necesita ilor de business specifice.

Task Pane (panoul de sarcini) faciliteaza utilizarea instrumentelor frecvent folosite, a ezand caracteristicile relevante la un loc. Utilizatorii i i pot gasi fi ierele i pot formata con inutul mai repede ca niciodata.

Acces neintrerupt la informa ii i persoane

Data Access and Analisys - selecta i i actualiza i date de pe Web, interoga i baze de date, trage i concluzii cu instrumente de vizualizare i analiza. Office XP este integrat cu XML iar Acces au fost introduce vizualizari de tip PivotTable i PivotChart in tabele.

Fiabilitate i securitate imbunata ite

Application and Document Recovery ajuta la refacerea documentelor in cazul evenimentelor nedorite. Func ia AutoRecover este acum prezenta i in Excel i in Publisher.

In Outlook au fost introduse elemente de securizare; accesul la elemente ata ate poten ial daunatoare este implicit restric ionat.

Experien a de colaborare

Office XP permite echipelor sa partajeze informa iile i sa lucreze impreuna eficient.

Colaborare in cadrul documentelor i proiectelor

Send for Review simplifica procesul de verificare i combinare a corec iilor i comentariilor unui document Word, Excel sau PowerPoint la care se lucreaza in echipa, autorul de inand intregul control.

Integrare cu site-urile Web ale echipei

Cu Share Point Team Services sau Share Point Portal Server utilizatorii pot gestiona cu u urin a activita ile de grup prin portaluri Web. Evenimente, discu ii, anun uri i sarcini pot fi centralizate intr-un sistem cu capabilita i de Document Management, accesibil printr-un simplu browser.

Experien a organiza iei

Office XP ofera organiza iilor un set puternic de instrumente i capabilita i pentru a construi i extinde solu iile de colaborare i afaceri conform situa iilor lor specifice. Toate acestea la un cost scazut de exploatare i in deplina siguran a.

Instrumente flexibile pentru a raspunde necesita ilor de afaceri

Se pot construi solu ii de productivitate folosind SmartTags, suportul XML i componente Web extensibile.

Fiabilitate i securitate imbunata ite

Protec ie impotriva viru ilor cu Advanced Outlook Security Features

Instalare rapida i adaptata

Office XP permite instalarea, configurarea i gestionarea rapida - se faciliteaza aceste opera ii prin HTTP, procesele putandu-se derula direct de pe serverul de Web i de la o sursa de fi iere partajate.

Instalarea i intre inerea Office XP se fac cu un set imbunata it de instrumente de mentenan a i personalizare. Custom Installation Wizard permite selectarea fiecarei componente in parte, oferind administratorilor controlul configura iilor.

Mentenan a i suport tehnic facil

Administratorii pot adauga sau inlatura fi iere i componente in orice moment.

Func ionalita ile neinstalate ini ial se pot adauga automat pe parcurs, nefiind necesara reinstalarea produsului - toate acestea conform nevoilor reale ale utilizatorului.

Cerin e minimale hardware pentru Office XP

Configura ia recomandata pentru a utiliza Office XP este Windows XP Professional ruland pe un calculator cu procesor Pentium III, avand 128 MB de RAM. Mai jos sunt cerin ele minimale pe care un calculator trebuie sa le indeplineasca pentru a rula suitele Office XP.

Procesor

Calculator cu procesor Pentium la 133 MHz sau mai mult; se recomanda Pentium III

Memorie

Cerin ele de memorie depind de sistemul de operare utilizat.

Windows 98 sau Windows 98 Second Edition24 MB de RAM plus inca 8 MB de RAM pentru fiecare componenta Office (de exemplu, Microsoft Word) care ruleaza simultan.

Windows Me sau Microsoft Windows NT®32 MB de RAM plus inca 8 MB de RAM pentru fiecare componenta Office (de exemplu, Microsoft Word) care ruleaza simultan.

Windows 2000 Professional64 MB de RAM plus inca 8 MB de RAM pentru fiecare componenta Office (de exemplu, Microsoft Word) care ruleaza simultan.

Hard Disk

Windows XP Professional sau Windows XP Home Edition128 MB de RAM plus inca 8 MB de RAM pentru fiecare componenta Office (de exemplu, Microsoft Word) care ruleaza simultan.


Utilizatorii care nu folosesc Windows XP, Windows 2000, Windows Me sau Office 2000 Service Release 1 (SR-1) au nevoie de inca 50 MB de spa iu pe disc pentru actualizarile fi ierelor sistem pe care Office XP le folose te. Unele componente din Office XP Developer necesita spa iu adi ional pe disc.

Sistem de operare


Windows 98


Windows 98 Second Edition


Windows Millennium Edition (Windows Me)


Windows NT 4.0 cu Service Pack 6 (SP6) sau mai recent (necesita Microsoft Internet Explorer 4.01 SP1)


Windows 2000 Professional


Windows XP sau mai recent

Monitor

Super VGA (800 x 600 sau rezolu ie mai buna)

Periferice

CD ROM, Microsoft Mouse, Microsoft IntelliMouse® sau dispozitiv/mouse compatibil.


1.1 Prezentarea succinta a continutului lucrarii


Capitolul 1:   INRODUCERE

Obiectiv Acest capitol prezinta modalitatile de: instalare a programului Microsoft Word, pornire si oprire a programului, setare a preferintelor utilizatorului.

Despre Microsoft Word. Utilitate

Programul Microsoft Word este un procesor de texte complex, care permite editarea si prelucrarea documentelor in scopul imprimarii lor sub forma de articole, reviste, carti, brosuri, pliante, etc.

Acestea sunt documente usor de redactat si de dimensiuni reduse,  care necesita, in general, doar modificari si prelucrari de text, eventual inserare de campuri .

 
Denumirea generica de document acopera o gama larga de aplicatii, supuse procesarii de texte si inserarii de obiecte, cum ar fi:

adeverinte;

cereri,

scrisori;

In continutul unui formular se pot regasi tabele destul de complexe sau foi de calcul importate din alte aplicatii.

 


formulare;


Acestea sunt documente mai complexe care, pe langa prelucrare de text, pot include si obiecte de tip:

imagini, obiecte grafice;

ecuatii;

diagrame;

tabele;

desene (scheme).

 
pagini WEB;

articole, carti;

pliante, reviste.



Instalarea


Pentru a instala programul Microsoft Word, este necesara introducerea in calculator a compact discului care contine kit-ul de instalare Microsoft Office. Acest kit de instalare cuprinde si programele Install.exe sau Setup.exe, a caror lansare in executie initiaza instalarea efectiva a programului Microsoft Office.

Inainte de a lansa instalarea este de dorit sa se verifice spatiul disponibil de pe hard disk. Spatiul necesar pe unitatea hard pentru instalarea aplicatiei Microsoft Word este de 126 MB.

Exista mai multe moduri de pornire a instalarii programului Microsoft Word:


Alegand prima varianta de instalare, pe parcursul rularii programului Setup.exe apar urmatoarele ferestre, ce reprezinta pasii de instalare a programului Microsoft Office:

Pas 1 :

Se introduce compact discul (CD-ul) in unitatea CD - ROM, si se asteapta citirea lui, afisarea continutului. Se pozitioneaza cursorul mouse-ului pe programul Install sau Setup si se executa click pe butonul stang al mouse-ului. In acest mod este lansata instalarea (figura 1.1.).

Figura 1.1: Ecranul de initiere a instalarii Microsoft Office

Pas 2 :

In aceasta etapa se solicita introducerea numelui utilizatorului si al organizatiei din care face parte. Totodata trebuie completata si seria (numarul licentei) produsului, care se gaseste pe compactul discul cu kit-ul de instalare, ca in figura 1.2.

Figura 1.2: Introducerea seriei

Pentru a trece la pasul urmator se executa un click cu mouse-ul pe butonul Next.

Pas 3 :

La acest pas sunt prezentate conditiile de utilizare ale programului (figura 1.3.), precum si termenii de licenta. Pentru a continua instalarea programului trebuie sa se selecteze acceptarea termenilor de conventie si apoi se apasa butonul Next (figura 1.3)

Figura 1.3 : Termenii de licenta ai programului

1.2 Organizarea programului pe discul hard

Pas 4 :

La acest pas se alege tipul de instalare. Exista trei tipuri de instalare (figura 1.4.) :

Install Now - se instaleaza in mod automat Microsoft Office, incluzand componentele / programele - cele mai des folosite.

Complete - Se instaleaza pachetul Microsoft Office complet.

Custom - Se pot alege componentele ce se doresc a fi instalate.

Tot la acest pas se alege si calea unde se doreste instalarea programului (calea setata automat este C:Program Files Microsoft Office ). Daca doriti sa schimbati aceasta destinatie, executati un click pe butonul Browse . si alegeti o alta cale din caseta de dialog Browse (figura 1.4).


Figura 1.4: Selectarea optiunii Install Now

Pentru a seta anumite preferinte (componente) la instalarea programului, se alege optiunea Custom (figura 1.5.)

Figura 1.5: Selectarea optiunii Custom

Alegand optiunea Custom (figura 1.5), se selecteaza programele din pachetul Microsoft Office ce se doresc a fi instalate: Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint, Microsoft Outlook, Microsoft Access, Microsoft FrontPage (figura 1.6).


Figura 1.6: Alegerea aplicatiilor din pachetul Microsoft Office

Tot la acest pas mai exista optiunea de instalare a fiecarui program in parte (figura 1.7.) cu setarile sale tipice (alegerea in mod automat a optiunilor cel mai des folosite) sau personalizate (alegerea optiunilor se face de catre utilizator).

Figura 1.7 : Alegerea optiunilor pentru fiecare aplicatie in parte

Observatie 1 : In cazul in care se doreste revenirea asupra unei optiuni de la un pas anterior se apasa butonul Back si se poate schimba setarea anterioara cu una noua.

Observatie 2 : Pe tot parcursul alegerii optiunilor dorite, exista posibilitatea de apelare a ajutorului de instalare, apasand butonul de Help.

Observatie 3 : Instalarea poate fi abandonata in orice moment, apasand butonul Cancel.

Observatie 4 : In cazul in care utilizatorul doreste instalarea ulterioara si a altor optiuni, se va introduce compactul discul cu kit-ul de Microsoft Office in CD-ROM si se va alege optiunea Add or Remove Features, ceea ce inseamna ca se pot schimba preferintele privind optiunile fiecarei aplicatii in parte.

Pas 5 :

Apasarea butonului Install (figura 1.8) va desfasura instalarea programului cu toate optiunile selectate mai sus.

Figura 1.8: Fereastra ce afiseaza aplicatiile selectate pentru instalare


Urmeaza afisarea unei bare progresive (figura 1.9), semn ca instalarea programului este in curs.

Figura 1.9: Parcurgerea instalarii

Sfarsitul instalarii corecte este anuntat de mesajul "Microsoft Office XP Professional a fost instalat cu succes" (figura 1.10). In acest caz, se apasa butonul OK.

Figura 1.10: Afisarea mesajului de incheiere a instalarii


CAPITOLUL 2

EDITAREA DE DOCUMENTE

Obiectiv acest capitol are ca scop descrierea modalitatilor de editare si modificare a textului unui document, deschiderea si salvarea documentului si de utilizare a functiei de corectare automata a textului.

Introducerea si modificarea textului utilizand tastatura

Introducerea textului se realizeaza dupa activarea ferestrei de editare a programului Word (in urma lansarii in executie). Se obtine o fereastra ca in figura 2.1.

Figura 2.1. Fereastra de editare

Pe masura ce textul este editat, cursorul inainteaza pe linie orizontala. Cursorul care insoteste editarea se situeaza intotdeauna dupa ultimul caracter introdus (fie el de tip text, numeric sau spatiu). Cand se ajunge la un capat de rand, textul continua automat pe randul urmator, impreuna cu cursorul. Daca se doreste trecerea la un nou paragraf (pe un nou rand) se apasa tasta ENTER, iar trecerea la un nou rand in cadrul aceluiasi paragraf necesita apasarea tastelor SHIFT + ENTER. De asemenea, trecerea la o noua pagina se face automat atunci cand se ajunge la sfarsitul paginii. Daca se doreste trecerea la o noua pagina in orice punct al documentului se apasa tastele CTRL + ENTER.

In bara inferioara de meniu se afla cateva campuri in care se regasesc informatii despre :

pagina  curenta -in partea stanga, campul Page ;

numarul paginii curente in raport cu numarul de pagini ale documentului (d.e., pagina curenta  / numar total de pagini) ;

pozitia cursorului in cadrul paginii descrisa de linia si coloana pe care se afla cursorul (Ln, Col).

In cazul in care se doreste stergerea ultimului caracter introdus, se utilizeaza tasta Backspace. Apasarea ei sterge caracterul de la stanga cursorului. Stergerea unui caracter aflat la dreapta cursorului se realizeaza prin apasarea tastei Delete (delete- stergere). Orice modificare de acest tip atrage dupa sine schimbarea coordonatelor pozitiei cursorului (linie, coloana -din bara de meniu inferioara).

Modificarile uzuale care se pot efectua asupra unui document se refera in principiu la:

stergere/ inserare de texte si imagini (generic - obiecte)

modificarea formatului caracterelor (font, stil, dimensiune, pozitie - superioara, inferioara, culoare)

modificarea paragrafelor: aliniament (stanga- dreapta), spatiere, etc.


Mutarea in interiorul textului (cu cursorul sau prin derulare de tip scroll)

Dupa deschiderea unui document, in zona de lucru a ecranului (pagina curenta) pe primul rand editat, se poate vedea o linie verticala , cu aparitie intermitenta. Acesta este cursorul de text sau cursorul curent si indica pozitia in care va fi inserata urmatoarea tasta apasata sau un obiect de tip imagine, tabel, etc. Pe langa cursor, se poate vizualiza indicatorul mouse-ului. Acesta are forma de I, cand se afla in cadrul spatiului de editare si forma de sageata , cand se afla in afara lui, de exemplu pe barele de meniu sau pe bara de scroll. Deplasarea cursorului inainte-inapoi (in cadrul aceleiasi linii) si sus-jos (in cadrul unei pagini sau chiar intregului document) se poate face si de la tastatura, cu ajutorul butoanelor sageata (←,→, ↑,↓). O alta posibilitate, mai rapida, este cu mouse-ul, miscand indicatorul acestuia in pozitia dorita si executand click pe butonul stang.

De remarcat ca pe masura ce cursorul isi modifica pozitia in cadrul unei linii de text, numarul coloanei, (afisata in bara inferioara de meniu) creste sau scade in functie de sensul de deplasare. De asemenea, modificarea pe verticala a pozitiei cursorului implica schimbarea numarului linei aferente din bara de meniu inferioara.

Mutarea automata a cursorului la inceputul randului se realizeaza prin apasarea tastei Home, in timp ce mutarea automata la sfarsitul randului (dupa ultimul caracter introdus) se realizeaza prin apasarea tastei End. Tastele PgUp si PgDn permit vizualizarea pagina cu pagina in cadrul documentului.

In partea dreapta a spatiului de scriere se afla bara de navigare de tip scroll care permite derularea documentului cu ajutorul mouse-ului. Navigarea pagina cu pagina din bara de scroll se poate face pozitionand indicatorul mouse-ului pe simbolul ▲ respectiv ▼ si dand click pe butonul stang. Altfel daca se doreste vizualizarea unei pagini de document situata anterior fata de pagina curenta, se da click cu mouse-ul pe bara de scroll intr-o pozitie anterioara pozitiei cursorului de bara.

Inserarea si suprascrierea textului

Microsoft Word permite doua moduri de lucru pentru introducerea textului: Inserare si Suprascriere. In modul de lucru Inserare (Insert) -mod de lucru prestabilit - caracterele ce vor fi scrise vor fi introduse automat in pozitia curenta a cursorului, deplasand tot textul care urmeaza, catre dreapta. In acest mod de lucru, pentru a scrie peste un text existent, se selecteaza textul ce se doreste inlocuit, astfel:

cu ajutorul mouse-ului (se mentine butonul stang al mouse-ului apasat si se deplaseaza indicatorul mouse-ul pana in pozitia dorita a textului)

de la tastatura (tastele shift si → apasate simultan si mentinute pana in pozitia dorita).

In modul de lucru Suprascriere (Overtype), orice caracter introdus inlocuieste primul caracter (daca exista) din partea dreapta a cursorului (inclusiv apasarea tastei Space va inlocui urmatorul caracter).

Pentru a trece din modul de lucru Inserare in modul de lucru Suprascriere se executa urmatorii pasi (figura 2.2.) :

Pentru a trece inapoi in modul de lucru Inserare se efectueaza aceiasi pasi cu diferenta ca la   pasul 4 se va deselecta caseta Overtype mode.

Figura 2.2: Selectarea modului de lucru

Alegerea modului de lucru se poate face si cu ajutorul tastei Insert. Cand se apasa tasta Insert se comuta intre cele doua moduri de lucru.




CAPITOLUL 3

SELECTARE, ADAUGARE, EDITARE, CAUTARE

Obiectiv: acest capitol ofera o vedere de ansamblu a tehnicilor de selectie, adaugare, editare,

cautare si inlocuirea elementelor selectate.

3.1 Tehnici de selectare

Pentru a se putea face operatii de formatare asupra unui text, este nevoie ca acesta sa fie selectat. Astfel, calculatorul va sti asupra carei portiuni de text va efectua operatiile de formatare. Textul selectat va fi alb pe un fond negru asa cum se vede in figura 3.1 :


Figura 3.1. Text selectat

Exista mai multe posibilitati de a selecta un text. Selectarea se poate face fie cu ajutorul mouse-ului fie cu ajutorul tastaturii.

Selectarea cu ajutorul mouse-ului

Pentru a se selecta un text cu ajutorul mouse-ului, se pozitioneaza cursorul acestuia la un capat al zonei ce se doreste a fi selectata, se executa click si apoi, tinandu-se apasat butonul mouse-ului, se pozitioneaza cursorul la capatul zonei. Dupa aceea se elibereaza butonul mouse-ului.

Exista cazuri cand se doreste selectarea unei zone dreptunghiulare dintr-un anumit text fara a selecta liniile textului in intregime. Pentru a realiza acest lucru trebuie tinuta apasata tasta ALT si efectuati pasii de mai sus. Zona de text selectata va arata ca in figura 3.2 :

Figura 3.2 . Selectarea unei zone dreptunghiulare

Exista doua zone unde se poate face selectarea textului si anume:

in interiorul paragrafului. Asa cum s-a prezentat anterior, interiorul paragrafului este evidentiat de urmatoarea forma a cursorului mouse-ului :

din bara de selectare a textului. Acesta zona de selectare este evidentiata de urmatoarea forma a mouse-ului :

Selectarea in interiorul paragrafului contine urmatoarele variante

dublu click - se selecteaza un cuvant

triplu click - se selecteaza intreg paragraful

CTRL+click - se selecteaza intreaga fraza

Clic+SHIFT+Click - se selecteaza zona dintre cele doua pozitii ale textului indicate de cele doua click-uri de mouse



O alta varianta o reprezinta selectarea din rigla (stanga ecranului)

click - se selecteaza linia curenta

dublu click - se selecteaza intreg paragraful curent

triplu click - se selecteaza intreg documentul


       Selectarea cu ajutorul tastaturii

Selectarea textului cu ajutorul tastaturii se face in general cu ajutorul tastelor SHIFT+Tastele de deplasare (sus-jos, stanga-dreapta). Se muta cursorul la un capat al textului ce se doreste a fi selectat, se tine apasata tasta Shift si se deplaseaza cu sagetile stanga-dreapta (sus-jos) pana la celalalt capat. In metodele de selectare a textului cu ajutorul tastaturii, prezentate mai jos, punctul de inceput al textului selectat este dat de pozitia curenta a cursorului de text.

Shift + sageata stanga(←) - selecteza un caracter la stanga

Shift + sageata dreapta(→) - selecteaza un caracter la dreapta

Shift + sageata sus(↑) - selecteaza o linie in sus

Shift + sageata jos(↓) - selecteaza o linie in jos

Shift + CTRL+sageata stanga(←) - selecteaza un cuvant la stanga

Shift + CTRL+sageata dreapta(→) - selecteaza un cuvant la dreapta

Shift + CTRL+sageata sus(↑) - selecteaza pana la inceputul paragrafului curent

Shift + CTRL+ sageata jos(↓) - selecteaza pana la sfarsitul paragrafului curent

Shift+End - selecteaza pana la sfarsitul liniei curente

Shift+Home - selecteaza pana la inceputul liniei curente

Shift+Page Up - Selecteaza pana la inceputul ecranului

Shift+Page Down - Selecteaza pana la sfarsitul ecranului

Shift+CTRL+End - Selecteaza pana la sfarsitul documentului

Shift+CTRL+Home - Selecteaza pana la inceputul documentului

CTRL+ALT+Shift+Page Down - Selecteaza pana la sfarsitul ecranului

CTRL+A - Selecteaza intreg documentul

Pentru selectarea intregului document mai exista si optiunea din bara de meniuri : Edit -> Select All (Figura 3.3)

Figura 3.3. Actionarea comenzii Select All

Acestea sunt cele mai des folosite tehnici de selectie. Pentru a afla si celelalte variante se poate apela la ajutorul asistentului. In casuta de intrebare se scrie urmatoarea intrebare : Select text and graphics (Figura 3.4)

Figura 3.4.Apelarea la ajutorul editorului de text

Pentru a vizualiza posibilitatile de selectie a textului, se alege optiunea select text, apoi Help-ul de la Word va afisa toate posibilitatile de selectare a textului(Figura 3.5) :


Figura 3.5. Raspunsul asistentului


3.2 Stergerea si suprascrierea textului selectat

Odata selectat textul dorit, se pot face o serie de operatii asupra acestuia.Una din aceste operatii o reprezinta si stergerea textului selectat. Pentru a-l sterge se poate apasa tasta Delete sau tasta Backspace. In general exista o diferenta intre aceste doua operatii:

tasta Backspace sterge caracterul anterior

tasta Delete sterge caracterul precedent

Observatie: Atentie la aceasta operatie de stergere: in caz ca a fost stearsa din greseala o anumita portiune de text, Word-ul ofera posibilitatea de a reveni la continutul initial. Revenirea se poate realiza prin apasarea butonului (Undo) sau din bara de meniu se urmareste calea Edit->Undo Typing

De asemenea, pentru a sterge textul selectat se poate executa click dreapta pe portiunea de text selectata si se alege optiunea Cut (Figura 3.6):

Figura 3.6. Stergerea textului cu ajutorul meniului clic dreapta


CAPITOLUL 4

FORMATAREA DOCUMENTELOR

Obiectiv: descrierea diferitelor nivele de formatare, a modalitatii de formatare a paragrafelor si caracterelor

4.1 Formatarea pe diferite nivele (caractere, paragrafe, sectiuni, pagina)

Formatarea se poate face pe mai multe niveluri: caractere (litere, cifre, semne de punctuatie, spatii, caractere speciale), paragrafe, sectiuni, pagini, sau chiar a intregului document. Formatarea se poate face in orice punct al editarii documentului.

Se numeste paragraf textul aflat intre doua simboluri de tip . Vizualizarea simbolurilor de acest tip care delimiteaza paragrafele se poate realiza executand un click pe butonul aferent din bara de instrumente standard.

Atributele unei formatari pot fi alese din meniul Format / Font Figura 4.1) sau din bara de instrumente Formatting.

Figura 4.1. Calea de alegere a formatarii: Format ->Font

 

Corespondenta dintre caracteristicile celor doua metode este vizualizata in figura 4.2.

Figura 4.2. Fereastra cu optiunile de formatare. Paralela cu bara de meniu

Butoanele din bara de instrumente pentru formatare Formatting sunt:

- Font permite schimbarea tipului de font prin alegerea lui din lista

Figura 4.3. Fereastra cu derularea optiunilor de alegere a fontului

 

- Font size permite modificarea dimensiunii fontului. Permite alegerea unei valori aflate intre 1 si 1638.

- Font style permite alegerea stilului fontului

Figura 4.4. Fereastra cu optiunile stilului de scriere a textului. Se poate selecta , de exemplu, stilul Heading 1 pentru titlul unui capitol

- ingroasa caracterele (Ctrl+B)

- inclina caracterele (Ctrl+I)

- subliniaza caracterele (Ctrl+U)

- Font Color stabileste culoarea caracterelor Figura 4.5)

Figura 4.5. Moduri de selectie a culorii pentru caractere. Ultimele doua ferestre apar la selectarea optiunii More Colors, in prima fereastra la selectarea butonului Font Color

- Highlight - stabileste culoarea de fundal pentru caractere. Aceasta optiune este folosita pentru a marca sau a gasi mai repede un text important din document

Stabilirea atributelor latimii caracterelor, pozitia lor verticala si a spatiului dintre caractere se face selectand optiunea Format / Font / Character Spacing Figura 4.6).

Figura 4.6: Fereastra de selectare a efectelor speciale din meniul Format / Font / Character Spacing

In meniul Format / Font / Text Effects exista si optiunea de selectare a unor efecte speciale pentru textul dorit din document. Acest mod de vizualizare este util pentru documentele in format electronic, deoarece efectele speciale nu pot fi vizualizate pe documentul tiparit.

Optiunile de formatare a textului se pot selecta si printr-o combinatie de taste, asa cum se poate studia in tabelul de mai jos.


Combinatia de taste

Actiunea descrisa

Exemplu de vizualizare

Ctrl + B

Ingroasa caracterele

Microsoft Word

Ctrl + I

Inclina caracterele

Microsoft Word

Ctrl + U

Subliniaza caracterele

Microsoft Word

Ctrl + Shift + W

Subliniaza  cuvantul pe care se afla indicatorul

Ctrl + Shift + D

Subliniaza cu doua linii cuvantul dorit

Microsoft Word

Ctrl + Shift + H

Ascunde textul. Daca se doreste vizualizarea textului ascuns se apasa butonul Show/Hide

Microsoft Word

Ctrl + ]

Mareste dimensiunea fontului cu 1 punct

Microsoft Word

Ctrl + [

Micsoreaza dimensiunea fontului cu 1 punct

Microsoft Word

Ctrl + =

Scrie la indice

Microsoft  Word20

Ctrl + Shift + =

Scrie la exponent

Microsoft  Word 20

Ctrl + Shift + A

Transforma literele mici in litere mari

Microsoft Word

Shift + F3

Transforma literele mari in litere mici si invers

microsoft  word

4.2. Vizualizarea normala / cu aspect de pagina imprimata si examinare inainte de imprimare


CAPITOLUL 5

INCADRAREA IN PAGINA

Obiectiv: prezentarea modalitatii de incadrare in pagina, de creare a antetului si subsolului de pagina, de formatare pe mai multe coloane a paragrafelor, de inserare a intreruperilor de pagina.

Setarea paginii

Pagina Word este documentul care se deschide atunci cand se executa comanda File/New sau cand se apasa butonul New din bara de instrumente si se creeaza fisierul model numit normal dot.Setarile paginii (Figura 5.1) pot fi modificate din butonul din bara de instrumente sau selectand optiunea File/Page Setup. Valorile parametrilor pot fi modificate in orice moment pe durata editarii documentului.

Figura 5.1. Fereastra cu optiunile de setare a paginii


Observatie!: Orice modificare a setarii paginii facuta ulterior editarii document poate avea drept urmare modificarea aranjarii informatiei in pagina, necesitand - astfel - o noua verificare a incadrarii in pagina.

Marimea paginii

Pentru a stabili dimensiunile paginii se executa comanda File/Page Setup/Paper (Figura 5.2). In aceasta fereastra se alege dimensiunea paginii din lista ascunsa Paper_size (dimensiunea paginii) sau se scriu direct parametrii de definire a dimensiunilor in campurile Width (latime) si Height (inaltime).

Figura 5.2. Fereastra cu setarile dimensiunilor paginii


Observatie!: Inainte de tiparire, trebuie sa se cunoasca formatul hartiei pe care se va tipari documentul.

Marginile

Marginile se seteaza din fereastra Page Setup/Margins, unde se pot alege distantele dintre continut si marginile hartiei.

In cele ce urmeaza sunt prezentati parametrii de setare a marginilor si semnificatia lor:

Top (top) - - stabileste valoarea distantei dintre marginea superioara a paginii si prima linie din text de pe pagina

Bottom(baza) - - stabileste valoarea distantei dintre marginea inferioara a paginii si ultima linie din text de pe pagina

Left(stanga)=Inside(interior) - stabileste valoarea distantei dintre marginea din stanga a paginii si marginea din stanga a paragrafului(in cazul optiunii Mirror margins, parametrul Left devine Inside)

Right(dreapta)=Outside(exterior) - stabileste valoarea distantei dintre marginea din dreapta a paginii si marginea din dreapta a paragrafului(in cazul optiunii Mirror margins, parametrul Right devine Outside)

Gutter - - lasa un spatiu pentru legarea documentului. Acest spatiu se poate face in doua locuri: la stanga si in partea superioara a paginii:



Paginile pot fi aranjate pe foaie in mai multe moduri(Figura 5.3):

Normal - va fi tiparita o pagina pe coala de hartie

Mirror margins(margini oglinda) - documentul va fi tiparit fata - verso

2 pages per sheet (2 pagini pe foaie) - vor fi tiparite doua pagini pe aceeasi coala de hartie

Book fold(hartie plianta) - documentul va fi tiparit sub forma de livret

Figura 5.3. Fereastra cu optiunile de setare a marginilor paginii

Orientarea (portret sau peisaj)

Orientarea paginii se seteaza din optiunea Orientation din fereastra de setare a paginii Page Setup.

Orientarea paginii poate fi:

  Portrait(portret) - latimea pe orizontala si inaltimea pe verticala

  Landscape(peisaj) - latimea pe verticala si inaltimea pe orizontala


 


Intreruperea de pagina

Tot in fereastra de setare a paginii Page Setup exista setarea parametrilor Layout(Figura 5.4).

Figura 5.4. Fereastra cu optiuni de setare Layout

Parametrii Layout, care pot fi setati sunt:

Section start - stabileste de unde sa inceapa o noua sectiune

  Continuous - o noua sectiune va incepe in continuarea celei dinainte

  New column - o noua sectiune va incepe pe o noua coloana(daca documentul este redactat pe doua coloane)

  New page - o noua sectiune va incepe pe o noua pagina

  Even page - o noua sectiune va incepe pe o pagina cu numar par

  Odd page - o noua sectiune va incepe pe o pagina cu numar impar

 



Headers and footers - seteaza modul in care vor fi folosite antetele si subsolurile in document

       Different odd and even - stabileste ca paginile impare vor avea antet diferit fata de paginile pare

       Different first page - stabileste ca prima pagina a documentului are antet si subsol diferite fata de celelalte pagini din document

 



Vertical alignment - seteaza alinierea pe verticala a paragrafelor documentului

       Top - alinierea normala, in care paragrafele sunt inserate in pagina de sus in jos

       Center - paragrafele sunt inserate in pagina de la mijloc, astfel incat sunt centrate fata de marginea superioara si inferioara a paginii

       Justified - paragrafele sunt inserate in pagina de sus in jos si se recalculeaza distantele intre ele astfel incat sa fie egale si sa fie scrise pe toata pagina

       Bottom - paragrafele sunt inserate de jos in sus pana se scrie toata pagina, iar apoi punctul de inserare este mutat la sfarsitul paginii urmatoare


 




Lista derulanta Apply to - stabileste carei parti din document i se aplica parametrii setati

       Whole document - schimbarile se aplica intregului document

       This point forward - schimbarile se aplica pentru partea de text din document aflata dupa pozitia actuala a punctului de inserare pana la sfarsitul documentului

       Selected text - schimbarile se aplica pentru textul selectat (care sa nu fie mai "scurt"de o pagina)

OBSERVATIE: Aceasta ultima optiune apare in cazul in care a fost selectat inainte textul ce se doreste a fi modificat


 


Butonul Default . - apasarea acestui buton are ca rezultat aparitia unei ferestre in care se intreaba daca noua setare a parametrilor din fereastra de setare a paginii Page Setup se doreste a fi salvata pentru documentele create ulterior.


       Yes - schimbarile se aplica documentelor ulterioare

       No schimbarile nu se salveaza si pentru documentele create pe viitor

 


5.3 Antetul si subsolul

Antetele si subsolurile sunt folosite pentru a scrie pe fiecare pagina din acelasi document informatii identice. In plus, antetele si subsolurile pot fi scrise si doar pe pagini pare sau impare.

Antetul este informatia de la inceputul paginii, iar subsolul este informatia din josul paginii. Putem alege antete diferite pentru paginile pare sau impare sau pentru prima pagina si restul documentului.

Antetul se insereaza folosind optiunea din meniu View/ Header and Footer (Antet si Subsol). Dupa setarea acestei optiuni, modul de vizualizare este cel de Print Layout, in care poate fi vazuta bara de instrumente Header and Footer (Figura 5.5). Locurile de inserare a antetului si subsolului sunt marcate prin chenare punctate.

Figura5.5. Fereastra de vizualizare a locurilor de inserare a antetului si subsolului selectand optiunea View/ Header and Footer

Comenzile din bara de instrumente Header and footer sunt:

Insert Auto Text - - insereaza un text din lista Auto Text

Figura 5.6. Fereastra de optiuni de text din lista Auto Text

 

Insert Page Number - - insereaza numarul paginii

Insert Number of Pages - - insereaza numarul total de pagini

Format Pages Number - - stabileste formatul numerotarii paginilor in antet si subsol prin intermediul ferestrei Page Number Format (Figura 5.7).

Figura 5.7. Fereastra Page Number Format

 


CAPITOLUL 6

EDITAREA SCRISORILOR

Obiectiv : Acest capitol prezinta modalitatea de creare si editare a unei scrisori de o pagina, utilizand formate standard, pe care utilizatorul le poate alege in functie de tipul scrisorii: particulara sau de afaceri.

Modalitati de creare a unei scrisori

Exista doua posibilitati de redactare a unei scrisori:

Oricare ar fi optiunea aleasa, inainte de a incepe editarea propriu zisa a scrisorii, este necesara formatarea (setarea) paginii de document (marime, margini), dupa preferintele utilizatorului. Procedura de formatare a unei pagini a fost descrisa in cadrul capitolului 5, paragraful 5.1. De regula se seteaza marginile (File > Page Setup > Margins

Optiunea Letter Wizard (sablon implicit de scrisoare)



Daca se doreste crearea unei scrisori utilizand un sablon standard care face referire la elemente specifice (adresa destinatar, forma de salut, forma de incheiere, semnatura expeditor, etc) se apeleaza optiunea Letter Wizard, astfel:

In urma acestor comenzi este vizualizata o fereastra de dialog (fig. 6) intitulata Letter Wizard, in care utilizatorul va regasi toate informatiile necesare editarii scrisorii. Activitatea de editare a unei scrisori presupune parcurgerea urmatorilor pasi:



Figura 6.1 Ferestra de dialog pentru editarea unei scrisori

Date line: validarea acestei optiuni are ca efect introducerea automata a datei curente in textul scrisorii; formatul datei poate fi ales din lista derulanta atasata in partea dreapta.

Include header and footer with page design: validarea acestei optiuni permite adaugarea unui antet si a unui subsol incepand din a doua pagina a scrisorii. Pentru a reedita antetul sau subsolul, se executa un clic de doua ori in zona antetului, sau se apeleaza din meniu Insert > Header and Footer.  

Observatie! Pentru scrisoarea de o pagina nu este necesara validarea acestei optiuni.

Figura 6.2. Setarea formatului scrisorii

Choose a page design - alegerea unui sablon (model) de scrisoare din lista derulanta, a carei forma este previzualizata automat. Selectarea unui model este obligatorie, altfel este ales modelul implicit (curent), care nu admite introducerea de antet sau subsol. In functie de tipul scrisorii (profesionala, personala) se activeaza anumite campuri (adresa, lista de distribuire) care trebuie completate ulterior, in cadrul urmatorilor pasi (2-4) de editare.

Observatie! Sablonul scrisorii de afaceri este "Professional Letter", iar al scrisorii particulare este "normal" sau "current".

Choose a letter style - este ales stilul scrisorii, previzualizat in mod automat. Prin setarea stilului este preferata o anumita modalitate de dispunere in pagina a textului.


Preprinted letter-head- activarea acestei optiuni ii permite utilizatorului sa inceapa editarea textului la o anumita distanta dorita fata de marginea superioara a foii. De asemenea se poate seta si pozitionarea literelor in raport cu linia inferioara a randului.


CAPITOLUL 7

TIPARIREA DOCUMENTELOR

Obiectiv: acest capitol descrie modalitatile de previzualizare a unui document in vederea tiparirii, de setare a imprimantelor in vederea listarii documentelor, posibilitatile de listare a partilor componente ale unui document, cat si tipurile de imprimante si aria de aplicabilitate.

Scopul crearii si editarii unui document este si cel al, imprimarii lui intr-o forma cat mai eleganta. Listarea unui document poate necesita parcurgerea mai multor operatii si anume:

setarea tipului imprimantei (calitatea tiparirii, rezolutia imprimantei, tipul paginii),

stabilirea paginilor de tiparit, a ordinii lor si a numarului de exemplare.

De multe ori insa, se aleg setarile implicite, caz in care imprimarea se realizeaza rapid prin executarea unui click pe simbolul din bara utilizator (standard) sau din modul pre-vizualizare (preview).

7.1. Examinarea inainte de imprimare

De cele mai multe ori se dovedeste a fi utila o examinare (pre-vizualizare) a documentului inainte de tiparire.

Astfel, componenta de previzualizare a programului Word poate fi apelata prin:




In acest moment se comuta in modul de lucru pre-vizualizare (preview) (figura 7.1.), in care documentul este afisat asa cum va arata pe hartie. Implicit este vizualizata pagina curenta a documentului. Pentru vizualizarea paginilor anterioara si urmatoare se utilizeaza butoanele de navigare inainte si inapoi .




Acest mod de lucru este caracterizat de o bara de instrumente de lucru Print Preview (figura 7.1.) afisata sub bara de meniu. Semnificatia fiecarui simbol este urmatoarea:

Tiparire (Print- simbol ) - tipareste documentul curent utilizind ultimile setari ale imprimantei (sau cele implicite)

Marire (Magnifier - simbol ) - comuta intre modul de lucru "marit" si modul de lucru "editare". Aceasta comutare este utila pentru efectuarea unor modificari (minore) in text, direct in momentul previzualizarii. Daca se pastreaza modul de lucru "marit", cursorul este descris de o lupa (in care este incadrat un semn plus, daca imaginea este micsorata) si un semn minus daca imaginea este marita.

O singura pagina (One page - simbol ) - afiseaza o singura pagina din document (pagina curenta) la un moment dat.

Pagini multiple (Multiple pages - simbol ) - stabileste numarul de pagini care pot fi vizualizate simultan (detaliere in paragraful 7.1.1)

Controlul marimii (Zoom - simbol ) - mareste pagina; este selectat un procent de marire a paginii afisate, din lista derulanta.

Afisarea riglei (View ruler - simbol ) - activeaza sau dezactiveaza rigla orizontala si verticala. De multe ori rigla este utila atunci cand se doresc modificari ale unor figuri, ale aliniatelor sau formatului de pagina. De exemplu, pentru modificarea marginii din stanga, se pozitioneaza indicatorul de mouse pe zona incercuita in figura 7.2. Indicatorul de mouse ia forma . Prin mentionerea butonului stang al mouse-ului apasat si deplasarea e mouse-ului la stanga sau la dreapta, marginea din stanga a paginii se decrementeaza, respectiv se incrementeaza .



Figura 7.2. Pozitionarea indicatorului de mouse pentru setarea marginii din stanga a paginii

Fortat sa incapa (Shrink to fit - simbol ) - este utilizat in compactarea textului pentru a incapea pe un numar mai mic de pagini (detaliere in paragraful 7.1.2.)

Afisarea pe tot ecranul (Full screen - simbol ) - pagina curenta a documentului este afisata pe tot ecranul, barele si toate celelalte elemente de pe ecran fiind dezactivate (bara de meniu, de stare, de simboluri, de scroll)

Inchidere (Close - butonul ) - prin apasarea butonului Close (sau a tastelor ALT + C) se inchide modul de afisare de tip pre-vizualizare si se revine in modul de editare document de unde s-a apelat comanda Print Preview.

Asistenta soft (Help - simbol ) - activeaza asistentul de ajutor al programului Word.


Examinarea pentru imprimare se poate face si pe parcursul editarii documentului, in vederea verificarii aspectului de prezentare. Din fereastra principala, de editare a documentului, se executa click pe simbolul pentru a comuta in modul previzualizare (preview), dupa care, prin executarea unui click pe butonul Close, se revine in modul de lucru.


7.1.2. Afisarea mai multor pagini

Word ofera posibilitatea unei priviri de ansamblu a unei parti mai mari a documentului, prin utilizarea facilitatii de afisare a mai multor pagini simulatan (multiple pages - simbol ). La executarea unui click pe acest simbol, este afisata o grila de combinatii de afisare posibile : se specifica sub forma de matrice numarul de pagini afisate pe liniile respectiv pe coloanele matricii (figura 7.3.) la un moment dat.


Afisarea paginilor multiple permite si navigarea in cadrul documentului. Pe masura ce se parcurge documentul cu ajutorul butonului , afisarea inainteaza cu cate o pagina. Pe ecran raman afisate pagina la care s-a ajuns, impreuna cu cele anterioare, astfel incat sa se mentina simultan pe ecran numarul de pagini stabilite.






CAPITOL8

CORESPONDENTA IMBINATA

Obiectiv: acest capitol descrie modalitatea de a compune aceeasi scrisoare in scopul expedierii ei catre mai multe persoane. Procedura de baza consta in introducerea campurilor variabile (in conformitate cu o agenda de adrese), al caror continut este actualizat automat pentru fiecare persoana. De asemenea, se urmareste si editarea de etichete dupa acelasi principiu.

De ce este utila corespondenta imbinata?

Este stiut ca de multe ori suntem pusi in situatia de a transmite aceeasi scrisoare, cu acelasi continut (felicitare, instiintare, etc.) catre mai multe persoane. Desigur ca pentru a realiza acest lucru este necesar sa cunoastem toate informatiile utile expedierii scrisorii respective, cum ar fi:

Nume destinatar;

Prenume destinatar;

Locul de munca

Adresa domicilului;

Adresa locului de munca

Codul postal

Chiar daca scrisoarea se adreseaza unei persoane diferite, Microsoft Word are posibilitatea de a particulariza aceeasi scrisoare pentru fiecare destinatar in parte. Acest lucru se realizeaza prin introducerea in documentul scrisorii a campurilor combinate, care se refera la datele caracteristice ale destinatarilor. Pentru o organizare eficienta a acestor informatii este necesara stocarea lor intr-un fisier de tip agenda (sursa datelor).

Cele doua fisiere documentul si respectiv agenda "comunica" prin intermediul campurilor combinate variabile, astfel ca, in momentul realizarii operatiei de combinare intre fisiere, documentul preia secvential datele din agenda, actualizand campurile din scrisoare pentru fiecare inregistrare (persoana). Aceasta modalitate de a actualiza succesiv acelasi fisier prin extragerea informatiilor dintr-o agenda se aplica si la editarea etichetelor. In acest fel se economiseste atat timp cat si spatiu pe disk, deoarece nu mai este necesara introducerea fiecarei adrese in parte si nici salvarea copiilor scrisorii pentru fiecare destinatar. Aceste copii sunt create virtual in momentul combinarii si vizualizarii.

Astfel, principiul corespondentei imbinate presupune utilizarea urmatoarelor entitati:

In final, se realizeaza combinarea (legarea) celor doua entitati, in vederea listarii la imprimanta a documentului (scrisoare, eticheta, etc) particularizat pentru fiecare persoana.

Activitatea de creare a corespondentei combinate cuprinde 6 etape descrise prin intermediul unui instrument de ajutor (helper assistant) pe care Microsoft Word il pune la dispozitia utilizatorului in momentul apelarii comenzilor:

Asistentul de ajutor se activeaza in partea dreapta a ferestrei curente, ca in figura 8.1.

Figura 8.1. Activarea asistentului de ajutor pentru combinarea corespondentei (Mail Merge)

Etapele de realizare a unui document combinat sunt:

1. alegerea tipului de document utilizat pentru corespondenta:

scrisori;

mesaje electronice;

plicuri;

etichete;

2. alegerea documentului principal din urmatoarele posibilitati:

documentul curent;

document de tip sablon (template);

3. utilizarea sursei de date prin urmatoarele posibilitati :

crearea unei noi surse;   

deschiderea unei surse existente;   

utilizarea agendei Address book (lista de tip Outlook sau Contact);

4. editarea documentului principal presupune:

introducerea textului: forma de salut , forma de incheiere, etc;

introducerea campurilor variabile (combinate) 5. previzualizarea documentului principal combinat cu sursa de date:

previzualizare prin crearea unui nou document;

utilizarea barei de simboluri mail merge

6. Imprimarea propriu-zisa alegand una din variantele:

Etapele 1-6 pot fi initiate si cu ajutorul simbolurilor corespunzatoare, care se gasesc in bara de simboluri pentru activitatea de corespondenta combinata.

In urma acestor comenzi este afisata bara de instrumente Mail Merge (corespondenta combinata):

8.1. Sursa datelor

Sursa datelor este reprezentata printr-un fisier de tip baza de date sau agenda si se poate vizualiza intr-o forma tabelara.

8.1.1. Definirea si modificarea structurii (controlarea inregistrarilor)

Asa cum s-a precizat anterior, la apelarea optiunii Mail Merge (Tools > Mailing and Labels), devine activa procedura de asistenta / ajutor al acestui serviciu. Se remarca posibilitatea de parcurgere (inainte, inapoi) a celor 6 etape enumerate anterior.

Pentru a accesa sursa de date, este obligatorie inlantuirea primilor 3 pasi ai procedurii.

Etapa 1: Alegerea tipului de document (simbol grafic )

In aceasta etapa este necesara expimarea optiunii in privinta tipului de document utilizat pentru corespondenta imbinata (scrisoare, e-mail, eticheta, etc) (figura 8.2).

a. Se executa click pe una din optiuni (scrisoare, e-mail, eticheta, etc), fiecare alegere fiind insotita de o descriere.

b. Se executa click pe butonul de navigare inainte (next): se va crea un document nou de tipul ales (de exemplu scrisoare), si va fi afisata fereastra corespunzatoare pasului 2

 




Figura 8.2. Alegerera tipului de document

pentru expediere (scrisoare)


Etapa a doua : Alegerea documentului principal

a.    Se executa click pe una din cele trei optiuni (figura 8.3.):

a1. document curent;

a2. sablon (utilizatorul va avea posibilitatea sa aleaga un model dintr-o lista afisata intr-o fereastra de dialog );

a3. document combinat existent - este pusa la dispozitie o lista derulanta de documente combinate.

b. Se executa click pe butonul de navigare inainte (next) pentru a trece la pasul 3, sau inapoi (previous) pentru a relua pasul 1.





  1. Se executa clic pe butonul de navigare inainte: si va fi afisata fereastra corespunzatoare pasului 3
 







Figura 8.3. selectarea   

documentului principal

Etapa a 3-a: Utilizarea sursei de date

a.    Se executa click pe una din optiunile:

a1. utilizarea unei surse de date deja existente (simbol): este afisata de exemplu cea folosita cel mai recent (d.e. a.mdb), cu posibilitatea de editare; sau este necesara selectarea unei surse (liste) diferite dintr-o fereastra de dialog.

a.2.selectarea dintr-o lista de fisiere (de tip agenda - Personal Address Book, Contacts) create anterior prin programul Microsoft Outlook

a3. crearea unei noi surse (simbol ): in cazul in care se doreste introducerea unei agende noi, se executa click pe articolul Create (creeaza baza de date)


 






CAPITOLUL 9


SABLOANE


Obiectiv : descrierea modalitatilor de utilizare a zonelor variabile care contin sabloane implicite (Normal.dot) si de creare, inserare, stergere si redenumire a acestora.

Pentru a proteja un document, i.e. pentru a putea fi modificat de catre mai multi utilizatori fara a i se schimba continutul, au fost introduse sabloanele. Fiecare document nou creat este bazat pe un anumit model (template). Modelul este un document care contine anumite texte ce raman neschimbate, precum si anumite imagini, parametrii de formatare ai paginii, paragrafelor. Modelul implicit este NORMAL.DOT.

Sablonul de document implicit, NORMAL.DOT

Modelul implicit dupa care se creeza un nou document este NORMAL.DOT.

Pentru introducerea sablonului implicit, trebuie parcursi urmatorii pasi :

Se executa un click pe butonul drept al mouse-ului pe bara de meniu si se dezactiveaza meniul Forms.

Figura 9.1. Fereastra in care se dezactiveaza meniul Forms din bara de meniu

 






Din meniu se alege optiunea File/Save as . si din lista Save as type se selecteaza Document Template (Sablon de document)(figura 9.2). In casuta Save in se alege calea de salvare : C:Documents and Settings Administrator Application DataMicrosoft Templates pentru Windows XP Professional). Extensia cu care va fi salvat documentul este *.dot. La deschiderea acestui sablon, primul lucru pe care il face utilizatorul inainte de a-l edita este sa-l salveze ca document Word, adica cu extensia .doc.


Figura 9.2. Lista din care se poate selecta Document Template din fereastra

File/Save as .


Caracteristicile sablonul NORMAL.DOT pot fi vizualizate in bara de meniu si sunt urmatoarele :

  Tipul caracterului   Font :

  Stilul caracterului Font style :

  Dimensiunea caracterului Font size :

  , , - dezactivate


Figura 9.3. Fereastra cu setarile pentru sablonul NORMAL.DOT



CAPITOLUL 10

TABELE

Obiectiv: descrierea utilizarii tabelelor : creare, editare, formatare si sortarea tabelelor.

10.1 Crearea tabelelor

Un tabel este o colectie de celule dispuse pe randuri si coloane. Tabelul este util pentru stocarea informatiilor complexe, in general text, numere, dar si obiecte grafice (imagini), liste, etc. Ca aplicatii de uz general, ele sunt utilizate ca centralizatoare si / sau, tabele de calcul.

In interiorul celulei se editeaza informatia si, in functie de tipul informatiei, celulele sunt aranjate in randuri si coloane. Pe langa stocarea unor informatii speciale, tabelele sunt utile si pentru aranjarea informatiilor in pagina. Pentru utilizarea tabelelor este nevoie de cunoasterea catorva elemente constructive:

Tabel - colectie de randuri si coloane;

Celula - entitatea din cadrul tabelului in interiorul careia se stocheaza informatia;

Rand - colectie de celule aranjate pe orizontala;

Coloana - colectie de celule aranjate pe verticala;

Sfarsit de tabel - instrument cu ajutorul caruia se pot redimensiona tabelele ;

Chenar - totalitatea liniilor ce inconjuara celulele;

Indicator de mutare a tabelului- instrument cu ajutorul caruia se poate muta tabelul in cadrul documentului

Indicatori de micsorare a unei celule prin mutarea liniilor

Figura 10.1. Elementele unui tabel

Numarul de celule al unui tabel depinde de numarul de coloane si de randuri ale tabelului respectiv. Astfel, numarul de celule este egal cu numarul de coloane ale tabelului respectiv inmultit cu numarul de linii ale acestuia. Pe un rand se vor gasi atatea celule cate coloane avem, iar pe o coloana se vor gasi un numar de celule egal cu numarul de randuri.

Pasii necesari pentru inserarea unui tabel sunt urmatorii:

Pas 1 Se deplaseaza cursorul de text pana in locul unde se doreste inserarea tabelului

Pas 2 Se creaza tabelul prin una din metodele urmatoare:

Din bara de meniuri se urmareste calea: Table -> Insert -> Table

Figura 10.2. Creare unui tabel din meniul Table prin comanda Insert Table

Din bara de meniuri se urmareste calea: Table -> Draw Table - se activeaza bara de instrumente Tables and Borders si se apasa butonul Insert Table

Figura 10.3. Crearea unui tabel din fereastra Tables and Borders

Se apasa butonul Insert Table din bara de instrumente standard

Figura10.4. Butonul Insert Table

Este creat tabelul cu ajutorul simbolului din cadrul barei de instrumente Tables and Borders

Daca se utilizeaza cea de-a treia posibilitate, va aparea urmatoarea fereastra in care alegerea numarului de coloane si randuri se va realiza prin miscarea mouse-ului dreapta - stanga, sus - jos:

Figura 10.5. Crearea rapida a unui tabel

Aceasta este cea mai rapida metoda de creare a unui tabel, dar este limitata de dimensiunea si pozitia ferestrei in care este editat documentul precum si de rezolutia monitorului. Limitarea consta in faptul ca la un moment dat cursorul nu se mai poate deplasa in jos sau in dreapta, pentru a crea tabele de dimensiuni mai mari. In cazul ferestrei de mai sus, numarul maxim de randuri si coloane ce se pot crea este de 5.

Daca se foloseste una din primele doua optiuni de creare a tabelului, se va activa urmatoarea fereastra in care numarul de coloane si randuri se introduc in casutele corespunzatoare Number of columns (Numarul de coloane), respectiv Number of rows (Numarul de randuri):

Structura tabelului se obtine prin selectarea uneia din optiunile de mai jos:

Fixed column width - va avea ca efect crearea de tabele ale caror coloane au latimi fixe, iar atunci cand textul introdus intr-o celula va depasi latimea coloanei, acesta va fi trecut automat pe urmatorul rand. In campul corespunzator acestei optiuni este trecuta valoarea latimii coloanelor. Valoarea Auto va genera un tabel ce se intinde pe toata latimea paginii, avand coloanele de latimi egale. De asemenea, se pot introduce si valori numerice pentru latimea coloanelor, fie prin introducerea de la tastatura a valorii, fie prin selectarea acesteia cu mouse-ul;

AutoFit to contents - aceasta optiune are ca rezultat crearea de tabele in cadrul carora latimea coloanelor se va modifica in functie de textul introdus in celulele tabelului;

AutoFit to Window - aceasta optiune are ca rezultat crearea de tabele ce se vor modifica in functie de dimensiunea paginii;

AutoFormat - exista si o serie de formatari automate pentru tabele. Acestea sunt oferite de catre Microsoft Word si pot fi selectate din urmatoarea fereastra (figura 10.7):

Figura 10.7. Formate prestabilite de tabel

Daca se doreste ca setarile intiale pentru un tabel sa fie aceleasi pentru alt tabel, trebuie selectata optiunea Remember dimensions for new tables din fereastra Insert Table.

Utilizarea optiunilor de mai sus creaza un tabel de forma urmatoare (figura 10.8):












Figura 10.8. Exemplu de tabel

Utilizarea celei de-a patra optiuni de creare a tabelelor (utilizarea creionului ) transforma cursorul mouse-ului intr-un creion cu ajutorul caruia se pot trasa liniile verticale si orizontale ale tabelului (figura 10.9). Cateodata aceasta metoda nu este eficienta deoarece nu se reuseste plasarea cu exactitate a cursorului mouse-ului in pozitia dorita. Cu aceasta metoda se pot crea orice tip de tabele. Prima data se creaza un dreptunghi si apoi se traseaza alte linii sau alte dreptunghiuri in cadrul acestui dreptunghi creandu-se noi celule. De asemenea, se pot atasa celule in exteriorul dreptunghiului initial.

Figura 10.9. Exemplu de tabel utilizand creionul

. Modificarea textului la un tabel

Dupa crearea unui tabel se poate introduce text in cadrul celulelor acestuia. Fie ca se introduc date pentru prima data, fie ca se modifica cele vechi, operatiile sunt asemanatoare.

Daca se doreste mutarea punctului de inserare dintr-o celula in alta, exista mai multe metode:

Se executa click in celula unde se doreste inserarea textului;

Se utilizeaza tastele sageti (sus-jos, stanga-dreapta). In cazul in care exista text in aceste celule, punctul de inserare se va deplasa in acelasi mod in care se deplaseaza in cadrul unui text dinafara unui tabel. Cand ajunge la sfarsitul informatiei din celula respectiva va trece automat la urmatoarea celula.

Se utilizeaza tasta Tab, deplasarea punctului de inserarea facandu-se de la stanga la dreapta si de sus in jos. Daca se doreste o deplasare in sens invers, se utilizeaza combinatia de taste Shift+Tab. Pentru a introduce un Tab (aliniat) in interiorul unei celule se foloseste combinatia de taste Ctrl+Tab. Atunci cand se ajunge la ultima celula(dreapta-jos) a tabelului, apasarea tastei Tab are ca efect introducerea in tabel a unui rand nou.

Odata plasat punctul de inserare in cadrul unei celule, modificarea precum si celelate operatii care se pot efectua asupra unui text, se pot realiza in acelasi mod ca in cazul unui text aflat in afara unui tabel.

Un exemplu de tabel in care au fost introduse cateva date este dat in figura de mai jos (figura 10.10). :

Figura 10.10. Tabel completat


2. Utilitatea CD-ului multimedia si obiectivele urmarite in cadrul lucrarii   

E-Learning

2.2 Invatamantul la distanta prin internet

2.1 E-Learning-ul se inscrie intr-o noua paradigma in plan educational, caracterizata prin: fluiditatea rolurilor, curriculum orientat spre necesitatile celui care invata, resurse distribuite, facilitati virtuale si lectii asincrone.

2.1.1 Ce este elearning-ul?

(1) In sens larg, prin elearning (sau e-learning) se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicarii. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/ mediata de calculator, digital/ mobile/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti (e-books), teste, tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).



In sens restrans, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie al materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional/ fata-in-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.

Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a) orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a obiectelor educationale in functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii - structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile in urma identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor in discutiile studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator in grupul de invatare ('symmetric knowledge advancement' - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea continua a echipelor de invatare in functie de interese sau pe criterii de eficienta in sarcina.


2.1.2 Statistici e-learning

'In numai trei luni de la lansare am ajuns la un numar de peste 22.500 de vizitatori din care 5.800 au devenit utilizatori, inscrisi in sistem, iar acestia au inregistrat peste 8.500 de inscrieri la cursuri.

Cei care aleg Academia Online ca mijloc de perfectionare si cunoastere sunt in proportie de peste 60% femei. Majoritatea utilizatorilor nostri au intre 20-40 de ani, peste 35% fiind reprezentati de cei intre 25-29 de ani. Singurele varste unde barbatii depasesc femeile sunt cele de pana la 20 si peste 50. Interesant este faptul ca avem si utilizatori de peste 65 de ani. Peste 64% sunt persoane care urmeaza inca o facultate, au absolvit o institutie de invatamant superior sau urmeaza/au absolvit cursuri postuniversitare. 97% sunt romani, rezidenti in Romania iar din acestia 66% sunt din tara, iar 34% sunt din Bucuresti.

Folosirea interna a unui sistem de eLearning de catre companiile cu o mare nevoie de instruire a personalului nu poate fi decat un castig pentru acestia si pentru societate in general si de acest lucru isi vor da seama tot mai multi manageri. Tendinta in ce priveste folosirea de catre institutiile de invatamant si a celor de formare profesionala a unui sistem de eLearning care sa inlocuiasca clasicul invatamant la distanta este clar una de dezvoltare. In ce priveste dezvoltarea de astfel de sisteme in Romania, grefate pe necesitatile de instruire specifice invatamantului nostru - in acest moment nu avem cunostinta de existenta unui alt sistem de o asemenea complexitate ca Academia Online. Speram ca necesitatea trecerii invatamantului clasic la folosirea noilor tehnologii sa genereze mai mult interes si atentie pentru reglementarea eLearning-ului si din partea forurilor de decizie. In acest sens, Academia Online si-a propus, cu sprijinul sustinut al Institutului de Stiinte ale Educatiei, sa fie un model de mediu educational virtual de calitate.'


2.1.3 E-Learning in Romania

Misiunea:

Pentru a sprijini sustenabilitatea proiectelor finantate in cadrul Programului de Reforma al invatamantului superior RO-4096 si pentru a promova dezvoltarea educatiei permanente in Romania, CNFIS isi propune sa faca cunoscut potentialul de activitati de invatamant al universitatilor romanesti in directia educatiei permanente.

Obiectivul general:

Initierea, construirea si mentinerea unei pagini web in vederea oferirii de informatii cu privire la forma de invatamant 'educatie permanenta'.

Modalitati de operare

incurajarea universitarilor sa relationeze,

promovarea experientelor practice reusite,

incercam sa fim inovativi si provocativi,

nu sunt percepute taxe pentru informatiile oferite.

Programul RO-4096
Prin intermediul acestei sectiuni ne propunem sa oferim tuturor celor care au derulat proiecte in cadrul Programului RO-4096 (subcomponenta educatie permanenta) posibilitatea sa isi prezinte intr-un format structurat realizarile si perspectivele.In cadrul sectiunii 'Lista proiectelor finantate' sunt listate toate proiectele majore si de initiere finantate in cadrul Programului RO-4096. Pentru o parte dintre aceste proiecte sunt afisate materiale de prezentare primite la sediul Consiliului in perioada mai-iunie 2002, dar si materiale completate cu informatii actualizate, pe masura ce acestea sunt transmise de catre directorii de proiecte. La inceputul fiecarui material se face mentiune cu privire la data transmiterii catre CNFIS.
Definirea sistemului de educatie permanenta:

Ansamblul experientelor de invatare oferite de societate pe toata durata vietii indivizilor cuprinzand:

Educatia initiala (educatia de baza - invatamantul prescolar si invatamantul general obligatoriu); ea include oferta de educatie pe care majoritatea statelor se obliga sa o asigure pentru toti cetatenii sai fara nici un fel de discriminare; se desfasoara de obicei inainte de atingerea varstei adulte

Educatia adultilor cuprinde totalitatea proceselor de educatie care continua sau inlocuiesc educatia initiala; aceasta extindere a ofertei de educatie se realizeaza pentru compensarea unei educatii initiale insuficiente; pentru completarea cunostintelor generale sau formarea profesionala continua. In sensul pur temporal, educatia adultilor cuprinde formarea profesionala continua, educatia recurenta, educatia compensatorie (sau de 'a doua sansa'), alfabetizarea, educatia pe durata timpului liber ('leisure education')

Educatia difuza ('diffuse learning environments') se refera la ansamblul mediilor culturale si sociale cu valente educationale intrinseci (comunitatile, viata particulara, presa, armata, biserica) fara sa recurga la programe educationale specifice. Pornind dintr-o alta perspectiva, sistemul de educatie permanenta poate fi analizat dupa activitatile de invatare pe care le angajeaza.

Educatia formala: ('formal education') este cea care se desfasoara in institutii specializate (gradinite, scoala, universitate, centru de formare), conform unor programe oficiale care se finalizeaza cu certificate si diplome. Orice activitate de educatie care nu este sanctionata prin diplome sau certificate (chiar daca se efectueaza in institutii specializate) este numita educatie non-formala.

Educatie informala: ('informal education') are loc in situatii sau locuri care nu au o misiune educationala proprie (de exemplu, in cluburi, asociatii, intalniri interpersonale, spectacole etc.). Exemplul tipic este cel al educatiei extrascolare sau extracurriculare (de exemplu, vizite de studiu, activitati asociative, dezbateri, intalniri sportive, activitati culturale si recreative) care este organizata in sprijinul programelor oficiale.

Educatia incidentala ('incidental learning') este spontana, difuza si ocazionala. Ea se produce in situatii neprevazute, in cadrul unor institutii, medii culturale sau activitati care nu au un continut educativ propriu-zis (de exemplu, programe TV, concerte, orice situatie cotidiana). Spre deosebire de educatia informala, educatia incidentala este intamplatoare, discontinua si fara o conexiune formala cu activitatile educative institutionalizate.

Firme ce ofera cursuri on-line

Timsoft - Cursuri online

Academia Online

CursuriOnline.ro

Cursuri online la Fundatia pentru Dezvoltare Umana

SoftNet - Cursuri online

Firme ce ofera platforme / solutii e-Learning

Timsoft - eLearnTS

Siveco - AEL

Softwin - Invatamant electronic

Expert Learning System

Comsys - Professor:e

Learning Systems

Mediu eLearning

eLis - VIA Software

Dasa Business Center

Open Software SRL

WiseTech


2.2 Invatamantul la distanta prin internet

In educatia la distanta prin Internet, computerul este folosit ca instrument de acces la resurse variate, pregatite sau selectate si puse la dispozitie de catre echipe de educatori pentru un grup tinta eterogen din punctul de vedere al localizarii geografice. Studentul poate fi situat in orice parte a lumii - accesul este ubicuu, prin intermediul unui calculator conectat la reteaua Internet si echipat cu un navigator obisnuit pentru Web, folosit si pentru activitati de cercetare, informare, entertainment, servicii variate, comert, posta electronica etc. Cursantul poate, in functie de centrele sale de interes, sa acceseze banci de date pentru completarea lecturii sau sa stabileasca un contact imediat cu redactorul articolului, caruia ii poate impartasi reactiile sale, sau cu alti cititori cu care se poate angaja in dialog.

Educatia la distanta este o realitate noua si deosebit de complexa, motiv pentru care este definita din perspective diferite de catre diversi autori, fara ca acestea sa se excluda reciproc. Astfel, Arun Kumar Tripathy (ClearingHouse University) arata ca ea cauta sa sparga limitele invatamintului traditional, concentrindu-se mai mult asupra procesului si invatarii ulterioare. Ea o defineste din perspectiva actorilor participanti ca fiind: 'experienta planificata de predare si invatare care foloseste un spectru larg de tehnologii pentru a ajunge la studentii aflati la distanta, si e proiectata sa incurajeze interactiunea celui ce invata si sa certifice invatarea'.

Sintetizand am putea spune ca educatia la distanta cuprinde diferite modalitati sau tehnologii (corespondenta/tiparituri, audio, video, computer) de furnizare a instructiei, ce presupune departarea fizica a actorilor educatiei (profesor-student), care resimt acest proces ca o experienta specifica de predare-invatare, incercindu-se suplinirea absentei fizice cu o serie de strategii de incurajare a interactiunii dintre profesor-student, student-student, student-continut si care conduce in mod paradoxal la o relatie mult mai personalizata decit in educatia traditionala, in ciuda lipsei relatiei de comunicare de tip fata in fata.

Cursurile suport sunt stocate pe un computer intr-o forma specifica si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele cazuri rare, un program special, permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriu de asimilare. Materialele de invatare sunt prezentate intr-o forma multimedia - prin imbinare de text, sunet, imagine si chiar scurte filme - si in modul hyperlink - un model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza prin legaturi multiple de la o singura pagina; la randul lor alte pagini permit revenirea, aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau saltul la alte tipuri de informatii.

Acest tip de materiale 'fara suport pe hartie' au o serie de avantaje:

se inlatura necesitatea spatiilor de depozitare si personalului numeros;

costuri de expediere reduse;

flexibilitate pentru student in sensul posibilitatii alegerii portiunilor care se tiparesc si care raman in format electronic;

expedierea la student exact la timp in sensul accesului la material exact cand si unde este necesar;

integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica, imagine statica si animata, sunet, scurte filme;

acces la materiale din alte sute de mii de surse, unele prin linkuri (legaturi ) directe din situl de origine;

integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti studenti, prin intermediul Web sitului.

La un studiu de fezabilitate in vederea implementarii uneia dintre formele de educatie la distanta, comparatia intre acestea poate fi facuta printr-o serie de indicatori ce caracterizeaza, dupa unii cercetatori, o paradigma a invatamantului la distanta:

scala - numarul participantilor implicati intr-o activitate de invatare pe o durata determinata;

simetrie - gradul in care se poate focaliza atentia pe fiecare participant (invers proportionala cu marimea clasei);

perceptie - calitatea tehnica a materialelor primite de participanti;

interactivitate - durata de timp minima in care se poate obtine un raspuns intr-o interactiune;

co-locatie - distanta fizica ce desparte participantii;

mijloace - evantaiul de mijloace/ instrumente de lucru de care dispun participantii pentru invatare si comunicare;

costuri - cheltuielile unui cursant pentru atingerea unui set stabilit de obiective;

timp - nivelul de control al timpului necesar unui cursant pentru a atinge un obiectiv de invatare.

2.2.1 Criteriile ce normeaza proiectarea si evaluarea unui curs la distanta performant sunt urmatoarele:

Cursul sa contina definite obiective de asa maniera incat sa duca la posibilitatea masurarii performantelor elevului;

Prezentarea obiectivelor sa fie pe linia unui curriculum (programe);

Structura programului sa se refere la:

Activitatile de recuperare integrate in program;

Trimiteri la paginile anetrioare pentru reactualizarea cunostintelor;

Existenta ramificatiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale programului;

Existenta unui meniu detaliat;

Utilizarea unei grafici adecvate unui suport vizual.

Cuantumul exercitiilor sa se reflecte prin:

Varietatea de exemple, probleme si exercitii continute ce fac apel la achizitiile anterioare;

Varietatea exercitiilor aplicative propuse pentru aprofundarea notiunilor achizitionate in curs;


Evaluarea raspunsurilor itemilor sa corespunda prin:

Existenta explicatiilor pentru fiecare raspuns gresit;

Furnizarea unui comentariu (de catre program) chiar in cazul unui raspuns neasteptat din partea utilizatorului;

Existenta unor pre-teste inaintea noii unitati de invatare care sa furnizeze elevului indicatiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;

Calitatea post-testelor (in functie de obiectivele operationale propuse) din materia insusita;

Inregistrarea performantelor obtinute de elev si facilitatile comunicarii lor profesorului si elevului;

Raporturile tutorialului cu elevul, identificate prin:

Gradul de solicitare (activizare) a elevului;

Controlul utilizatorului relativ la propria instruire (ritm, intrerupere, intoarcere, repetare);

2.2.2 Invatamantul deschis si la distanta (IDD) utilizeaza metode noi pentru a determina o flexibilitate crescuta a procesului de invatamant in ceea ce priveste spatiul, timpul, alegerea continutului sau a resurselor pedagogice.

Invatamant deschis (ca acces, durata si ritm) este o notiune preponderent strategica, punerea in aplicare se realizeaza prin decizie la nivel de politica educationala.

IDD-ul (distanta este intre cadrul didactic si student in spatiu si/sau in timp) este o notiune predominant tehnica, implementarea ei apartinind deciziei institutionale.

2.2.3 Caracteristici ale educatiei la distanta:

seprarea dintre student si profesor in timp si spatiu

utilizarea tehnologiei in scopuri educationale

asigurarea unei comunicatii in dublu sens

redefinirea cunoasterii legitime

caracterul activ si constructiv al invatarii

orientarea pe problema in invatarea la distanta.

problema contactului spatiu/timp

2.2.4 Probleme pe care le poate rezolva educatia la distanta:

distanta fizica

probleme de timp si de programare

spatii disponibile limitate

inscrieri limitate sau dispersate

numar limitat de cadre didactice disponibile

Internetul - o retea internationala de retele de calculatoare. Cyberspatiul - o vasta biblioteca accesibila de oriunde si in orice moment.

2.2.5 Functiile Internetului

comunicarea intre doua sau mai multe persoane/ situri

informare, acces la baze de date si calculatoare aflate la distanta

publicarea unor materiale proprii pentru o mare varietate de beneficiari

2.2.6 Cursurile on-line

Avantaje (disponibile in orice moment, ritm propriu de parcurgere)

Profesorul ca facilitator

Invatarea cooperanta

Tipuri de interactiune - nivelurile interactiunii

Daca in sala de clasa traditionala ponderea mesajelor profesorului erau in proportie de 60/80%, In cursul on-line raportul se schimba. De la legea lui 2/3 a lui Fanders se trece la legea lui 1/3.


2.2.7 Avantajele invatarii cu materiale pe suport informatic

flexibilitatea crescuta a materialului, si posibilitatea de reactualizare permanenta si cu costuri minime

integrarea unei varietati de medii de invatare

posibilitatea de acces imediat la o multitudine de alte resurse disponibile pe Internet

motivare crescuta si o angajare mult mai activa a studentului in invatare

2.2.8 Limite

necesitatea de familiarizare permanenta cu noile facilitati pe care le aduce tehnologia

costurile ridicate ale implementari ei

starea de izolare a studentului care nu permite mentinerea unui nivel corespunzator al motivatiei pe termen lung

dificultatea de organizare a studiului si de rezervare a timpului necesar pentru acesta

dificultatea in dezvoltarea unor deprinderi speciale

supraincarcarea cu informatii




3. Descrierea metodelor si mijloacelor folosite in lucrare

Pentru realizarea CD-ului multimedia am folosit urmatoarele programe:

la realizarea paginilor web am folosit Microsoft Office FrontPage 2003, Macromedia Dreamweaver MX 2004 versiunea 7.0

la realizarea si editarea fisierelor de tip imagine am folosit Microsoft Paint versiunea 5.1, Microsoft Office Picture Manager, ACDSee versiunea 7.0

la realizarea tutorialelor (filmuletelor) am folosit Macromedia Captivate

Macromedia Captivate

Macromedia Captivate este cea mai usoara modalitate de a crea simulari si demonstratii software interactive, de calitate profesionala in formatul Macromedia Flash. Fara a necesita competente de programare sau multimedia, puteti inregistra automat actiuni pe ecran, inclusiv miscari editabile ale mausului, legende text si casete interactive pentru calculul scorurilor. Adaugati interactiuni instructive precum campuri pentru introducerea datelor si teste personalizabile. Continutul Captivate este - gratie dimensiunilor mici si inaltei rezolutii a fisierelor - ideal pentru instruire rapida pentru aplicatii, tutoriale de asistenta pentru clienti si demonstratii online ale produselor.

Argumente

Inregistrare (automata, inteligenta; diverse moduri de inregistrare; inregistrare audio la momentul cpturii)

Editare (Mod de vizualizare Edit cu cronologie vizualza; editare audio; storyboards; suport Unicode)

Suport pentru efecte speciale si bogate tipuri media (legende personalizabile; insertie magini; animatii text; import rich media; import Microsoft PowerPoint)

Integrare cu alte produse (Integrare cu Flash MX; integrare cu Breeze; integrre LMS; suport Macromedia Authorware)

E-Learning si interactivitate (Testari; ramificare; punctare; feedback instructional; introducere de date)

Macromedia Dreamweaver MX 2004

Descriere:

Dreamweaver ofera o suita de utilitare pentru crearea de pagini si site-uri web profesionale. Fiind un editor WYSIWYG, aplicatia permite crearea vizuala a paginilor HTML, fara a fi necesara scrierea nici unui cod. Fiind usor de integrat cu Fireworks si Flash, Dreamweaver ofera suport pentru Flash, Schockwave, QuickTime si RealMedia. Ultima versiune aduce nou un editor de cod mai solid, un debugger JavaScript si suport pentru cod non-HTML ca de exemplu XML.

Macromedia Dreamweaver este o unealta destinata creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) si momentan a ajuns la versiunea 8. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar in versiunile recente au fost implementate functii de editare avansate si support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc.

Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes inca de la sfarsitul anilor '90 si momentan detine aproximativ 80% din piata editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suporta in acelasi timp si platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine.

Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, facand astfel posibila crearea cu usurinta a paginilor web de catre utilizatorii neexperimentati.

Unii creatori de pagini web critica aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decat ar fi necesar, ceea ce conduce la o functionare neperformanta a browserelor web. Aceasta afirmatie este in mare parte adevarata deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baza de tabel. In plus, produsul a mai fost criticat in trecut si pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult imbunatatit in versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum si alte modalitati de design fara a fi necesara folosirea design-ului pe baza de tabel.

Dreamweaver permite folosirea majoritatii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea contine si cateva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gasi si modifica un paragraf sau o linie de cod, in intregul web site, pe baza oricaror parametri specificati de catre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fara a avea cunostinte de programare.

Odata cu aparitia versiunii MX, Macromedia a incorporat utilitare de generare dinamica a continutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL si Microsoft Access) pentru a filtra si afisa continutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) si ASP.NET, fara a avea nevoie de o prealabila experienta in programare.

Un aspect foarte laudat al Dreamweaver-ului il reprezinta arhitectura sa extensibila. Extensiile, asa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei in HTML si JavaScript) si pe care oricine le poate descarca si instala, acestea aducand un spor de performanta si functionalitate imbunatatita programului. Exista o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii si le publica (atat comercial cat si gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pana la solutii complete de vanzare online.


Limbajul HTML

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web ) este HTML (Hypertext Markup Language), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.

Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi: independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite (deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. sStructurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

SGML si HTML

Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decit modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia) s-a constituit un grup (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 (sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile 'extensii' HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.


Stiluri

Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri noi posibilitati de personalizare a paginilor Web. Un stil reprezinta un mod de a scrie un bloc de text ( adica anumite valori pentru font, marime culoare, aliniere, distante fata de margini etc). Exista doua modalitati de a defini un stil:

  • sintaxa CSS (Cascading Style Sheets);
  • sintaxa Javascript.

Cascading Style Sheets inseamna 'foi in stilul cascada'.

Stiluri dedicate

Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite. De exemplu:

<style>
h1 </style>

Toate titlurile care apar in fisier ca fiind de marime 1 vor fi de culoare rosie si centrate. Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente (de ex. 'h1', 'h2', si 'p') atunci se utilizeaza o lista acestor elemente, separate prin virgula:

<style>h1, h2, p </style>

Clase de stiluri

Aceste stiluri permit definirea unui stil general si folosirea lui oriunde este necesar. Exemplu:Definim o clasa de stiluri 'ac' (albastru si centrat) in interiorul blocului <style></style>, aflat la randul lui in blocul <head></head>:

<style>all.ac </style>


Daca dorim ca un titlu de marimea 2 sa foloseasca clasa de stiluri 'ac' atunci scriem:

<h2 class = ac>Acesta este un header de marime 2 albastru si centrat</h2>

- 'all' aflat in fata clasei de stiluri 'ac' indica faptul ca aceasta clasa este aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand acest lucru este necesar. La utilizarea clasei de stiluri in cadrul unui element se foloseste atributul class avand ca valoare numele clasei de stil. Acesta este un atribut universal adica este aplicabila tuturor elementelor. Observatii:

In interiorul unui bloc <style></style>, comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ ( ca in C, C++, Java si Javascript).

Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite elemente ale documentului (de exemplu 'p') atunci in consturctia va aparea acest element ( de exemplu 'p.rc').

<html><head><title>clasa de stiluri dedicata</title><style> p.ac </style></head><body> <p>Acesta este un paragraf normal<br> <p class=ac>Acesta este un paragraf albastru si centrat </body></html>

Javascript

Javascript este un limbaj de programare simplu , de tip script, pentru definirea comportamentului elementelor dintr-o pagina Web. Nu este acelasi lucru cu mult mai complexul limbaj de programare Java. Javascript poate specifica , in mod obisnuit in doar cateva randuri, raspunsurile la actiuni sau evenimente cum ar fi deschiderea unei pagini, deplasarea mouse-ului intr-un anumit punct sau stergerea unui anumit camp dintr-un formular.

Cea mai simplas aplicatie Javscript este aceea care determina apariria si derularea unui mesaj:

<html>
<head><script language='Javascript'>

<!--
alert (' Apasati OK ! ')
-->
</script></head>
<body>
O fereastra cu mesaj !!! </body>
</html>


Scriptul este incadrat de marcajele <script></script> si totul este inglobat intr-un comentariu astfel incat programele de navigare care nu interpreteaza Javascript nu sunt derutate de scriptul in sine.Multe evenimente pot fi gestionate cu Javascript.

Eveniment

Se desfasoara atunci cand

Handler de eveniment

blur

utilizatorul elimina controlul de intare de pe un element al unui formular

onBlur

click

utilizatorul executa un click pe un element al unui formular sau pe o legatura

onClick

change

utilizatorul modifica valoarea unui text zona de text sau element de selectie

onChange

focus

utilizatorul atribuie unui element de formular control de intrare

onFocus

load

utilizatorul incarca pagina in progarmul de navigare

onLoad

mouseover

utilizatorul deplaseaza indicatorul mouse-ului deasupra unei legaturi sau a unei ancore

onMouseover

select

utilizatorul selecteaza campul de intare al unui element de formular

onSelect

submit

utilizatorul transmite un formular

onSubmit

unload

utilizatorul abandoneaza pagina

onUnload

In urmatorul exemplu folosim evenimentul click.

<form action='' method='get'> <input type='button' value='Apasa!' onClick='alert('Hello!')'> </form>

Acest exemplu citeste numele si il saluta.

Un alt exemplu care modifica culoarea de fond a paginii.

In exemplul urmator modificam o imagine atunci cand cursorul este pozitionat pe aceasta.Elementul cheie este acela ca exista doua versiuni alle fiecarei imagini: imaginea 'on' (corespunzatoare cursorului pozitionat deasupra imaginii) si o imagine 'off' (corespunzatoare cursorului pozitionat in exteriorul imaginii). Incercati acest exemplu.

Elementul esential in acest exemplu este modul in care se pun in corespondenta evenimentele de activare si dezactivare cu evenimentele specifice: OnMouseOver si OnMouseOut. Primul invoca procedura Javascript activate atunci cand mouse-ul este plasat deasupra imaginii, iar cel de-al al doilea comuta imaginea la situatia initiala atunci cand mouse-ul este in exteriorul acesteia.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






Cauta referat