QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Referat Geografie - Poluarea si degradarea solurilor








Intrucat deplasarea pesticidelor si a ingrasamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au incercat metode pentru marirea persistentei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenta heptaclorului in sol a fost marita:
cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
cu 52% prin adaus de rasina de Piccopale ;
cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
cu 21% prin adaus de fractiuni grele aromatice din petrol.
Experienta a aratat ca persistenta pesticidelor mai depinde si de natura solului : ea este mai mica in solurile cu continut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decat in substante organice.

Date referitoare la afectarea solurilor agricole la nivelul Romaniei :

Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive la 31 decembrie 2000 in Romania.
Denumirea factorului Suprafata afectata1, mii ha
total arabil
Seceta 2 7100 -
din care amenajari pentru irigatii 3211 -
Exces periodic de umiditate in sol2, 3781 -
din care cu amenajari de desecare-drenaj 3196 -
Eroziunea solului prin apa2 6300 2100
din care cu amenajari antierozionale 2274 -
Alunecari de teren 702 -
Eroziunea solului prin vant 378 273
Schelet excesiv de la suprafata solului 300 52
Saraturarea solului, 614 -
din care cu alcalinitate ridicata 223 135
Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatoare "talpa plugului " 6500 6500
Compactarea primara a solului 2060 2060
Formarea crustei 2300 2300
Rezerva mica-extrem de mica de humus in sol 7485 4525
Aciditate puternica si moderata 3424 1867
Asigurarea slaba si foarte slaba cu fosfor mobil 6330 3401
Asigurarea slaba si foarte slaba cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slaba cu azot 5110 3061
Carente de microelemente (zinc) 1500 1500
Poluarea chimica a solului din care: 900 -
excesiv poluate 200 -
poluarea cu petrol si apa sarata 50 -
poluarea cu substante purtate de vant 147 -
Distrugerea solului prin diverse excavari 15 -
Acoperirea terenului cu deseuri si reziduuri solide 18 -
(Date furnizate de MAAP)
1Aceeasi suprafata poate fi afectata de unul sau mai multi factori restrictivi.
2Amenajarile mentionate sunt in cea mai mare parte nefunctionale, datorita neintretinerii lor si lipsei fondurilor financiare
Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate.
Excesul periodic de umiditate in sol (vezi tabelul 3. 4) afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata.
Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an.
Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.
Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha.
Saraturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha.
Deteriorarea structurii si compactarea solului ( "talpa plugului ") se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha.
Starea agrochimica, analizata pe 66% din fondul agricol, prezinta urmatoarele caracteristici nefavorabile:
- Aciditate puternica si moderata a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol si alcalinitate moderata-puternica pe circa 0,2 milioane ha teren agricol;
- Asigurare slaba pana la foarte slaba a solului cu fosfor mobil pe circa 6,3 milioane ha teren agricol;
- Asigurare slaba a solului cu potasiu mobil se resimte pe circa 0,8 milioane ha teren agricol;
- Asigurarea slaba a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol;
- Asigurarea extrem de mica pana la mica a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol;
- Carente de microelemente pe suprafete insemnate, mai ales carente de zinc, serios resimtite la cultura porumbului pe circa 1,5 milioane ha.
Dupa datele M.A.A., consumul aparent total de fertilizanti (N, P2O5, K2O) a scazut continuu, incepand cu anul 1986, de la 1295 mii tone la 293 mii tone in anul 1998 si a inregistrat o usoara crestere in anul 1999 (305 mii tone substanta activa). In mod corespunzator, consumul total de N, P, K kg/ha a scazut in aceeasi perioada, de la 86 kg/ha la circa 21 kg/ha in anul 1999. Aceasta scadere sistematica se reflecta si in dinamica parametrilor corespunzatori ai solului, prin cresterea suprafetelor cu continuturi foarte mici de N, P, K.
Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat