QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

MISTRALUL








Orasele Bandol,Six Fours si Sanary detin cel mai mare numar de zile insorite pe an din Franta.
Riscul ca Mistralul sa depaseasca forta 6 este de30% in perioada sa de virf intre Noiembrie si Aprilie.In timpul verii acest risc scade la 18%
dar temperatura ridicata a apei Marii Mediterane creste semnificativ forta vintului.

Forta 7-8 este obisnuita si cel putin o data pe an Mistralul atinge forta 10,ceea ce reprezinta viteza medie intre 90si 102 km/h.Navigatorii si in particular cei navigind pe ambarcatiuni cu vele trebuie sa se pazeasca de Mistral.Desi localnicii sint cam nepasatori,Mistralul nu trebuie sa fie subestimat, niciodata.
Mistralul apare prin surprindere atingind citeodata chiar si 130km/h .
De ce Mistralul evoca turistilor atitea vise romantice,de ce acest vint din centrul Provence-ului a fost numit Mistral,este greu de explicat. Cind sufla Mistralul,oamenii au migrene ,probabil din cauza neodihnei datorate zgomotului produs de rafalele de vint asupra acoperisului locuintelor.
Aerul cald si uscat da cerului o culoare albastra unica Provence-ului. Aerul este intepator iar stralucirea soarelui este usturtoare si orbitoare.

Mistralul iti sufla praf cu nisip in ochi si in gura.Localnicii spun ca in timpul Mistralului poti vedea pina in Insula Corsica de pe inaltimile Mont Ventoux din Nordul Provence-ului.Din pacate nimeni nu a putut sa probeze aceasta afirmatie ,pentru ca este imposibil sa te urci acolo in timpul Mistralului.
Daca incerci sa mergi cu automobilul pe Route des Cretes, in timpul Mistralului,in apropierea Culmilor Calanques, ai senzatia ca masina ta va zbura.

Efectele Mistralului se dezvolta dea lungul Vaii Rhone-ului,ca o consecinta a frontului de aer rece ce strabate Franta de indata ce o zona de joasa presiune s-a format in jurul Canalului Englez.Frontul de aer rece avanseaza in directia Sud-Sud-Est,intrind pe sub aerul cald ridicat la mare inaltime,se loveste de Muntii Alpi si se imprastie cu mare viteza in josul Vaii Rhone-ului,adesea ajutat de joasa presiune din Marea Tireniana.
Desi necesare,conditiile subliniate mai sus nu sint si suficiente deoarece si alte mecanisme complexe sint implicate .Pentru ca Mistralul sa se formeze este necesar desemenea sa existe un gradient de presiune dealungul coastei,intre inalta presiune din Muntii Pirinei si joasa presiune din Podisul Apeninilor.
Efectele vintului asupra coastei pot fi amplificate daca temperatura aerului este mult mai joasa decit temperatura apei Mediteranei.Mistralul poate primi un impuls de la Tramontane,un alt vint de cadere puternic ce poate sufla simultan in vecinatatea vestica,generat de conditiile similare din Muntii Pirinei.Tramontane poate actiona singur ,caz in care este adesea confundat de catre neexperimentati cu Mistralul.
Un alt vint care actioneaza aici este Vintul de Est,care aduce ploaia in aceasta zona arida.Vintul de Est insa nu este un vint de cadere.Sosirea lui este precedata de deplasarea catre vest a curentilor marini.In mod exceptional,furtuni violente pot fi create de vinturi din sudice,desi acestea sint rezultatul instabilitatii in Africa de Nord si aduce mari cantitati de nisip, imbracind totul in culoarea galbena.
Mistralul este ceea ce Bowditch defineste ca un vint de cadere,care se formeaza atunci cind aerul cald este impins in cantitati mari catre un lant muntos.
Bora este un alt exemplu de vint de cadere in Mediterana de Est,cind aerul cald se deplaseaza peste fosta Yugoslavie in directia Nord-West si lovindu-se de Muntii Alpi se imprastie peste Marea Adriatica ,lovind cu mare forta Triestul ,ajungind pina in Venetia. Bora nu mai este asa de dramatic ca in anii 1960,cind trotuarele erau prevazute cu balustrazi de siguranta pentru pietoni.
Revenind la Mistral ,citeodata,cind volumul de aer rece este suficient, vintul se imprastie dealungul Argens-ului pina in valea riului Var,lovind Riviera Nisa dinspre interior desi tehnic vorbind Mistralul bate dinspre valea Rhone-ului.Acest vint este numit Ponant si nu este vint de cadere. Ponantul incepe sa bata intotdeauna in jurul prinzului si inceteaza
pe inserat.
Mistralul incepe sa bata dupa miezul noptii,in primele ore ale diminetii
in anotimpul de vara.Foarte rar incepe sa bata dupa amiaza.Odata pornit Mistralul ajunge la forta mxima dupa amiaza ca sa slabeasca noaptea tirziu.
In cele mai multe cazuri,Mistralul dureaza intre una si trei zile iar citeodata chiar si o saptamina intreaga.
Privind cerul in directia Nord-West se pot vedea semne de apropiere a Mistralului,cu citeva ore inainte.Acestea sint date de norii cirrus de mare inaltime dar mai specifici sint norii alto-cumulus.Aceste semne apar la asfintitul soarelui ,norii avind la inceput culoarea aurie,apoi roza si la sfirsit cenusie.Cu cit de repede culoarea norilor devine cenusie,cu atit vintul va fi mai puternic,de forta 8 sau 9.Dupa caderea intunericului,rafale scurte de vint apar,la intervale de timp din ce in ce mai scurte,pe cind curentii marini incep sa-si schimbe directia spre Est.Urmeaza o evolutie deplina a Mistralului intre miezul noptii si rasaritul soarelui.
Cind Mistralul este in actiune ,se poate observa o aglomerare de nori, departe la vest de Marseille ,ce urmeaza sa invadeze rapid Valea Rhone-ului.
Cind sufla, Mistralul creeaza, in Marea Mediterana ,valuri scurte si adinci care fac navigatia neplacuta .Valurile pot fi de unu la trei metri lungime si de trei metri inaltime.Numeroase mijloace sint disponibile pentru siguranta navigatiei in timpul Mistralului.Farurile dau avertismente de vint peste forta 6,care prevestesc furtuna. Avertismentele de vreme rea se transmit de asemenea prin statiile radio din Marseille si Monaco.Alte surse de avertizare sint statiile de radio locale,Radio France International,Navtelex ca si multe centre meteorologice.
Conditiile de atmosfera uscata de vara combinate cu Mistralul creeaza un risc ridicat de incendiu in padurile de pin,unde copacii se aprind foarte rapid datorita rasinelor si vintului,in timp ce conurile de pin explodeaza imprastiind adevarate srapnele catre copacii din apropiere,ajutate dedesubt si de iarba uscata si astfel extinzind focul catre padurile de stejar.
Aceste incendii nu sint intimplatoare,de obicei izbucnesc din cauza neglijentei motociclistilor .Focul devine greu de controlat,avansind in padure mai repede decit poti alerga,fara sa fie oprit de cursurile de apa sau de drumuri.Tot ceea ce pot face pompierii este sa se concentreze in protectia zonelor locuite.
Incendiile pot ineca in fum suprafete intinse de coasta,acoperind complet cerul iar atmosfera devenind infricosatoare.Turistii pot crede ca este o furtuna,pina cind observa ca automobilele sint acoperite cu cenusa iar soarele aproape nu se mai vede .Masinile pompierilor sint deja in actiune iar aeroplanele Canadair roiesc fara incetare aruncind zeci de tone de apa .
Mistralul este ca un test de rezistenta ,dar odata ce a incetat vintul,lasa in loc aerul curat si proaspat de care sa te bucuri.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat