Marea Neagra !

Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume. Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km². Cel mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm).

Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra

Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.

Ecosistemul Marii Negre

Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m.Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm putin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea, 'impartita' cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun sa), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformati in limane (Limanul Nistrului de exemplu).

Cateva orase importante se afla la Marea Neagra, cum ar fi Burgas, Varna, Constanta, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi si Trabzon. Un oras care nu se afla propriu-zis la Marea Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul Istanbul (mai demult Constantinopol si capitala Bizant-ului).

Marea Neagra face legatura intre Europa si Asia. Granita stabilita de geografi intre cele doua continente, pe Caucaz si stramtoarea Bosfor taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte fiind europeana.

Marea Neagra. Stiati ca . ?

La adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius. Din aceasta cauza, la adancimi mari , singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe.

Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei?. Exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta dintre ele o reprezinta delfinii.

Pacura care s-a scurs in Marea Neagra dintr-un petrolier rusesc scufundat ucide delfinii, care sunt oricum pe cale de disparitie. Agentia de Mediu a Rusiei a anuntat ca daca nu exista o colaborare imediata intre Ucraina si Rusia, vietuitoarele din Marea Neagra si Marea Azov sunt in pericol.
Pacura scursa din vasul rusesc a poluat 50 de kilometri de coasta de-a lungul Marii Negre si echipele de salvare trebuie sa inlature de pe tarm in jur de 10.000 de tone de pacura. Pacura scursa in apa este mult mai periculoasa decat petrolul, pentru ca nu ramane la suprafata, ci - fiind mai grea - se scufunda si pune in pericol orice forma de viata marina.

Nu doar pestii au murit, ci si delfini.

Imagini din Marea Neagra

Constanta- 31 Octombrie
Ziua de 31 Octombrie a fost desemnata ca "Ziua Internationala a Marii Negre" in anul 1996 cand toate cele 6 tari riverane au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.

Luciul este un peste care traieste in carduri mici, hranindu-se in special cu hamsii, sardele si moluste au corpul foarte alungit, cilindric, cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap. Capul este alungit, cu gura mare si botul ascutit. Pe falci are dinti puternici, neegali. Lungimea obisnuita a luciului este de 30-50 cm , rar 1m. Are 70-75 randuri de solzi si 7 radii branhiostege. Inaltimea maxima a corpului se cuprinde de 8-10 ori in lungimea totala. Botul este conic, cu mandibula putin mai lunga si cu un dinte antero-meridian. Limba are dinti marunti, indreptati inapoi. Spatele este cafeniu-verzui, iar laturile si abdomenul sunt argintii.

Scorpia de mare

Pestii scorpie

Pestii scorpie au capul prevazut cu ghimpi ososi, puternici; iar inotatoarele spinoase, ca si corpul, sunt adesea prevazute cu expansiuni ale pielii; fruntea este indesata, in forma de sa, corpul drept, alungit si foarte putin comprimat lateral. Capul este numai in putine locuri solzos, fiind, in schimb, acoperit de ghimpi si tepi indreptati in diferite directii. Gura mare, larga si oblica este prevazuta cu dinti subtiri si ascutiti pe ambele falci.

O specie curioasa  si des intalnita in Oceanul Atlantic, in Mediterana si in Marea Neagra este scorpia  sau  porcul de mare - un peste lung de 15 - 30 cm., dar scurt  si gros, care poseda capacitatea de a-si schimba culoarea (mimetism). Corpul de culoare cafenie, cu puncte negre, are un aspect ghebosat. Porcul de mare este acoperit cu placute osoase pe cap, iar in dreptul ochilor este aparat de tentacule. Inotatorele au tepi alimentati de secretia unor glande veninoase, care reprezinta temute arme de atac. Carnea acestui peste, desi nu se consuma in tara noastra, este considerata o delicatesa in alte parti ale lumii.

Calcanu de mare

Calcanul de mare face parte din supraclasa pestilor ososi cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara ; latura inferioara este nepigmentata. Forma lor este rotunjita. Inotatoarele au radii moi, rareori avand tepi. Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele nordice, putine specii dulcicole.

Calcanul are lungimea de 40-80 cm, rar pana la 1 m. Are primele 19 radii ramnificate slab sau simple si cu urmatoarele 12 radii simple. Corpul este acoperit cu solzi rudimentari si butoni ososi rotunzi, cu cate un ghimpe in varf, fiind mai slab dezvoltati pe butonii de pe partea oarba. Gura este oblica si cu buze subtiri. O pereche de nari plasata in fata ochilor, iar alta pe partea oarba. Culoarea sa este cafenie pe partea dorsala, alba-galbuie pe partea oarba. Se pescuiesc rareori si indivizi cu simetrie perfecta, colorati la fel pe ambele parti.

Traiete pe fundul marii, la adancimi de 65-105 m, in straturile de nisip mobil, stand ingropat complet si lasand numai ochii ieisti din nisip. Se reproduce din martie pana in iunie, cand adultii se aproprie de tarm pana la adancimea de 16-32 m 20-30 km de coasta, unde femelele arunca icrele, fara a le fixa de substrat, devenind astfel pelagice. Este raspandit in Marea Neagra, Marea de Azov, Adriatica. La noi se gaseste in lungul litoralului.

Sturionii

- sunt considerati drept specii in pericol, acesti pesti erau preferati de catre pescari deoarece ei sunt producatori de icre negre, din care se prepara renumitul caviar de Marea Neagra. Sturionii traiesc in apele de coasta ale Marii Negre si se reproduc pe Dunare.
Cele mai cunoscute specii de sturioni sunt, morunul, nisetrul, cega si pastruga. Acesti pesti pot ajunge la greutati de zeci de kilograme.
In Uniunea Europeana, un kilogram de icre negre ajunge la pretul de 6.000 de euro iar un sturion poate contine peste 10 kilograme. Acest lucru explica de ce interesul pescarilor pentru sturioni este atat de mare.
Insa de la inceputul acestui an, Guvernul de la Bucuresti a interzis pe o perioada de 10 ani pescuitul de sturioni. In paralel, a decis sa acorde subventii pescariilor private care cresc pui de morun, nisetru, cega sau pastruga.

Sabita

Corpul este alungit, comprimat lateral, solzi mici ce se desprind usor, ochii mari, gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice, flancurile si burta sunt argintii. Traieste in zonele cu maluri argiloase , ea cautandu-si hrana in aceste zone. Se hraneste cu: larve de insecte, crustacei, pestisori mici.

Hamsia

 Hamsia are lungimea de 10-17 (20) cm si greutatea de aproximativ 10-15 g. Linia laterala si inotatoarea adipoasa la hamsie sunt absente. Dorsala este aproximativ la mijlocul corpului. De fiecare parte a corpului cu cate doi solzi alungiti (alari). Abdomenul este rotunjit, gura este subterminala, maxilarul inferior al hamsiei este mai scurt. Hamsia are ochii fara pleoape adipoase. Are corpul alungit, cilindric. Solzii de pe corp sunt cazatori. Dorsal are culoarea albastru inchis, flancurile si partile ventrale sunt argintii. Traieste in largul marii, aproape de suprafata, in carduri. Hamsia se hraneste cu zooplancton ,copepode, miside, larve de decapode si moluste. Se aproprie de tarm primavara in luna martie si toamna in lunile octombrie-noiembrie , cand este pescuit in cantitati mari.In tara noastra se intalnesc cel mai des in Marea Neagra, de unde sunt pescuite cu ajutorul plaselor.

Calcanu mic

  Din ordinul calcanului mic fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi in general marunti. Forma lor este rotunjita. Larvele sunt simetrice, cu ochii pe ambele laturi.Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele nordice.

Calcanul mic are lungimea de pana la 60 cm. Are corpul mai alungit decat la specia precedenta, acoperit cu solzi ce se gasesc si in lungul fiecarei radii a inotatoarelor.

Singhilul

Singhilul traieste in larg, iarna la adancimi mari. Primavara in lunile martie-aprilie se apropie de tarm, intra in limanuri. Singhilul se hraneste cu alge, detritus, plancton, pana spre sfarsitul verii in lunile august-septembrie, cand se reantoarce in mare pentru reproducere. Femele depun icrele in locuri nisipoase. Este raspandit in regiunile de coasta ale Atlanticului in Europa si Africa, in Mediterana, iar in Marea Neagra exista in zona de coasta a litoralului romanesc, intrand si in limanuri.

Are lungimea de 20-30 cm, rar atingand 40-50 cm.Varful botului lipsit de solzi pana in dreptul narilor posterioare. Solzii spatelui au canale normale. Spatele este cenusiu-verzui inchis.

Platarinul

Platarinul este un peste inca necunoscut pentru noi deoarece este un peste a carui populatie nu se gaseste foarte des , fiind foarte restransa. Nu se cunoaste precis modul de viata. Este semnalat in Marea Mediterana, iar in Marea Neagra in partea vestica si pe coastele Crimeii. La noi, in fata litoralului, dar foarte rar.

Sprotul

Sprotul are lungimea de 8-12 cm, cantarind aproximativ 10-18 grame. Are corpul alungit, comprimat lateral, avand o gura mica . Solzii sprotului sunt relativ mari și subtiri.

Se reproduce tot timpul anului, cu predominenta maxima primavara. Sprotul traieste 5-6 ani. Este raspandit in lungul litoralului romanesc.

Lupul de mare

Lupul de mare are lungimea de 60-80 cm, rar atingand 1 m.. Are corpul mai mult sau mai putin cilindric, alungit, cu solzi potrivit de mari, aspri pe corp si netezi pe ceafa si obraji. Linia laterala se prelungeste, unde formeaza 3 randuri . Gura o are mare, cu colturile trecand de linia verticala a ochilor. Falcile si cerul gurii au dinti in perie, iar limba cu dinti foarte fini si desi.. Lupul de mare are culoarea generala cenusie-argintie. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale marii si in cele stancoase, nu prea departe de tarm. Se hraneste cu pesti, crustacei sau viermi. Se reproduce in mai-august si icrele sunt plutitoare. Este raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea mediterana si in Marea Neagra.

Bibanul de mare

Are lungimea de 20-30 cm. Corpul bibanului este usor comprimat si alungit, cu solzi potrivit de mari. Gura este mare, oblica, cu dinti fini in perie.au aspect de canini. Cerul gurii are dinti mici. Culoarea generala a bibanului de mare este rosie-caramizie, cu 7-9 benzi verticale albastre intunecat pe laturile corpului, trecand si pe linia laterala. Obrajii sunt roz-portocalii, cu dungi si pete neregulate, albastrui, ce au aspect de inscriptii. Traieste pe funduri pietroase, adanci, hranindu-se cu pesti mici si creveti. Bibanul de mare este raspandit in Atlantic, Mediterana si Marea Neagra. La noi a fost semnalat la Agigea.

Bibanul de acvariu

Are lungimea de 15-25 cm , rar ajungand la 40 cm .Pe burta are 3 dungi roscate cu 7-9 benzi verticale; pe obraji numai 3 dungi oblice. Este raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea Mediterana, Marea Rosie și Marea Neagra. La noi prezenta ei este probabila.

Bacaliar

  Bacaliar-ul este un peste marin boreal, preferand fundurile maloase ale platoului continental. Se hraneste cu crustacei , pesti mici si icre. Reproducerea se face in lunile ianuarie-aprilie, in largul marilor unde traieste. Lungimea bacaliar-ul este de 15-20 rar fiind intalnite exemplare de 50 cm. Inaltimea maxima se cuprinde de 5 ori in lungimea totala. Pe barbie,are un fir de mustata scurt. Linia laterala este intreaga. Capul, spatele si jumatatea superioara a laturilor sunt de culoare cafenie-albastruie sau galben-cenusiu cu nuante violete si rosca

Dulgher-ul

Pesti din ordinul dulgherului sunt pesti cu corpul foarte inalt si puternic turtit lateral, acoperit cu solzi. Linia laterala este continua, foarte curbata, paralela cu linia spatelui. Ochii ii are foarte mari, gura patratica cu dinti marunt. Ordinul cuprinde 3 familii, dintre care una si in Marea Neagra. Lungimea dulgherului este de 30 , 60 de cm .Ochii sunt asezati catre partea de sus a capului. Narile sunt foarte aproape de ochi. Pe gat, are doua randuri de tepi mici. Spatele are culoarea cafenie-galbuie cu laturile galbuie. Este raspandit pe coastele europene ale Atlanticului. Din Mediterana trece in Marea Neagra unde este destul de rar intalnit.

Limba de mare

Din ordinul limbii de mare fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi, in general marunti. Traiesc in toate marile si oceanele.

Limba de mare are lungimea de 20-40 cm. Corpul este latit in forma de limba, cu solzi foarte mici. Limba de mare traieste exclusiv in mare, in lungul litoralului, pe substraturi de nisip. Traieste in apropierea tarmului, unde se si reproduce din luna aprilie pana in luna iulie 

Zarganul

Strungilul

Guvidul Negru

Guvidul de Mare

Hanosul

Labanul

Stavridul

Sardeaua

Scrumbia Albastra

Cambula

Calcanul Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.Calcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat. skip to main | skip to sidebar

Stabilopozi cu midii



Banc de pesti

Banc de chefal

Meduza




Alge de mai multe feluri

Compozitie cu izvor sulfuroas si guvid

Chefal

Acele de mare cred ca se pot camufla perfect in alge :) insa pot fi prinse cu mana

3 guvizi morocanosi



Alge brune

Peisaj

Izvor sulfuros - detaliu

Ancora

Cocosel de mare

Ac de mare dungat

Covor de alge

Pesti in zona nisipoasa

Poluarea agresiva distruge pestii din Marea Neagra

Poluarea agresiva distruge pestii din Marea Neagra, astfel ca in magazinele din Constanta ori Mangalia codul sau macroul au devenit o raritate. Pana si pescarii care se intorc de pe mare cu plasele goale au ajuns sa manance produse din import. Cel putin 3 specii de peste din Marea Neagra nu au ajuns anul acesta in galantare. Biologii marini atrag atentia ca regenerarea ecosistemului este aproape imposibila in conditiile actuale. In curand vom fi nevoiti sa ne obisnuim cu gustul pestelui din import.

Pescarusii sunt pasari acvatice care traiesc pe coasta marilor. In aceasta categorie sunt incadratii si pescarusii rapitori , randunica de mare , forfecarii ca si pinguinii .. Caracteristici Pescarusii sunt intre marimea unui porumbel si al unui vultur (30 - 80 cm). Pasarile au aripi suple si ascutite la varf au un cioc incovoiat si puternic. Cele trei degete de la picior au o membrana interdigitala care le inlesneste deplasarea pe apa. Pescarusii au penajul colorat alb-cenusiu la unele specii cu pete sau dungi negre pe cap si pe spate. Puii de pescarus sunt frecvent de culoare cenusie punctati cu negru, devenind pasari adulte la patru ani. Raspandire si mod de viata Raspandirea pescarusilor cuprinde mai ales regiunile temperate si reci, ele cuibaresc pe continet si traiesc pe mare sau pe fluviile mai mari in apropiere de coasta cu exceptia pescarusului argintiu care traieste in largul marilor. Hrana pescarusilor este animala ca si vegetala, ea consta din deseuri de la navele de pescuit sau fabricile de conserve, peste, crustacee, moluste, sau alte animale mai mici marine, ca si rozatoare. Speciile mari de pescarusi jefuiesc cuiburile altor pasari, sau chiar vaneaza pasarile adulte care sunt de obicei bolnave si au marimea unei rate. Speciile mici de pescarusi se hranesc cu insecte si viermi. Pescarusii pot sa bea apa de mare, sarea din apa fiind eliminate prin doua glande care se afla in apropierea ciocului, pe strand pescarusii fura frecvent prada altor pasari. Ei pot sa atinga varsta de 30 de ani. Reproductie Pescarusii in general au cuibul pe sol, unii cuibaresc pe stanci, indiferent unde se afla cuibul ei formeaza colonii. In cuib femela depune 2 - 4 oua care sunt pazite de parinti care pot ataca pana si omul. Puii eclozioneaza la 3 - 6 saptamani, ei pot din prima zi sa alerge si sa inoate, insa sunt hraniti la cuib de parinti pana la varsta de 3-9 saptamani.