UNIVERSITATEA "Babes-Bolyai", CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENTǍ

POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘULUI SINAIA ȘI VALORIFICAREA LUI

Introducere

Am ales aceastǎ temǎ de licenta in speranta ca va contribui imbunatatirii dezvoltarii fenomenului turistic in cadrul statiunii Sinaia.Dupa parerea mea statiunea Sinaia este una din cele mai vizitate si complexe atractii turistice ale Romaniei.

Lucrarea de fata prezinta nasterea si evolutia orasului, de la inceputurile care se pierd in negura preistoriei si pana astazi, cand fenomenul turistic ce s-a nascut la inceputul secolului XX, cunoaste o dezvoltare maxima in aceste locuri, fiind atras de valorile inestimabile ale Manastirii Sinaia si Castelului Peles, de bogatia in sanatate a izvoarelor minerale existente si nu in ultimul rand de posibilitatile ce le ofera culmile inzapezite, impanzite de partii de schi si sanie, in sezonul hivernal. In continuare s-au prezentat principalele atractii turistice naturale si antropice, insistandu-se asupra factorilor curativi ai aerului, a calitatilor benefice ale apelor minerale, valorificate deocamdata doar in cadrul Hotelului Paltinis si asupra speciilor de plante si animale existente in rezervatii.

Manastirea Sinaia, de care se leaga intemeierea si dezvoltarea de mai tarziu a orasului, care a fost pe timp de pace casa de rugaciune si multumire adusa lui Dumnezeu, iar pe timp de razboi adapost al conducatorilor romani, prigoniti de dusmani, este cel mai important obiectiv ce trebuie vizitat.

Edificiile care alcatuiesc Complexul Peles au fost prezentate individual, urmarindu-se, in acelasi timp, legaturile dintre ele, care au dat nastere Complexului de azi.

Perioada interbelica se pastreaza prin intermediul caselor, azi memoriale, ale lui George Enescu, Nicolae Iorga si Anastase Simu, iar peronul Garii ne aduce aminte intotdeauna de sfarsitul tragic al primului ministru I.G.Duca.

Valentele de statiune cu sezon permanent si dezvoltarea sa social-economica au contribuit la inzestrarea Sinaiei cu o baza materiala importanta:hoteluri, restaurante, vile, case de odihna, teleferic, telecabina, toate acestea contribuind la afirmarea puternica a turismului montan in zona.

Lucrarea de fata se doreste a fi o invitatie la cunoasterea directa a neasemuitelor frumuseti naturale de pe Valea superioara a Prahovei, in mod deosebit a orasului Sinaia, a monumentelor istorice si de cultura nationala, a obiectivelor sale turistice, larg apreciate in tara si peste hotare.

Capitolul 1. INCADRAREA IN TERITORIU

Statiunea Montana Sinaia,este situata la 45°25'30' latitudine nordica si 25°32'56' longitudine estica, in zona centrala a Romaniei, la limita dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, pe valea superioara a raului Prahova.

Este aflata la o distanta de 122 km de Bucuresti, Capitala tarii si la 49 km de Brasov, intinzandu-se in nord pana la locul numit Gura Padurii, unde se afla Hanul "Vadul Cerbului",iar spre sud pana dincolo de Valea Izvorul Dorului,unde in deceniul al IX-lea s-a ridicat Platoul Izvor.

Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice,a unor cladiri ale S.C.Mefin, Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova.

Altitudinea variaza de la un capat la altul al orasului:767 m in Cartierul Izvor,798 m in zona Garii, 845 m in Parcul Dimitrie Ghica, 860 m la Manastirea Sinaia, 970 m la Castelul Peles, 980 m la Castelul Foisor.

Cele doua masive muntoase, Bucegi si Garbova, "ocrotesc" localitatea de o parte si de alta, pe o lungime de peste 9 km.Vilele,cochete si originale prin arhitectura lor,ca si numeroasele hoteluri moderne,dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice de interes national si international.

Cai de acces

Pentru a ajunge la Sinaia, din orice colt al tarii,exista cateva posibilitati de acces pe calea ferata sau pe magistralele rutiere.Pe calea ferata,dinspre sud si dinspre nord, din directiile:Bucuresti, Ploiesti sau Brasov.

Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la sud la nord este D.N.(E 60), care face jonctiunea cu D.N. 71, ce vine de la Targoviste, prin localitatile:Pucioasa,Fieni,Moroieni.Aceasta din urma dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul,patrunde in Sinaia prin partea ei sudica intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul orasului.

Capitolul 2. ISTORICUL ORASULUI SINAIA

Dovada materiala despre existenta unor asezari umane in valea superioara a Prahovei, inca inaintea erei noastre, o constituie depozitul de bronz, din epoca bronzului ce a provenit de la un trib proto-trac, scos la iveala in apropierea strazii Cuza Voda din Sinaia, nu departe de statia telecabinei .

Grigore Tocilescu a constatat ca cele 25 de topoare din bronz descoperite aici, avand o lungime de 12-13 cm fiecare, constituie unul din cele mai mari depozite din epoca bronzului, cunoscute in tara noastra pana la data respectiva .

Radu G. Moise, citand din "Istoria Romaniei ", arata ca, spre sfarsitul secolului al XVI-lea, in octombrie 1599, dupa cum sustin documentele, pe Valea Prahovei a trecut spre Transilvania o parte din oastea lui Mihai Viteazul, condusa chiar de marele voievod.

In istoria Vaii Prahovei, si in deosebi a localitatii Sinaia, secolul al XVII-lea a fost marcat de un eveniment cu deosebite consecinte.Este vorba despre construirea Manastirii Sinaia in 1695, ctitorie a spatarului Mihai Cantacuzino, fratele stolnicului Constantin Canatacuzino .

Inainte de anul 1864, teritoriul Sinaiei de astazi era in sirul de sate de pe Valea superioara a Prahovei, ce alcatuiau comuna Podul Neagului.Aceasta se intindea pe o lungime de 34 km, cuprinzand Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Furnica, Izvorul, Posada si Podul Neagului .

Desprinzandu-se in 1874 de Podul Neagului, asezarea din jurul ctitoriei cantacuzine si-a schimbat denumirea preluand-o pe cea a Manastirii Sinaia.

De la 1 decembrie 1874, la dorinta expresa a domnitorului Carol I, localitatea din jurul Manastririi a capatat denumirea de Sinaia: aici s-a mutat si Primaria din Busteni, comuna Sinaia intinzandu-se pana la Preadeal. In mai 1880, localitatea Sinaia a fost declarata comuna urbana fiind astfel una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara.

Intre anii 1875-1883 este construit Castelul Peles, devenit la vremea respectiva resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei. Fiind resedinta de vara a casei regale, Sinaia a devenit una din zonele de mare interes pentru clasa politica romaneasca iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone pitoresti si beneficiind de o arhitectura deosebita.Dotarile de patrimoniu muzeistic si architectural al orasului Sinaia se situeaza la nivel de exceptie.

Figura - Castelul Peles

Capitolul 3. POTENTIALUL TURISTIC AL ORASULUI SINAIA

Potentialul turistic consta din totalitatea resurselor naturale si social-cultural-istorice (antropice) de valorificare turistica, ce alcatuiesc baza ofertei potentiale a unui teritoriu .

Cele doua categorii ale potentialului turistic, cel mai natural si antropic, au un caracter de complementaritate, constituie un ansamblu de valente cu caracter aparent eterogen, dar care servesc aceluiasi scop: dezvoltarea fenomenului turistic.

Sinaia dispune de un fond turistic reprezentat prin elemente de peisaj geografic, monumente ale naturii si elemente antropice de cea mai mare importanta si autenticitate.

3.1. Potentialul turistic natural

Este un factor de atractivitate esential. De prezenta acestuia este legata nemijlocit existenta sau absenta activitatilor turistice.

Principalele grupe de obiective apartinand cadrului natural sunt:relieful, climatul, hidrografia, vegetatia, fauna, si rezervatiile naturale.

3.1.1. Potentialul turistic al reliefului

Tipurile de relief care se impun in peisajul montan din jurul Sinaiei sunt urmatoarele:

Potentialul turistic al reliefului pe calcare, conglomerate, si gresii:

Este categoria de relief ce se impune cel mai mult in peisajul montan, prin varietatea formelor cu fizionomii specifice, marea lor concentrare pe unitatea de suprafata, la care se adauga vaile adanci ce accentueaza contrastele morfologice.

Relieful pe calcare si conglomerate este prezent in masivul Bucegi care strajuind, atinge in vest inaltimi de peste 2.000-2.500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, Platoul Bucegilor.

Radu Ghica Moise dupa Gheorghe Niculescu spune ca:Muntii Bucegi, avand forma unei imense potcoave, sunt alcatuiti din roci variate.cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcite,argila,marna etc.Acestea se sprijina in vest, pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos si grezos .

Particularitatile conglomerate au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de "Conglomerate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici, rotunjite, de calcare galbui, gresii si sisturi cristaline.

Inaltimile muntoase de deasupra Sinaiei constituie versantul sud-estic al masivului Bucegi.De la sud spre nord abruptul prahovean din dreptul Sinaiei este alcatuit din urmatoarele varfuri ce domina peisajul:Vinturisul(1.947m), Varful cu Dor (2.030 m), Piatra Arsa (2.044 m), Jepii Mari (2.071 m), Jepii Mici (2.173 m), unde sunt stanci precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in apropierea urcusului catre Alpin cota 1.400).

Potentialui turistic al reliefului pe gresii

E mai putin evident in peisaj, datorita altitudinilor scazute ale unitatilor montane, frecvent sub 1800 m, apartinand in cea mai mare parte etajului forestier, cu culmi prelungi, platouri, fara mari contraste de relief, cu varfuri greoaie sub forma de cupole.

Acest tip de relief este caracteristic si masivului muntos Garbova, situat pe versantul stang al Vaii Prahovei .El este constituit in principal din strate de Sinaia (gresii,marno-calcare) cutate si dispuse alternative intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos,de tip flis,constituit la baza din roci pelitice-sisturi si argiloase,marne,calcare marnoase rosii sau cenusii verzui.Peste ele se afla gresii si calcare grezoase(pana la 55 % din totalitatea rocilor constitutive) iar in partea superioara, sunt brecci cu sisturi cristaline microbreccii calcaroase si conglomerate tillitice.

Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare:

Culmea Neamtu, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile:Clabucetu Mare (1.466 m), Tigaile (1.699m ), Paltinu (1.900 m ), Neamtu (1.923m ), Stevila (1.907m ) si Rusu (1.902m).

Sectorul central este cuprins intre varfurile:Rusu si Cazacu, aici culmea luand o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600m.

Culmea Baiu, orientate spre sud, cuprinde:Varful Cazacu (1.753m), Zamora (1.519m), Baiu Mare (1.895m ), Draganu (1.776m), Vornicul (1.627m), Gagu Mare (1.660m), Piscul Cainelui (1.527m).

Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Giurguiatu (1.339m) complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu.In acest munte,Prahova a "fierestruit" o vale tanara si ingusta, formand Cheile Oratii.

In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste formand depresiunea intramontana Sinaia.Aceasta s-a constituit ca urmare a actiunii de eroziune a raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos, prins intre Stratele de Sinaia, la est si conglomeratele de Bucegi, la vest.

Potentialul turistic al reliefului glaciar-alpin

Este rezultatul activitatii ghetarilor cuaternari instalati in regiunile cele mai inalte ale Carpatilor Meridionali, printre care ti in Bucegi.

Prin actiunea lor modelatoare, ghetarii au creat forme de relief specifice,care sunt diferentiate si in functie de mitologie.

Relieful glaciar in muntii Bucegi are o infatisare relativ diferita determinata de substratul litologic conglomeratic si calcaros.

In partea estica, pe vaile Cerbului si Morarului, la obarsia acestora, s-au dezvoltat doar ghetari suspendati fara ca in profilul vailor sa se observe urme vizibile ale activitatii acestora.

In schimb, in partea nordica, relieful glaciar este foarte bine reprezentat pe vaile Malaiesti si Tiganesti, cu circuri bine individualizate, cu sectoare de vai glaciare ce coboara in

trepte pana la 1400 m, dar cu morene terminale slab dezvoltate.Intre cele doua vai, creasta Padina Strungii a fost intens modelata de cei doi ghetari sub forma unei custuri foarte inguste.

Prezenta intercalata a blocurilor de calcare prinse in masa conglomeratelor a dus la formarea hornurilor Malaietti ti Tiganesti, a coloanelor de la Braul Caprelor, sau a Portii din Tiganesti, toate cu o valoare peisagistica deosebita.

In muntii Bucegi, relieful si-a pus puternic amprenta asupra climei, ceea ce a dus la "constituirea" unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele,Sfinxul,Ciupercile).datorita proceselor de deflatie si coroziune, stancile culmilor gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica au numeroase "fete" slefuite de vant.

3.1.2. Potentialul climato-turistic

Daca relieful asigura suportul material al tuturor activitatilor recreative, climatul impune "starea " lor de desfasurare, climatul genereaza "atmosfera" favorabila sau nefavorabila actului recreativ, catalizand sau dimpotriva, inhiband, derularea acestuia.

Clima statiunii Sinaia este influentata de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer.Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre,lunile de vara sunt racoroase, toamnele lungi si senine, primaverile relative blande.

Temperatura medie anuala,inregistrata la statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din 1881, este de 6,1°C, cu medii lunare cuprinse intre -3,9°C in ianuarie, -3,1°C in februarie si 15,7°C in iulie.Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, in ultimii 100 de ani, intre

1,2°C, in ianuarie 1936 si 18,8°C in luna iulie 1936, iar cele mai mici intre - 5,3°C in ianuarie 1913, si 12,7°C in august 1940.Cele mai ridicate medii anuale au fost de 7°C in 1923 si 1934, iar cele mai mici, de 4,6°C in 1933.Maxima absoluta termica a atins 32°C in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952, iar minima absoluta -27°C in ziua de 11 februarie 1929.Primul inghet apare, de regula, dupa 1 octombrie, iar ultimul la sfarsitul lunii aprilie, durata medie fara inghet, fiind de aproximativ 148 de zile.

La Sinaia numarul mediu al zilelor de iarna cu temperaturi maxime de peste 0°C este de 46,8 al zilelor cu inghet cu temperaturi minime mai mici de 0°C, de 154 iar al zileleor de vara cu temperaturi maxime peste 25°C de 18 (iulie 6,1°C,august 5,5°C).

In privinta nebulozitatii, factor climatic important pentru o statiune montana, se constata ca, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar in timpul verii, cerul senin si partial noros.In general, numarul zilelor cu cer senin este, in medie, anual, de 108,7 al celor cu cer noros, de 121.5, iar al celor cu cerul partial acoperit de 134,8.

Precipitatiile medii anuale insemneaza peste 800 mm, cu medii lunare cel mai mari in iunie (126 mm) si iulie (106mm )si cele mai mici, sub forma de zapada, in februarie (37mm) si ianuarie (38mm).Cele mai mari cantitati anuale de precipitatii au fost de 1300 mm in 1972 si de 1246 mm in 1941, iar cele mai mici, de 434 mm in 1932.

Daca precipitatiile lichide sunt un factor nefavorabil, impiedicand sub diverse forme derularea activitatii turistice, cele sub forma de zapada au un efect contrar, ele genereaza nu numai o stare benefica turismului, dar si un substrat aparte utilizat cu intensitate pentru variate tipuri de agrement-practicarea sporturilor de iarna: ski, sanius, bob.

Sinaia inregistreaza, in medie, 27 zile cu ninsoare pe an (6,2 in ianuarie ; 5,6 in februarie, 5 in martie ;4,1 in decembrie).Prima ninsoare cade in jur de 11 noiembrie, iar ultima in jurul datei de 18 aprilie.Durata intervalului in care exista strat de zapada insumeaza, anual 124 zile:primul strat de zapada se formeaza in jur de 26 noiembrie, iar ultimul, in jur de 30 martie.Grosimea medie cea mai mare a stratului de zapada se inregistreaza in prima decada a lunii februarie si este de 20-25 cm.

Sondajele privind nivelul aeronizarii au inregistrat un numar de circa 880 ioni pozitivi si negativi, cu o usoara predominare a ionilor pozitivi cei negativi fiind in medie 400 de ioni-/cm³ aer.Coeficientul de unipolaritate este de 1,21.

Caractere bioclimatice. Numarul mediu al zilelor cu confort termic in luna iulie, la amiaza este de 7 zile, iar cel al zilelor cu inconfort prin incalzire de maximum 2 zile lunar.Indicele de stres bioclimatic cutanat, in cursul anului, este in medie de 15, inregistrandu-se 6 luni relaxante (mai-octombrie).Stresul bioclimatic pulmonar inregistreaza un indice mediu anual

de 30, lunile echilibrate fiind mai, iunie, septembrie si octombrie.Indicele mediu anual al stresului bioclimatic total este de 45, statiunea caracterizandu-se printr-un bioclimat sedative, cu nuante tonice, de stipulare pentru organism.

Regimul vanturilor, cu o mare influenta in modificarea reliefului, prezinta si el unele particularitati in zona statiunii Sinaia.Frecventa medie a diferitelor directii "eoliene" este dominate din nord (35,5%) urmand cele din sud (18,6 %) nord-vest (7,2%) si nord-est (5,8%).Pe luni situatia se prezinta astfel:vantul care sulfa din nord are cea mai mare frecventa in luna iulie (43,4% din totalul miscarilor aerului), cel din sud in noiembrie (25,8%), cel din est, in iunie (2,5%), cel din vest, in iunie (3.4%), din nord-est, in martie (7,7%), din nord-est, in mai (5,9%) si octombrie (5,8%) din sud-vest, in martie (6,6%), iar calmul are cea mai mare frecventa in luna august (28,4%).In privinta vitezei vanturilor se inregistreaza, in medie, anual, peste 29 zile cu viteze de 11m/s, 3-4 zile cu peste 16m/s, restul revenind vitezelor mai mici de 11m/s.

3.1.3. Potentialul turistic hidromineral si al retelei hidrografice

Sursele hidrominerale terapeutice formeaza o categorie de factori generatori ai celei mai vechi si caracterstice forme de turism practicate in Carpatii Orientali, turismul balnear .

Statiunea Sinaia, fiind favorizata de un climat subalpin,puternic ionizat si beneficiind de existenta izvoarelor de apa minerala sufuroasa,biocarbonata si oligominerala amplasat pe versantul estic al vaii Prahovei, pe valea Cainelui, cu doua surse ce cumuleaza un debit de

2,4l/s,ofera posibilitatea efectuarii unor tratamente balneo-fizio-terapeutice specializate in unitatea hoteliera Paltinis.

Alaturi de relief, hidrografia se instituie in principala sursa de atractie turistica apartinand cadrului natural.Elementele hidrografice poseda atribute pitoresti inmagazinate in sistemul lor de organizare, particularitatile fizico-chimice sau dimensiunea acumularilor acvatice.

Principalul curs de apa care strabate Sinaia, de la nord la sud, este raul Prahova, affluent de stanga al Ialomitei,cu o lungime de 193 km,iar suprafata bayinului este de 3.738 km².Raul Prahova izvoraste de sub pasul Predeal,de la 1.020 m altitudine,din zona de nord a orasului Predeal si curge mai intai pe directia nord-sud, pe o panta de 14% pana in amonte de Comarnic,despartind Muntii Bucegi de Muntii Baiului .

In aceasta portiune a cursului superior al raului,Prahova este caracterizata de geografi ca linie de demarcatie intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.Valea Prahovei are character tipic montan,largindu-se usor in cateva locuri,formandu-se bayinele Azuga,Busteni si Sinaia.

La Sinaia, Prahova isi schimba directia de curgere catre sud-est, iar apoi formeaza un mic, dar spectaculos, defileu intre Sinaia si Posada.

Intre localitatile Busteni si Sinaia, Prahova "culege" mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoare, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in functie de precipitatii.

Din masivul Garbova coboara in Prahova paraiele Valea Fetei, Zamora, Sipa, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, aflate in partea estica si vestica a localitatii.In partea de est se gasesc cantonate,in structuri acvifere,roci poroase,

permeabile ("conglomerate de Bucegi").Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la numeroase izvoare, mai mari sau mai mici,ce formeaza torenti tumultuosi.

In partea vestica,ele se afla in rocile marnocalcaroase,puternic fisurate,circuland sub forma unor suvoaieascunse,facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor paraie:Cumpatu,Valea Rea, Valea Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

Debitul Prahovei creste treptat de la 0,59m/s la Azuga, la 5,13m/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a contributiei paraielor Tufa,Cumpatu,Valea Cainelui, Peles, Casaria, Valea.

Iancului,Zgrbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii.Este un debit relative constant,el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc.

Dintre salba de cascade de pe afluenti dinspre Bucegi ai Prahovei (Valea Cerbului, Valea Alba, Jepii, Urlatoarea, Peles, Izvorul Dorului) cea mai importanta este Cascada Vanturis.

3.1.4. Potentialul turistic biogeografic si zoogeografic

In stransa corelatie cu conditiile morfologice si climatice caracteristice regiunilor montane,s-a individualizat un invelis biogeografic complex, ce concura la o mai accentuata diversificare a fondului turistic natural.

In statiunea Sinaia si in imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat,aflandu-se in concordanta cu condisiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali.

In etajele montan inferior si mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus Sylvatica), bradul (Abies Alba) si molodul (Picea Abies ), la care se mai adauga laricea (Larix Decidua), paltinul (Acer Pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus Glabra),frasinul (Fraxinus Excelsyor), plopul tremurator (Populus tremula), mesteacanul (Betula Werrucosa).

Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure (Picea Abies), preyente, la peste 1500m altitudine, in Valea lui Carp,Valea Pelesului, Valea Izvorului etc.

Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri.Tot aici apar jneapanul pinus Mugor) si arinul de munte (Alnus viridis).

Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor,care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la vant,uscaciune si temperature mai scazute.In aceasta zona intalnim pernitele de iarba rosioara Silene acaulis)si tufisurile de ochiul gainii (Primula minima).

In etajul montan intalnim rar alunul (Corylus avellana),liliacul salbatic (Syringa vulgaris) acesta din urma numa la stancile Sfanta Ana si in Poiana Caprei,din padurea de pe Piatra Arsa.

Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul (Petrasites nybridus),feriga (Dryopteris filix-mas), fagul (Fragaria vesca),ghiocelul (Galanthnus nivalis),pedicuta (Lycopadium clavatum),pelinul(Artemisia petrasa ),potbalul (Turilago fargara)s.a.

De la un anotimp la altul, padurile din yona sinaiei au un aspect deosebit,dominandu-se culori diferite de anotimp: primavara o culoare verde deschis,vara verde inchis, toamna colorit aramiu iar iarna albul imaculat al zapezii se asterne peste intreaga zona depresionata a Sinaiei si muntii din imprejurimi.

Dintre toate componentele cadrului natural, fauna este elemental cel mai mobil, fapt ce se rasfange asupra modului ei de integrare in grupa atractiilor turistice si a exploatarii propriu-zise.formele prin care fauna isi atrage vizitatorii sunt multiple.

Odinioara, prin muntii si padurile din imprejurimile Sinaiei traiau animale salbatice care indeosebi iarna coborau pana la marginea asezarilor umane.Vanatul intens si practicarea masiva a drumetiilor, patrunderea in munti a mijloacelor de transport mecanizate, au determinat o rarire evidenta a animalelor salbatice, cu exceptia ursului,pripasit pe aici in ultimii ani de prin alte parti.In conditiile aratate,animalele si-au caautat refugiul in locuri mai ferrite din preajma Sinaiei.

Dintre cele de interes cinegetic: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos ), caprioara (Capreolus capreolus), capra neagra (Rupicapra-rupicapra), mistretul 8Sus scrofa ),lupul (Canis lupus ), vulpea (Vulpes-vulpes ), rasul (Felix lynx) . Acestora li se adauga veverita (Sciurus vulgariy), iepurele (Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus musculus ).

In apele cristaline din zona, pastravul (Salmo trutta fario9 isi are un mediu prielnic de viata.

Dintre paasari pot fi mentionate:mierla (Turdus merla), gaita (Garrulus glandarius), pupaza (Upupa epops ), cotofana (Pico-pico), ciuful de padure (Ario otus), vulturul plesuv (Gyps flurus-flurus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), gaina salbatica (Gullinula), privighetoarea (Luscinia megarhines), ciocanitoarea (Picus viridis),cucul (Cuculus canorus),cinteza (Fringila coeleles),etc.

3.1.5. Rezervatii naturale si monumente ale naturii

In perimetrul orasului Sinaia, in Bucegi si la poalele Garbovei, se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii.

Pe malul stang al Prahovei, in cartierul Cumpatu se afla Rezervatia Arnisul, cu o suprafata de 1,4ha.Aici este pus sub ocrotire, in special, arinul alb (Alnus incana).Cercetarile efectuate intre 1954 si 1955 au dus la identificarea a 173 de specii, care apartin unui numar de 42 de familii, predominand speciile lemnoase.Alaturi de arin este prezentata si rachita rosie (Salix purpurea).

Cea mai extinsa si importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi.Asa numita Rezervatie principala din Bucegi dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680ha;se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se antinde de-a lungul versantilor estici,vestici,nordici si vestici ai masivului muntos,de la Sinaia si pana la Saua Strunga,cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului,Jepilor si Costilei.Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000-1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varvul Omul.

Pe versantul sudic al Caraimanului si pe Valea Jepilor exista o Zona Stiintifica de protectie absoluta. Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase,poduri interfluviale vaste,custuri,circuri si vai glaciare, chei si alte forme carstice,precum si numeroase forme de relief fluviatile(rezultate din actiunea apelor curgatoare)etc.

Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi include trei etaje:erajul montan superior,etajul subalpin si etajul alpin superior.In cadrul fiecaruia dintre etaje sunt prezente asociatii vegetale sau exemplare aparte in ansamblul florei montane romanesti.

In etajul montan superior, pe versantul prahovean al masivului,trebuie remarcata existenta asociatiei fagetului cu brad(Fagetum dagicum abielosum),specifica in Carpatii Orientali si Carpatii Medridionali (pana la Valea Oltului ).Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona Peles), unde exista arbori monumentali cu o inaltime de pana la 50 m si cu diametre considerabile.Tot in acest etaj se remarca prezenta unei specii cu o raspandire sporadica in Carpati si anume Tisa (Taxus boccata), prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe valea Pelesului, pe stancile de sub Poiana Stanii si in alte locuri.O alta varianta este salba moale (Evonymus latifolia ), care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropierea stancilor de la Sfanta Ana,Jepii Mari si pe Valea Urlatoare Mica.De altfel,pozitia si prezenta calcarelor au favorizat, in zona stancilor Sfanta Ana,mentinerea unor elemente termofile mai rare:liliacul (Syringa vulgaris),iedera alba (Daphne blagayana)etc.

In etajul subalpin se constata prezenta unor arborete remarcabile: arboretul de larice de pe braul Muntelui Furnica, arboretul de larice (Larix decidua) cu zambru (Pinus cembra) de pe Brana Mare a Jepilor(1750 m altitudine),arboretele de larice de pe versantii nordici ai Jepilor Mici si Costilei.In cadrul etajului alpin inferior sunt ocrotite jnepenisurile de pe platoul muntilor Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici.

Printre jnepeni se intalneste o alta specie de arbusti, mai rara in tara noastra (Lanicera coerulea).Tot sub ocrotire este pus si cel mai de seama reprezentant al florei lemnoase din acest etaj:zambrul, relict glaciar, prezent sub Brana Mare a Jepilor (punctul denumit sugestiv Creasta cu Zambri) sau in Valea gaura si pe Muntele Gutumanu.Dintre asociatiile de tufanisuri pitice cea mai insemnata(si ocrotita ca atare) este cea de Rhododendron Kotschvi (bujorul de munte).

Rezervatia Pettera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor,Valea Horoabei.Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisul, tufanisuri de jneapan, palcuri de parice si zambrul.

Chiar langa cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneasa alpina Poiana crucii, unde se intalnesc specii ca paisul rosu si ghintura galbena.

La poalele Muntelui Laptici se afla o alta mica rezervatie- Turbaria Laptici.Accesul la aceasta rezervatie se face utiliyaand drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud.Din drumul respectiv se desprinde o potecace duce caatre o alta rezervatie importanta din Bazinul Ialomitei si anume Rezervatia Zanoaga.Pe branele si grohotisurile de la poalele versantului sudic (calcaros )al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice,care reprezinta raritati in flora tarii: Secele montanum (Iris dacica ), Athanautha bungarica, Lonicera coerulea etc.

Rezervatia Babele include ataat interesante forme de relief (Babele, Sfinxul etc.) cat si asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba rosie, micsunea de munte etc.

Pe cel mai inalt varf din Bucegi,Omul, la peste 2500 m altitudine sunt ocrotite asociatiile de tundra alpina cu o specie endemica pentru Meridionali-Poa contracta.

In ansamblul masivului Bucegi, in special in rezervatii,sunt ocrotite animale cum ar fii: capra neagra, rasul,vulturul plesuv,cocosul de munte etc.

3.2.Potentialul turistic antropic(cultural-istoric)

Spre deosebire de resursele antropice apartinand cadrului natural care sunt un dar al naturii, zestrea turistica reprezinta o insumare de elemente cu functie recreativa, create de omul insusi.Aparitia lor ca obiective de interes turistic nu poarta intotdeauna pecetea premeditarii, adica nu au fost edificate in acest scop, ci dimpotriva in majoritatea cazurilor au indeplinit alte atributii (economice,strategice,culturale, etc.).Insusirea recreativa si-au castigat-o insa in timp, ajungand adeseori ca ea sa prevaleze in comparatie cu vechile atributii, devenind un obiectiv turistic propriu-zis..[7]

Pe langa elementele peisagistice din hinterland si perimetrul orasului,statiunea Sinaia dispune de o serie de obiective turistice antropice:

Manastirea Sinaia

Complexul Peles

Case Memoriale

Parcul orasului

Alte obiective

3.2.1.Manastirea Sinaia

Manastirea Sinaia nu este primul asezamant de cult construit in zona Sinaiei.Ea a aparut pe fondul existentei altor asemenea asezaminte, cum a fost Schitul Sfantul Nicolae sau Schitul de la Stanca Sfanta Ana, pe locul carora se afla in prezent o cruce.

Figura - Manastirea Sinaia

Manastirea Sinaia a fost ctitorita de marele spatar Mihail Cantacuzino in anul 1695, in urma unor evenimente pe care hrisoavele le consemneaza, iar traditia orala le invaluie intr-un nimb legendar.Prigonit, impreuna cu fratii sai, de domnitorul Grigore Ghica (1660-1664, 1672-1673) - ucigasul tatalui sau, postelnicul Constantin Cantacuzino,Mihail Cantacuzino a luat drumul pribegiei catre munti pe valea Prahovei.Se spune ca, in drum spre Transilvania, a poposit pe coastele Molmotului,langa un izvor.Intampinat de calugarii de la Schitul Molomot, si ajutat de ei sa ajunga la Brasov, Mihail Cantacuzino a fagaduit sa ridice o manastire chiar in acest loc, drept multumire ca a scapat cu viata.

Cativa ani mai tarziu, merge in pelerinaj la Ierusalim, cu care ocazie ajunge si in peninsula Sinai, unde este uimit de asemanarea muntelui Horib, la poalele caruia se afla manastirea Sinaia, cu coastele bucegilor, unde intalnise pe calugarii salvatori.Intors in tara isi tine fagaduiala si in 1690 incepe sa construiasca manastirea, pe care o termina in 1695."Am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei celei mari" scrie Cantacuzino an actul de fondare a manastirii, pe care patriarhul Ierusalimului, Dositei, o numea manastirea Buceagul dupa numele autentic al Bucegilor .

Din cauza raufacatorilor ascunsi in padurile de nepatruns, micul schit a fost inconjurat cu ziduri de aparare.Cu toate acestea si cu toata paza asigurata de scutelnici, Manastirea Sinaia a vut de suferit, caci Valea Prahovei a devenit deseori teatru de lupta intre turci si austrieci si a construit adesea locul de urmarire a fugarilor pribegiti spre Transilvania.Astfel, a fost lovita cu tunul si incendiata intre 1787-1792, a gazduit pe Mihai Sutu (1802), pe bucurestenii refugiati dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu (1821) si pe anautii urmariti de otomani, pe Gheorghe Bibescu dupa abdicare (1848), pe Nicolae Balcescu, Heliade Radulescu si Cristian Tell, refugiati aici din calea armatelor ruse, a fost ocupata pe rand de armatele austriece si rusesti (1848-1856), servind ca adapost sau depozit de munitii si subzistente (M.Lehrer 1967).

Dar intre perioadele de restriste, Manastirea Sinaia a construit un centru de cultura, caci aici au trait o serie de caligrafi si traducatori care au contribuit la raspandirea si unificarea scrisului si graiului romanesc.

Cu toate distrugerile produse de razboaie, urmate de reparatii si restaurari, Manastirea Sinaia si-a pastrat trasaturile arhitecturale initiale.

Manastirea cuprinde Biserica propriu-zisa, careul chiliilor cu paraclisul folosit iarna si zidurile de aparare ce dadeau edificiului aspect de fortareata.imediat langa manastire se afla o biserica mai noua (1846), asa zisa "Biserica Mare".

In curtea manastirii Sinaia, in partea dreapta se afla Biserica mare, iar in pavilionul din stanga ne retine atentia aspectul original al constructiei, unde la etaj sunt suspendate sase bovindouri (balcoane de zid inchise), sustinute de console ornamentale. La parter se insira ferestre mici,dreptunghiulare, cu chenare trilobate de piatra sculptata, in lobii carora apar decoratii florale.La mijloc se afla intrarea, un mic portal cu arcada sustinuta de coloane duble, deasupra caareia inscriptia mentioneaza ca in 1948 manastirea a trecut sub administratia Arhiepiscopiei din Bucuresti si ca intre 1951-1957 a avut loc restaurarea chiliilor, staretiei, picturilor ambelor biserici.Pe sub acest portal intram in curtea manastirii propriu-zise.

In interior, latura de est a careului, are la etaj o prispa lunga, jumatate marginita de o balustrada cu stalpi de lemn frumos sculptati, jumatate inchisa de balustrada de zid cu coloane si arcade trilobate;sub steasina, friza este decorata cu motive florale din stucatura.Celelalte laturi ale careului sunt formate din chiliile adapostite de ziduri inalte;la vest se distringe un foisor, iar na nord paraclisul cu mica lui turla.

In mijlocul curtii se situaza Biserica Manastirii Sinaia numita Biserica"Adormirea Maicii Domnului ", unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura de la sfarsitul secolului al XVII-lea, ale carui elemente definesc caracterul stilului brancovenesc in epoca lui de cristalizare.Originalitatea munumentului consta in planul in forma de cruce romana, fapt cu totlul insolit pentru epoca respectiva.Ancadramentele ferestrelor, trilobate in partea de sus, pridvorul, coloanele din exterior si interior cu arcadele respective si ornamentatia florala sau zoomorfala sunt tot atatea elemente noi in arhitectura Tarii Romanesti din acea epoca.

Biserica este construita din piatra si caramida avand doua turle: clopotnita cu sectiune patrata, dispusa pe pridvor, si turla cu sectiune octogonala, mai supla, deasupra naosului.

Zidurile sunt groase de 125 cm, decoratia exterioara este sobra, constand din chenare rectangulare si cornisa lata.

Feresrele mici si inguste au chenare de piatra, terminate in partea de sus cu arce trilobate.O atentie aparte merita pridvorul inconjurat de coloane torsionate, impodobite cu motive florale variate.

Usa, relativ mica, este inconjurata de un portal de piatra cu decoratie bogata, de influenta baroca: doua coloane de ingeri si vulturi bicefal - emblema Cantacuzinilor, deasupra, pisania incadrata de figura lui Moise cu Decalogul in mana si de cea a marelui preot Aaron. Usa de lemn prezinta o splendida sculptura, adevarata opera de arta, incheiata sus cu vulturul cu doua capete.

In interior, pronaosul este despartit de naos de patru coloane torsionate, cu trei arce in acolada. Naosul are doua abside ovale, desi la exterior acestea corespund unor pereti rectangulari, iar catapeteasma din zid il desparte de altar.

Un element de nepretuita valoare aristica este pictura realizata de Parvu Mutu Zugravu, un novator al picturii religioase traditionale. Parvu Mutu Zugravu a executat pictura manastirii Sinaia in 1694, cand avea 37 ani si se afla in plina maturitate artistica. Desi incendiul din 1787 a atacat pictura din registrul de jos al naosului, ea a fost refacuta in 1795, respectandu-se trasaturile ei specifice .Restaurarea din 1952 a repus in valoare intreaga pictura a lui Parvu.

Din pictura Manastirii retinem in mod special, in afara celei din pridvor, picruta din pronaos.tabloul votiv ocupa tot registrul de jos: pe peretii de vest si nord sunt figurati Mihai Cantacuzino cu cele doua sotii si optsprezece copii (desi in realitate au fost numai sase), precum si alti membrii ai familiei, printre care se numara fratii sai, stolnicul Constantin, Serban -fostul domn, si Toma Cantacuzino; pe peretele de sud sunt infatisati domni ai Tarii Romanesti, tramosii dinspre mama ai Cantacuzinilor (Neagoe Basarab, Radu Serban si Constantin Serban). Pictura din pronaos este asadar o ampla fresca in care apar 50-60 personaje si cuprinde o indelungata epoca din istoria noastra.

In realizarea artistica a picturii se remarca simtul proportiilor, naturaletea si expresivitatea figurilor, precum si vesmintele de epoca cu detaliile lor coloristice, toate dand

la iveala o descatusare din lantul rigidelor canoane obisnuite.Intr-adevar in putinele locuri talentul si gandirea artistica ale lui Parvu Mutu Zugravu se dau in vileag atat de bine ca in pictura Manastirii Sinaia.Nicaieri mai bine ca aici nu ne dam seama de spiritul nou adus de Parvu Mutu in pictura, caci introducand portretul realist in pictura religioasa, confera acesteia o factura laicizata.Mai mult, prin acestea portretul isi castiga un loc in pictura romaneasca urmand ulterior o evolutie ascendenta ce avea sa atinga perfectiunea la maestrii secolelor XIX si XX.

Traversand curtea, ne indreptam spre latura de nord a incintei; in coltul de nord-vest ne atrage atentia o fresca; o usa mica ne introduce in paraclis, care a fost construit in 1695.

Este o mica biserica, o capela specifica manastirilor si resedintelor episcopale unde se desfasoara slujbele zilnice.

Arhitectura sa joasa si pictura veche de 300 de ani, innegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului .Aceasta are o lungime de circa 18 m, latime de 4 m si este construita din patru incaperi: un mic pridvor, un pronaos lung de 8 m cu tavan curbat in care se schiteaza bolti laterale, un naos mic cu abside false si bolta emisferica si altarul.

Tampla din zid are numai doua usi, iar structura imita sculptura in lemn ce separa icoanele dispuse pe registre.

Pictura paraclisului, in fresca, ocupa peretii si partial tavanul.Doua siruri de strane de lemn marginesc incaperile paraclisului care ne prezinta in acelasi timp intreaga istorie a manastririi neamului romanesc: Intruparea din Fecioara Maria, Rastignirea si Invierea cu Inaltarea la Cer.

Sfintii de pe peretii naosului sun sfinti militari pictati astfel, la dorinta fondatorului Mihail Cantacuzino, care era militar de cariera.

Pe aceeasi latura a cladirii ce inconjoara manastirea mai exista o usa incadrata de un chenar de piatra. Ea ne conduce intr-un mic culoar:in incaperea din dreapta se afla mormantul lui Take Ionescu (1858-1922), cunoscut om politic, originar din Ploiesti, de cateva ori ministru si prim-ministru, care si-a dedicat intreaga sa activitate reintregirii nationale. Pe mormantul

de piatra este masca lui mortuara, iar intr-un colt al incaperii, bustl sotiei.In camera care precede mormantul remarcam bustul lui Take Ionescu, date biografice si pasaje mai importante din discursurile lui politice .[9]

Biserica Mare sau Biserica Sfanta Treime

A fost zidita intre anii 1842-1846, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, prin stradania calugarilor pastoriti de staretii Iosaf si Paisie.Refacerea din perioada 1897-1902, dupa planurile arhitectului Gh. Mandrea, a condus-o in forma ei monumentala de azi.Biserica are plan treflat de mari dimensiuni si este alcatuita dintr-un mic pridvor deschis, cu patru coloane, pronaos, naos si altar.

Pe pronaos se dispun doua turle mici, pe naos o turla mare, cu sectiuni octogonale.Constructia impleteste vechea arhitectura moldoveneasca si munteneasca cu cea mai noua, brancoveneasca .La exterior pavimentul de caramida apartenta lasa spatii albe cu forme variate(coloane angajate si arce).Registrul superior este alcatuit dintr-un sir de ocnite cu picturi, cuprinse intre un brau ingust de ceramica smaltuita verde ce stilizeaza o funie si cornisa ornamentala de culoare alba.

Acoperisul edificiului este din tabla, ca si cupolele sub forma de clopot ale turlelor, cu raze decorative aurite si cruci de care sunt ancorate sireaguri de "margele".

Interiorul este tot atat de monumental prin dimensiuni, prin coloane si arce, prin cele doua galerii de deasupra stranelor si prin policandrul bogat ornamentat.Pictura, in stil neobizantin, pe fond auriu, a fost executata cu maiestrie in ulei, de pictorul danez Aage Exner, si se armonizeaza cu sculptura tamplei, acoperita cu foita de aur si cu mobilerul de paltin si strejar, sculptat de profesorul Constantin Babic, ajutat de elvii Scolii de arte si mesrii din Bucuresti.

In pronaos, in locul destinat pictorilor este pictat conducatorul Bisericii Romane din acea vreme, mitropolitul Iosif Gheorghian, apoi regele Carol I avand alaturi o coloana de piatra ce
simbolizeaza regatul inca neintregit al Romaniei.Vis-a-vis, regina Elisabeta, pictata cu o figura foarte trista, avand alaturi pe Maria, fiica ei, moarta in frageda copilarie.Ultimul este Mihai Cantacuzino.

Amintim ca Biserica Mare a fost primul lacas de cult din romania iluminat electric.Clopotnita, cu un clopot de 1700 kg, adus de la Turnul Coltea din Bucuresti, situata in rand cu zidul de incinta si construita ceva mai tarziu, in anul 1892, se remarca prin aspectul ei original.In soclul de piatra se deschide o mare arcada, iar deasupra, incaperea clopotelor constituie un foisor cu colane, arce trilobate si spatii decorate artistic.Sub streasina se randuiesc onite semicirculare ce contin mozaicuri.

Acoperisul, in patru ape, este ondulat sub forma de clopot si sustineun alt foisor in miniatura.Ornamentele geometrice aurii aplicate pe acoperis contrasteaza cu culoarea verzuie a tablei, producand un efect coloristic deosebit.

Muzeul de Arta Medievala de la Manastirea Sinaia

Se afla langa clopotnita si are un cerdac lung, cu balustrada si stalp de lemn.In peretele cerdacului, ferestrele cu arcade trilobate cuprind mozaicuri ce infatiseaza personaje si scene biblice.Muzeul a luat fiinta in anul 1895, cu ocazia bicentenarului Manastirii. In prezent el se compune din doua sali.

In prima sala sunt expuse o harta o judetului Prahova, cu ctitoriile canatcuzinesti, o plansa cu Columna lui Traian, gravuri infatisand manastrirea la diferite epoci, o pictura care reda pe Mihai Cantacuzino cu familia, jilturi de lemn cu incrustatii, un epitaf, vesminte preotesti, obiecte vechi de cult, carti cu ferecaturi aurite, monede si diferite medalii.

A doua sala contine icoane romanesti si straine, patru picturi de Parvu Mutu, fragmente de iconostas,etc.In vitrine se afla obiecte de cult (secolele XVII-XIX), carti bisericesti, paftale si altele.

Complexul arhitectural al Manastirii Sinaia care, desi include edifii din diferite epoci, contituie un ansablu ale carui linii si decoratii sunt armonios impletite.

3.2.2. Complexul Peles

Fig.3 - Complexul Peles

Ansamblul arhitectural (Castelul Peles, Pelisor,Foisorul,Complexul de Garda si Economatul) construit de regele Carol I pe maul stang al paraului Peles, intr-un loc deosebit de pitoresc reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de turisti pe valea Prahovei.

Castelul Peles, devenit la vremea respectiva, resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei .Respectand dorinta acestuia, castelul a devenit muzeu deschis tuturor iubitorilor de arta.

Aceasta constructie monumentala atrage atentia prin arhitectura sa, imprumutata ulterior la constructia vilelor din oras, ca si prin pozitia lui izolata intr-un loc retras dar pitoresc.El a fost ridicat la dorinta domnitorului Carol I, de a avea aici, la poalele Bucegilor, resedinta sa de vara.Intre 1873-1874 s-a facut amenajarea foarte costisitoare a terenului mlastinos si bogat in izvoare de pe versantul stang al paraului Peles, iar constructia a inceput

in 1875, dupa planurile arhitectului vienez Wilhelm Doderer.Odata cu realizarea fundatiei lucrarile au fost continuate sub conducerea arhitectului Johann Schultz si a sculptorului M.Stöhr.

Castelul a fost terminat in anul 1883 si inaugurat la 7 octombrie, dar a suferit ulterior transformari radicale (mai ales cu incepere din 1896), care au dus la marirea si infrumusetarea lui succesiva pana in 1914, conducerea lucrarilor noi fiind incredintata arhitectului ceh Karel Liman care-si pune o puternica amprenta asupra castelului si care construieste si celelalte edificii din complex.

Imaginea actuala a castelului difera fundamental de infatisarea sa din anul 1883.Arhitectura exteriora se incadreaza predominant in stilul Renasterii Germane, mai putin terasele dispuse in amfiteatru, cu fantani arteziene, balustrade, vaze si statui din marmura sculptata de italianul Romanelli din Florenta,caracteristice Renasterii Italiene.Cele patru turnuri nu se aseamana unul cu altul atat ca dimensiuni ct si ca forma, iar constructia zidurilor, caramida si lemnul aparent vopsit in cafeniu si dispus in diferite directii, produc un efect ornamental cu totul original.

In fata castelului se afla statuia ctitorului castelului, Regele Carol I, realizata de Oscar han in anul 1933 si un imens parc conceput in stilul Renasterii Italiene, dupa planurile lui Knechtel, fostul gradinar al Imparatului Maximilian, dar modificarile ulterioare au imprimat parcului si un stil englezesc reprezentat de peluze largi insinuate printre cotiturile aleilor si de boschete de arbusti ornamentali.

Prin aspectul sau general, parcul din fata Castelului Peles constituie un cadru in care se impletesc trasaturile specifice mediului natural cu cel antropic, adaugate de arhitecti si constructori, pentru realizarea unei armonii cat mai perfecte .

Interiorul castelului, prezinta o nota de unitate, creata de bogata decoratie in lemn, care imprima ansamblului salilor o atmosfera dominanta si specifica. In afara de lucrarile in lemn- lambriuri,statui,mobilei,lucrari de marchetarie- sunt bine reprezentate si alte lucrari de
arta aplicata si decorativa: vitralii realizate de pictori renumiti si executate in institute si ateliere din Viena si München, vestite in intreaga lume ; tesaturi, ceramica, orfevrerie, etc.

In salile castelului se pot vedea tablouri de Tiepolo Cornelis de Wael,Gustav Klimt,O'Connel,August Becker,Hugus Verboeckhoven; lucrari din Scoala lui Rubens si Correggio, precum si mai recente dupa opere ale unora din maestrii picturii scolii olandeze, flamande,italiene si germane din secolele XVI-XVII.

Holul de onoare

Aceasta sala, construita in anul 1911, pe locul unei curti interioare a castelului din prima etapa, este una din cele mai bogat si mai armonios decorata din intreg castelul.O suta patruzeci de artisti si sculptori au lucrat pentru decorarea ei.Arhitectura interioara si decoratia sunt in stilul Renasterii Germane.

Lambriurile, din nuc bogat sculptat si marcat, au fost executate la Viena dupa un model de la sfarsitul secolului XVI-lea.(Palatul Camerei de Comert din Lubeck).

Scara in spirala, de la nivelul primului etaj, din lemn sculptat se datoreaza sculptorului Stanescu.Din ea se desprinde chipul arhitectului Liman.Deasupra lambriurilor sunt balcoane, este dispusa o suita de intarsii(procedeu de decorare a lemnului in mobile, lambriuri, usi;consta in a incresta in lemn alte esente de lemn, cu culori diferite sau diverse materiale ca: fildes, sidef, marmura, aur, argint, pentru a obtine astfel un decor cu motive geometrice, florale, sau chiar tablouri), reprezentand castele germane.Incadrate in lambriuri se vad statuete si reliefuri din albastru, unele reprezentand scene din mitologia greco-romana, altele scene religioase si istorice.Intre arcadele superioare ale holului sunt sapte tapiserii franceze din secolul al XVII-lea, reprezentand copii la culesul viilor.Mai trebuie mentionata "Madonna din Nürenberg", statuie in lemn de nuc in partea dreapta a Holului de Onoare, copie dupa o cunoscuta lucrare, atribuita lui Petre Vischer, sculptor german din secolul al XVI-lea.

In Holul de Onoare se mai afla: cassone sculptate si marchetate cu tapiserie franceza din Blanvais, datand din secolul al XVII-lea; amfore italiene din faianta, in stilul Renasterii; ceramica japoneza, covoare rare orientale de Buhara, Sirvan, Mosul si Perehan.La nivelul etajului, de o parte si de alta a arcadei se afla o loja oratoriu, pur decorativa.

Plafinul si acoperisul de deasupra Holului de Onoare sunt din sticla decorata cu vitralii.Ambele de deschid si se in chid automat, fiind actionate printr-un mic motor electric (acest sistem de funtionare dateaza chiar de la construirea holului.).

Salile de arme

Au fost amenajateintre anii 1903-1906, intr+un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane.Peretii sunt decorati in partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina.

Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste patru mii de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII.Panopliilor li se adauga o suita de armuri germane din secolele XVI-XVII si o pretioasa armura completa de cal si cavaler,de tip Maximilian, unica in Romania.In Sala Mare, caminul monumental este decorativ (castelul are incalzire centrala din 1883);la partea superioara a acestuia, basorelieful, semnat de berlinezul Paul Telge, ilustreaza o scena din batalia de la Nicopole (1396).Pe polita se afla o spada germana de calau din secolul al XVI-lea pentru decapitarea nobililor.

Ansamblul interioarelor este completat de vitralii, lucrari germane originale din secolul al XVII-lea.

Sala de Consilii

Amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia.Sculptura, intrasia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta .Se remarca vitralii originale elvetiene de o neasemuita frumusete si de valoare, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul

secolului al XVII-lea, cu subiecte religioase si laice, provenind de la un castel din Anglia( Toddington Castle).

Anticamera cabinetului de lucru

A servit drept sala de asteptare pentru audiente. Este decorata in stilul Renasterii Germane si are lambriuri din lemn de nuc si paltin cret precum si imitatii din piele de Cordoba.Contine o garnitura de mobilier francez (breton ) din secolul al XVIII-lea.

Cabinetul de lucru

Decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul Neorenasterii Germane, a fost finalizat in anul 1883.Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audietelor oficiale.Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea reprezinta steme ale cantoanelor.

Biblioteca

Este realizata in stilul Renasterii Germane si are lambriuri si mobilier din stejar sculptat.Balconul era folosit pentru lectura.O parte din cartile din aceasta bibioteca se gasesc in prezent in biblioteca Muzeului.

Sala veche de muzica

Construita anainte de 1896 si decorata in stilul Renasterii Germane .Dispune de un Orchestron, vechi instrument muzical, avand imprimate melodiile pe suluri de hartie perforata. A fost tranformata dupa 1905, la dorinta Reginei Elisabeta, in salon pentru serate literare.Picturile pe panza, semnate de Dora Hitz, ilustreaza basme germane versificate de
Carmen Sylva, iar vitraliile -legende populare romanesti - in variantele poetului Vasile Alecsandri.

Mobilierul sculptat in lemn de tek este primit in dar de Rege din partea Maharajahului de Kapurtala.

Sala Florentina

Prima sala de receptie a castelului se numeste si "Marele Salon".Spatiul este decorat in stilul Neorenasterii Italiene cu numeroase elemente de cunoastere florentina. Usile din bronz turnat,decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma.Caminul din marmura de Paunazio are la partea superioara reductii din bronz dupa Michelangelo.Plafonul, sculptat in lemn de tei, aurit, este decorat in centru cu o pictura, copie dupa Giorgio Vasari executata de Ernst Klimt.

Completeaza fastul si somptuozitatea incaperii doua mari candelabre, o oglinda, arta decorativa din sticla de Murano, doua lucrari originale de Scoala Veronese si Bernandino Luini si alte piese, copii dupa maestrii italieni.

Sala Coloanelor sau a Oglinzilor

Sala pentru receptii, cu arhitectura si decoratia in stilul Renasterii Italiene, de inspiratie venetiana .Prin modul cum sunt montate oglinzile- din cristal venetian-sala pare mult mai vasta decat este in realitate.Plafonul,cu arcadele si oglinzile montate pe pereti formeaza caracteristicile salii .Mobilierul este compus dintr-o masa de nuc sculptat si fotolii in stil venetian.Picturile care se intalnesc in aceasta sala sunt copii dupa mari maestrii italieni din secolele XV-XVI :Rafael,Tizian,Veronesse.

Sala Maura

A fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy.Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur,plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuf policromat si aurit.In fundal se remarca o fantana din marmura de Carrara replica dupa o piesa aflata intr-o moschee din Cairo.

Sala de teatru

Pastreaza in decoratie elemente ale stilului Ludovic al XIV-lea , are 60 de locuri si loja regala.Pictura plafonului si friza decorativa de aici sunt semnate de austriecii Gustav Klimt si Frantz Matsch.

Sala de concerte

Adaugata in 1906 este decorata in stilul Neorenasterii Engleze -peretii lambrisati la partea inferioara si tapetati cu piele de Cordoba din secolul al XVIII-lea in partea superioara.Deasupra caminului di lemn si piatra de Ruschita se afla potretul reginei Elisabeta, realizat de Jean du Noüy.Aici s-a hotarat, la Consiliul de coroana din 1914, neutralitatea Romaniei in Primul Razboi Mondial.

Dintre instrumentele muzicale se remarca un pretios clavecin executat la Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.

Dormitorul pentru oaspetii principali

Este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bemhard Ludwig.Candelabrul din cristal de boemia si statuetele din porselan de Miessen dau stralucire spatiului, completandu-l.

Sufrageria de la etajul I

Cuprinde un mobiler rustic breton din secolul al XVIII-lea .Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si ooceiuri ale acestora.

Apartamentul Imperial

Se impune prin fast si solemnitate.Spatiul este amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care Imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Decoratorul August Bembé a preferat barocul austriac, stilul Maria Tereza, caracterizat prin somptuozitate. O nota in plus de pretiozitate este data de tapetul din piele de Cordoba, original, din secolul al XVI-lea.

Castelul Pelisor

Construit intre anii 1899-1902 in stilul Renasterii Germane de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, a fost locuit de perechea Princiara, Ferdinand si Maria din anul 1903.

Ferdinad, nepotul regelui Carol I, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine in Romania in 1889.Trei ani mai tarziu se casatoreste cu principesa Maria- fiica lui Alfred, duce de Edinburgh, i a Mariei Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II-lea.

Figure 3-Castelul Pelisor

In 1914, dupa moartea regelui Carol I, acestia devin monarhi.Momentul de apoteoza al domniei lor il constituie anul 1918 cand, dupa incheierea Primului Razboi Mondial, Romania se reintregeste cu provinciile istorice Basarabia, Bucovina si Transilvania.

Maria s-a impus ca o personlitate puternica a epocii.Poeta, pictorita, creatoare de design, ea era supranumita Regina Artista.Spirit deschis, a inteles in profesiune fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii care a fost Art-Nouveau-ul, stil ales de regina pentru decorarea resedintei de la Sinaia.Pentru Maria, arta anilor 1900 a fost o arma de lupta, un mijloc de revolta impotriva sterilitatii istorismului.

Totusi, Regina Artista a refuzat copierea servila a datelor Artei 1900 si a impus un stil personal, eclectic, elementele Art-Nouveau adoptand trasaturi bizantine si indeosebi

celtice.Astfel au luat nastere interioare ca "Dormitorul de Aur ", "Capela", si "Camera de Aur " care, indubitabil, au valoare de unicat.

Holul de Onoare

Rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar .Remarcabil se   dovedeste luminatorul impodobit cu vitralii de arhitectura specific artei anilor 1900.

Biroul Regelui Ferdinand

Din garnitura mobilierului in stilul Neorenasterii Germane, se detaseaza biroul din lemn de  nuc, placat cu trei panouri sculptate care infatiseaza castelele Peles,Pelisor,si Foisor.

Capela

Integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu marmura de Ruschita, accesibil preintr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie emblematica.Nota de reculegere cofera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta.

Dormitorul de Aur

Este mobilat cu piese realizate in 1909 la Atelierele de Arte si Meserii de la Sinaia, dupa planurile si desenele reginei.Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf bizantin, interpretat in maniera artei 1900.

Biroul Reginei Maria

Amplasat intr-un interior impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina.Scaunele si masa pentru corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata.

Camera de Aur

Peretii din stuc aurit poarta frunze de ciulin, motiv drag reginei intru-cat era emblema orasului Nancy, capitala Art-Nouveau-ului, dar si al Scotiei, locul natal al Mariei.Mobilierul decorat cu elemente celtice si bizantine este pus in valoare si de luminatorul cu forma unei cruci celtice pe plafon.

Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa apartonand Art-Nouveau-  lui, printre care lucrari ale unor artisti ca E.Galle, Fratii Daum, J.Hoffmann, L.C.Tiffany, Gurschner, etc.

O mentiune speciala merita manuscrisul- pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906.Arta plastica o putem grupa sub genericul "Tinerimea Artistica ", miscarea patronata de regina ce reunea artisti romani aflati la inceputul carierei.

Dupa anul 1947, Pelisorul si celelalte cladiri de locuit din preajma Castelului Peles au fost folosite drept case de odihna pentru creatorii din domeniul artelor.Dupa 1975, Pelisorul a fost supus unor reparatii capitale, apoi a fost folosit pentru activitati de protocol.Din 1993, vizitatorii au prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiale si regale din Pelisor, camerele de lucru, apartamentele cipiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta capela bizantina, amenajata in interiorul castelului.

Foisorul, alt edificiu important situat in jurul Castelului Peles, la 990 m altitudine.Lucrarile de constructie a edificiului au inceput simultan cu acele de constructie a Pelesului . In anul 1931, Foisorul a cazut prada flacarilor, edificiul fiind refacut, in perioada anilor 1932-1933, dupa proiectul arhitectului Arthur Lorenz (Emil Proger, Betonul armat in Romania, Ed.Tehnica, Bucuresti 1979, pag .470).Cladirea construita in stil elvetian, cuprinde 42 camere, iar extinderea facuta pastreaza stilul initial.

Alte edificii din Complexul Peles

In cuprinzatorul parc inconjurator, in afara castelelor enumerate mai sus s-au construit si alte edificii printre care se numara:Casa Cavalerilor, cu 16 camere, unde erau gazduiti oaspeti straini, ofiteri; Casa Arhitectilor, cu 10 camere, situata in spatele corpului de garda, construit simultan cu Castelul Peles.

Intre anii 1908-1909 cladirii corpului de garda i s-au facut unele renovari adaptate stilului specific Renasterii Germane.In aceasta cladire locuiau garzile de la castele precum si unii salariati.Tot aici functiona oficiul telefonic si existau doua garaje.Economatul aflat in imediata apropiere de Casa Arhitectilor, avea 60 de camere pentru salariatii castelului.In cladirea sa se aflau cantina personalului salariat si unele ateliere.In prezent, fostul Economat funtioneaza ca hotel - restaurant.Grajdurile catelului erau situate pe strada Furnica, in apropierea Economatului si pe valea Pelesului, in apropiere de Manastirea Sinaia.Ele dispuneau de aproximativ 40 camere pentru ingrijitori,o spalatorie, ca si spatii pentru adapostirea unui numar de 24 de cai.Dupa reparatiile capitale efectuate mai tarziu, corpurile de cladiri ale grajdurilor de pe strada Furnica au fost tranformate, in 1958 intr-un cuprinzator complex hotelier "Dunarea" ( azi "Furnica " ).

Muzeul Peles

Colectia de arta decorativa straina din Europa, funtioneaza antr-una din vechile cladiri-anexa a fostului castel regal.In cele cinci camere a muzeului sunt reunite obiecte din ceramica, sticla si metal provenite din tari europene (secolele XIX si XX ) precum si panouri explicative si diapozitive ce indreapta atentia vizitatorilor catre inceputurile mestesugarilor din secolele anterioare.

Prima sala cuprinde obiecte din ceramica, majolica, faianta florentina, faianta emailata si prezinta platouri, farfurii, boluri, vaze, jardiniere, cesti, placi decorative,etc; multe din ele cu o bogata ornamentatie policroma in relief, provenind din Olanda, Spania,Italia,Franta,Anglia,Ungaria, si Germania.Cateva diapozitive infatiseaza un atelier de faianta din Italia (secolul XV-lea ) din Delf ( Olanda, secolul al XVII-lea) si cuptoare de la Meissen (Germania, secolul al XVIII-lea).

Obiectele din potelan ocupa in intregime cea de-a doua sala si patial cea de a treia, oferind o bogata varietate, rod al imaginatiei si talentului mesterilor care le-au creat.Intalnim aici servicii de ceai, legumiere,tacamuri cu maner de portelan, bibelouri,platouri cu portrete sau picturi, servicii de masa din renumitul portelan de Sevres, servicii de cafea, amfore, statuete, casete ornate, precum si numeroase figurine de diferite proveniente (Germania, Austria,Boemia, Franta,Rusia,Anglia si Danemarca).

In continuare trecem in revisa obiectele de sticla (cristal baccarat si de Boemia, sticla de Bavaria si Murano,venetiana, sticla opalina si matisata), prelucrate cu arta si rafinament.La numeroase servicii, vase, vaze decorative, se adauga frumoasele vitralii din sala a patra, reprezentand cavaleri in costume de epoca, luptatori, tobosari, sau constituind ornamente complexe ce filtreaza lumina si raspandesc culori discrete si o placuta ambianta.

A cincea camera grupeaza obiecte din argint ciocanit, argint aurit, metal argintata,in ornamentatia carora se disting incluse pietre pretioase, semi-pretioase si sidef. Tot aici


cateva diapozitive prezinta ateliere de orfevrarie, de prelucrare a aurului si al argintului din secolele XVII-XIX-lea.

In ceeasi incapere sunt prezente portelanuri chinzesti si japoneze, ale caror forme si decoaratii pun in evidenta neintrecuta arta a Extremului Orient.(Gh.Niculescu - Valea Prahovei 1984).

Complexul Peles, impreuna cu parcul constituie un frumos ansamblu arhitectural care i-a adus renume orasului Sinaia si care ii confera inca o data epitetul de "Perla Carpatilor".

3.2.3.Case memoriale

Casele memoriale sunt edificii culturale cu functie turistica de o mare varietete a atractiei.Pot inmgazina referinte privind personaje politice, artistice, culturale,etc.Ele inglobeaza un cumul de multe obiective si marturii despre viata si activitatea celui care s-a nascut sau a locuit in respectivul edificiu.In unele situatii constructiile in sine poseda o valoare arhitecturala recunoscuta .

Dintre aceastea, cea mai cunoscuta este "Casa Memoriala George Enescu", desi aici, in Sinaia, si-au petrecut o parte din viata si alte personalitati importante ale culturii romanesti (Nicolae Iorga, Anastase Simu), ale caror foste resedite nu au fost (si nu sunt ) transformate in edificii culturale.

Casa Memoriala George Enescu ("Vila Luminis")

Iubitor al naturii pe care a oglindit-o de atatea ori in muzica sa, G.Enescu si-a construit casa, ca locuinta de vara, dupa planurile proprii,in anii 1921-1922.Este o cladire unde se gasesc elementele arhitecturii romanesti, in primul rand cerdacul mare cu arcade de la etaj.Turnul mic din coltul de sud-vest si contraforturile dau cladirii un aspect romantic.

Dupa parasirea definitiva a patriei, determinata de evenimentele politice din 1946, prin actul de donatie semnat la Paris, in 1947, de catre G.Enescu, "Vila Luminis" urma sa devina un asezamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artistii intelectuali romani sau straini .Dupa o perioada de restaurare inceputa in 1990 "Vila Luminis"a intrat in circuitul muzeal national, sub denumirea "Casa Memoriala George Enescu".

In salon se pastreaza pianul maestrului, un "Ibach" facut la Lansanne, care a sustinut bogata sa activitate componistica si concertele oferite apropiatilor familiei.George Enescu afirma: "In lumea muzicii eu sunt cinci intr-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist si profesor.Cel mai mult pretuiesc darul de a compune si nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare ".

Din salon, scara in spirala permite accesul spre capatul turnului belvedere si de aici in mansarda.Etajul mansardat a fost adaugat de arhitectul casei,Radu Dudescu, pentru a echilibra verticalitatea turnului in ansamblul vilei si el a devenit locul preferat de maestru pentru activitatea muzicala .In camerele mansardei este astazi prezentat materialul legat de viata si activitatea lui George Enescu.

Tot din salon se patrunde in camera sotiei lui George Enescu, Maria Cantacuzino Enescu unde ambianta tradeaza spiritul ecletic al acestuia .In schimb, camera maestrului se remarca prin intimitate confirmand modestia specifica oamnilor mari."Chilia" are dimensiuni reduse, este mobilata intr-un stil autentic romanesc si a fost locul ideal de odihna al compozitorului dupa numeroasele sale concerte, loc de reculegere atat de nesesara aspiratiei artistice.

Incaperile de la etaj sunt spatioase si confortabile avand interiorul mobilat cu rafinament si imaginasiei, aici reunindu-se in mod armonios si original, elemente ornamentale si de mobilier in stilurile romanesti, orientale si Bidermayer.Numeroasele piese de valoare din cristal, portelan, metal sau ceramica dau stralucire interioarelor.

Spatiile de la parterul vilei au fost destinate personalului de serviciu dar tot aici se afla si apartamentul pentru oaspeti.Bustul in marmura al lui G. Enescu aflat la intrarea in vila, este realizat de sculptorul Ion Irimescu, fascinatde personalitatea marelui muzician.

George Enescu, nascut la Liveni (azi comuna George Enescu, judetul Botosani), in anul 1881, primise indrumari muzicale de la Nicolae Chioru, si la patru ani canta la vioara "dupa ureche".Desi copil, a studiat la Viena si Paris cu profesorii Josef Hellmesberger, Robert Fuchs,André Gédalge,Jules Massenet, Gabriel Fauré si M.P. Marsik intre anii 1883-1899.In anul 1894 da cel dintai concert in sala Ateneului Roman.In vara anului 1898 vine pentru prima oara la Sinaia, oras de care s-a simtit puternic atras si unde avea sa locuiasca dese ori, sensibilitatea si talentul sau fiind stimulate de peisajul incantator.Aici, la Sinaia, s-au plamadit Rapsodiile Romane, Concertul pentru pian, vioara si violoncel nr. 1 in Re major, Opus 16, numeroase sonete, dintre care amintim Sonata pentru pian in Fa diez minor, Opus 24 nr. 1. Dar inainte de toate trebuie mentionata opera "Oedip" compusa in parte la Sinaia, unde in 1927 a fost orchestrat un intreg tablou din actul al doilea.

Aici, in "Vila Luminis " in anul 1927, a luat lectii de vioara timp de doua luni Zehudi Menuhin, care a marcat inceputul unei mari prietenii si colaborari artistice de lunga durata.

Opera comonistica a lui Enescu cuprinde o gama larga: lieduri, sonate, suite, cvartete, rapsodi, opera,Deseori s-a inspirat din muzica populara, pe care a asimilat-o si prelucrat-o cu maiestrie, inscriind-o in patrimoniul muzicii universale.

George Enescu s-a stins din viata la Paris, in anul 1955. Imaginea sa a ramas insa vie in amintire, iar muzica sa dainuie peste vreme, purtand in ea sufletul poporului nostru si al celui mai cunoscut si indragit compozitor roman.

Casa lui Nicolae Iorga

A fost cladita in stil romanesc, din caramida si piatra, cu acoperisul din sindrila, dupa planurile arhitectului Bortnovski.Casa are trei nivele: demisol, parter si pod mansardat.Aspectul sau arhitectural aminteste de cel al Palatului Domnesc de la Brebu, aici Regasindu-se intrarea larga cu arcada la demisol, iar deasupra un foisor marginit de coloane si arce semicirculare de zid, continuat de un cerdac cu stalpi de lemn sculptati.In ansablu, cladirea pastreaza trasaturile caselor taranesti de la munte. Nicolae Iorga (1871-1940) si-a desfasurat o parte din activitatea in aceasta casa .Nascut la Botosani, la 17 iunie 1871, dupa efectuarea studiilor in tara si strainatate, devine, la varsta de numai 23 ani, profesor universitar la Bucuresti ; in anul 1898 este ales membru corespondent al Academiei Romane ( membru titular din anul 1910 ), iar in decursul timpului, zece universitati din Europa ii acorda titlul de Doctor Honoris Causa.Nicolae Iorga a infiintat cateva institute de istorie, a condus mai multe reviste si ziare.Sinteza sa in zece volume consacrate istorice nationale, ca si multe alte lucrari, i-au adus savantului reputatia internationala.

Opera lui totalizeaza aproape 19.000 titluri din care 1300 volume si brosuri, 1277 articole si 4963 recenzii (Gh.Niculescu, dupa B.Teodorescu -Nicolae Iorga,1976); ea cuprinde lucrari de istorice universala, istoria romanilor, industria agriculturii, cometului, etc., dar si de literatura, etnografie, istoria artei si culturii, la care se adauga discursurile politice.Preocupat cu raspindirea culturii pentru realizarea pe acest plan a nutatii

romanilor de pretutindeni, N. Iorga a infiintat Universitatea Populara de la Valenii de Munte, unde a locuit ani de-a randul.

Nicolae Iorga a fost asasinat in ziua de 7 noiembrie 1940, in padurea Streinicului de langa Ploiesti, de un grup de legionari.

Casa Anastase Simu, astazi Vila Retezat, aflata pe strada M.Kogalniceanu nr.58, a fost construita intre anii 1903-1911, in stilul vilelor de munte, de catre mesterul Venturini, remarcandu-se prin frumoasele linii ornamentale.Anastase Simu (1854-1936) un mare iubitor si colectionar de arta romaneasca, isi petrecea verile in casa de la Sinaia.Este fondatorul fostului muzeu cu acelasi nume din Bucuresti, unde era expusa o buna parte din colectia sa de pictura romaneasca si universala, cedata statului in anul 1927.Anastase simu a fost membru consultativ al artelor si membru onorific al Academiei Romane .

3.2.4.Parcul orasului

Parcurile inglobeaza elemente construite cu scopul ridicarii valentelor estetice ale peisajului ,a cresterii gradului sau de atractivitate turistica,precum si o serie de accesorii menite a stimula agrementul.Sunt localizate in perimetrul oraselor si au menirea de a oferi un crampei din natura.

Recreerea este asigurata prin prezenta a numeroase asociatii forestiere si floristice,dispuse intr-un cadru mai mult sau mai putin amenajat.

Parcul Sinaiei este localizat in centrul orasului,construind un loc de odihna si destindere pentru localnici si turisti.Intins pe o lungime de 350 m si pe latimi ce variaza intre 100 si 150 m,este strabatut de alei care merg printre molizi,fagi,castani si peluze de gazon cu ronduri de flori.Fantana arteziana de langa Hotelul Caraiman,vasele mari de ceramica,dau parcului o nota decorativa.Sub boltile arborilor se intalnesc statui,adevarate opere de arta


reprezentand cateva personalitati culturale (Ion Creanga,Mihai Eminescu,Nicolae Balcescu,P.I.Ceaikovski,A.Puskin).

Intre aceste statui bustul actorului Iancu Brezeanu,cetatean de onoare al orasului Sinaia.Bustul a fost executat in bronz de sculptorul D.Paciurea,iar pe soclul de piatra se afla o placa de metal cu urmatoarea inscriptie:"Ion Brezeanu,artist de viata al Teatrului National,cetatean de onoare al Sinaiei,nemuritorul cetatean al lui Caragiale(1869-1940)",consemnand unul din marile roluri care i-au adus actorului un mare renume.Nascut la Micsunesti,in fostul judet Ilfov,din bogatul sau repertoriu amintim rolurile cetateanului turmentat din "O scrisoare pierduta",al lui Ion din "Napasta de I.L.Caragiale, al lui Ciubar din "Despot Voda" de Vasile Alecsandri, al bufonului din "Regele Lear" de Shakespeare si altele, in care Iancu Brezeanu a creat personaje nemuritoare.

In parcul orasului, denumit "Dimitrie Ghica", alte obiective de vizitat sunt Casinoul si Muzeul "Rezervatia Bucegi".

Monumentala cladire a Casinoului din sinaia si astazi unul din edificiile simbol ale orasului.Amplasat in partea nordica a parcului, prin stilul si amploarea constructiei sale,Casinoul a atras de la inceput atentia vizitatorilor.

Arhitectura sa, spatioasele sali unde se practicau multe jocuri de noroc (ruleta,baccara, etc.), prezinta si azi un mare interes.

Imobilul, constructie masiva din piatra, dispune in partea sa vestica, de o sala de spactacole de aproximativ 500 de locuri, cu parter si balcon, cu o scena spatioasa, dotata cu instalatiile necesare montarii unor spectacole de inalta tinuta artistica, fosa pentru orchestra si cabine pentru actori.Din spatiosul foaier se intra in Marea Sala a Oglinzilor, in care se desfasurau jocurile de ruleta.In alta sala, Sala semi rotunda dispune spre nord, aveau loc jocurile de baccara si chemin-de-fer.Din Sala Mare a Oglinzilor se intra intr-o sala cu bar si restaurant pentru clientii Casinoului.In alte spatii ale cladirii se intra direct din parc, ele fiind folosite initial, ca pravalii si ateliere.

Terenul ocupat de Casino era proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, care-l cumparase de la mostenitorii lui Dimitrie Ghica.Pe suprafata respectiva de teren fusese construita prima vila din localitate, de catre principele Dimitrie Ghica.

Lucrarile de constructie ale Casinoului au inceput la 26 noiembrie 1911 si s-au finalizat la 15 iulie 1912.Casinoul este o copie romaneasca a celebrului Casino din Monte Carlo.La inaugurarea Casinoului a fost prezenta familia regala, ministrii, generali si alte personalitati importante.

Casinoul avea destinatia de local de lux, pentru jocuri de noroc, in sala de festivitati se organizau si spectacole, concerte, se proiectau filme.In acest sens, trebuie remarcata stralucirea prezenta a marelui compozitor George Enescu, care a tinut in repetate randuri concerte in sala Casonoului.

In anul 1914, Casinoul a fost concesionat baroului Maraseille, care se ocupa de organizarea tuturor activitatilor specifice din cadrul acestuia.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Comisia Ministeriala pentru redresare Economica si Stabilizare Monetara, a decis, la 31 ianuarie 1984, trecerea unor obiective, printre care si Casinoul din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile in proprietatea statului.Cladirea Casinoului a fost folosita, catva timp, de Societatea de Cruce Rosie pentru indeplinirea unor scopuri umanitare.

In anii urmatori, dupa importante reparatii si adaptari, Casinoul a devenit Casa de Cultura a Sindicatelor din Sinaia,inaugurata la 1 mai 1955.In anul 1987, localul a fost destinat unor servicii protocolare.In februarie 1990, imobilul a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa cateva zile, Ministerului turismului.Ulterior, in 1955, Casinoul a trecut in Administratia Protocolului de Stat.

Casinoul este folosit in prezent drept centru International de Conferinte.Cladirea Casinoului dispune de o sala de spectacole cu peste 300 locuri, sali de conferinte cu 40-80 de locuri, o sala de receptii, spatii pentru activitati de agrement s.a.

Muzeul "Rezervatia Bucegi"

Din parc,expozitie permanenta a Muzeului de Stiintele Naturii a judetului Prahova, face cunoscut vizitatorilor mediul natural din Masivul Bucegi si din regiunile invecinate.Muzeul este constituit dintr-o sala mare si dintr-un spatiu in aer liber si a luat fiinta in anul 1973, la initiativa si prin grija profesoarei emerite Margareta Mosnega, cu sprijinul comitetului Judetean de Cultura.

In mijlocul salii este expusa o harta in relief a Muntilor Bucegi, care prezinta configuratia masivului, etajele de vegetatie, cabanele, potecile turistice, iar pe cele patru laturi, constitutia geologica cu structura si varsta formatiunilor.pe peretele din fata este redat bazinul hidrografic al Prahovei, intr-o harta inconjurata de imagini care surprind varietatea peisajului.De o parte si de alta sunt prezentate elemente floristice si faunistice ocrotite, cu numele popular si stiintific.In peretii laterali, cateva diorame infatiseaza flora si fauna din mediul natural caracteristice Bucegilor.In vitrine sunt prezentate, prin esantioane, principalele roci care constituie Bucegii, cateva fosile, ciuperci comestibile si otravitoare, iar deasupra, panouri ce ii invita pe vizitatori la protejarea naturii.

Exponatele, dioramele si trunchiurile de mesteceni care tapiseaza peretii, precum si micile balustrade de mesteacan din fata dioramelor, confera incaperii o ambianta placuta si ne intorc parca in mijlocul naturii.In fata muzeului s-a consituit o gradina botanica in miniatura;pe suprafete restranse sunt asociate plante caracteristice pajistilor montane, stancariilor si padurilor, formand o imagine sintetica a vegetatiei Bucegilor.

3.2.5.Alte obiective

Monumentul si Cimitirul Ostasilor cazuti in Primul Razboi Mondial, este situat la capatul actualei strazi Octavian Goga sub platoul Manastirii.

Retine atentia in primul rand, monumentul ridicat de catre societatea "Cultul Eroilor" care reprezinta in basorelief, un vultur cu aripile desfacute, gata de zbor peste inaltimile Garbovei, sa franga, cu puternicul sau cioc, blestemata sabie ce ne-a amenintat teritoriul.

Pe fatada insemnului memorial sunt gravate urmatoarele: "1916-1917. Aici se odihnesc ostasii cazuti pe aceste locuri". Partile laterale ale monumentului sunt strajuite de doua tunuri cu directia de atac orientata spre Muntele Piscul Cainelui.

In spatele monumentului ridicat pe o usoara colina se insira crucile ofiterilor si soldatilor cazuti pe aceste meleaguri in luptele purtate cu armatele inamice.

Mormantul lui Badea Cartan

Se gaseste in cimitirul orasului, situat vis-a-vis de cimitirul ostasilor. Pe semnul memorial de la capataiul legendarului cioban din Cartisoara Sibiului, un grup de prieteni a gravat in marmura urmatoarele cuvinte: "Aici doarme Badea Cartan visand intregirea neamului".

Biserica Sfantul Ilie

In apropierea pavilionului administrativ al S.C. "MEFIN", se inalta biserica Sfantul Ilie. Este o cladire monumentala, construita din blocuri de piatra, intr-o cominatie a stilului clasic cu cel modern.Constructia acesteia a inceput in anul 1933, dupa un proiect realizat si oferit de arhitectul Paul Smarandescu, cel care a supravegheat si lucrarile de constructie.Fondurile necesare au fost stranse prin contributia populatiei, a primariei si uzinei "Emil Costinescu".Tarnosirea bisericii s-a facut la 17 decembrie 1939.

Capitolul 4.DEZVOLTAREA ORASULUI SINAIA CA STATIUNE

Datorita pitorescului sau inedit si a modernizarii soselei si caii ferate Ploiesti-Brasov precum si datorita Legii Rurale, din 1864, care permitea dreptul asupra terenului, Sinaia a inceput sa fie vizitata de vilegiaturisti din tara si strainatate.

In Muntii Bucegi si pe Valea superioara a Prahovei, turismul a luat amploare dupa anul 1870, in urma aparitiei unor societati sau asociatii turistice, cum au fost:"Clubul Alpin al Transilvaniei", creat la Brasov in 1873, "Siebenburgische Charpathen Verein", intemeiata in 1880,"Cercul Excursionistilor",infiintat la Bucuresti in 1891,"Societatea Carpatina Sinaia",intemeiata la 11 martie 1893,la aceasta din urma aderand locuitori din sinaia,Comarnic,Azuga si Busteni,iar mai tarziu locuitori ai Capitalei si ai orasului Ploiesti.Dintre realizarile "Societatii Carpatine Sinaia" s-au numarat:amenajarea potecilor si drumurilor, punerea in valoare si iluminarea cu lampi de petrol a Pesterii Ialomitei si construirea unor case de adapost in Bucegi:"Caraiman"(1899),"Casa Carp" de pe Muntele Furnica (1899) si "Casa Omu"(1900), ultima distrusa de un incendiu in 1911.

In anii anteriori au aparut si alte asociatii sau grupari turistice ca: Sectia Alpina a Bucegilor, din cadrul Asociatiei "Hanul Drumetilor"(1927),"Turing Club Romania", cu sediul in Sinaia, la Vila Wendy.Printre actiunile de promovare a turismului au fost: construirea si renovarea de cabane si case de adapost, editarea de ghiduri,harti si pliante:"Calauza Statiunilor Balneare si Climaterice din Romania" de A.Scurtu(1906), "Vraja Bucegilor"(1926), precum si aparitia "Anuarelor Bucegilor"(1926-1927-1928), promotorii turismului fiind:Nicolae Gelepeanu, Ionita Chioru, Ion Calin, Nicolae Voinicescu,etc.

In Sinaia functioneaza, in prezent, urmatoarele societati cu profil de turism:"Alpin", "Cerbul", "International", "Montana", "Palas", "Sinaia", "Sinarom" si societatile particulare de turism, ca: "Arcadia Tour", "Brazi", "Paltinis si altele.

In perioada 1869-1871 s-a inceput ridicarea unor constructii de amploare, menite sa-i adaposteasca pe oaspeti.Prima dintre ele a fost Hotelul Eforiei Spitalelor Civile.Eforia luase
hotararea sa amenajeze o statiune climaterica pe Muntele Furnica.In acest scop, intre 1870-1880 s-a efectuat parcelarea terenurilor de la poalele muntelui ce s-au vandut dupa 1872 pentru constructii de vile si case.

In aceasi perioada Eforia Spitalelor Civile a construit si alte hoteluri in localitate:"Sinaia")1872) si "Regal"( 1874) ambele pe terenul actualului Parc Central.In 1878 incepea constructia bailor de hidroterapie, unde se afla Hotelul "Caraiman" construit in 1889.

Dezvoltarea Sinaiei ca statiune turistica a luat amploare incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu construirea soselei Sinaia-Brasov (1847), a caii ferate Bucuresti-Sinaia(1879), si mai ales a Castelului peles, care a transformat sinaia intr-un centru al vietii politice si o zona rezidentiala privilegiata.Au aparut apoi numeroase vile particulare, ale celor care rezidau in alte orase mai ales in Bucuresti.Prima dintre ele a fost cea a lui Dimitrie Ghica.

Baza materiala a turismului a cunoscut o puternica dezvoltare dupa al Doilea Razboi Mondial.A crescut gradul de confort, mai antai, prin renovarea vilelor si a caselor de odihna. Dupa ce s-a dat in folosinta hotelul Alpin Cota 1400, au fost redate circuitului turistic hotelurile Palas,Caraiman, Furnica, Paltinis, Intim, Camelia s.a. S-au reconstruit si construit noi cabane an munti: Valea cu Brazi-Cota 1500 (1952), Popasul Alpin Miorita (1970), Piatra Arsa, Poiana Stanii si altele.

Capacitatea de gazduire a statiunii a crescut substantial prin construirea de noi hoteluri moderne: Montana (1975), Sinaia (1976), International (1983), Laleaua, din microstatiunea Cumpatu (1990). S-au dat in folosinta hanurile Izvorul Rece si Vadul Cerbului, precum si o pensiune spatioasa la Casa de Creatie de la Cumpatu. Au fost renovate unele vile, extinzandu-se capacitatea lor de cazare, in cadrul Administratiei Caselor de Odihna ale Creatorilor (din anul 1990 Centrul European de Cultura).De asemenea au fost extinse : Cabana si terasa Cumpatu (1971), Complexul Canatorul (1987-1988), precum si Clubul microstatiunii Cumpatu.

Incepand cu anii 1975-1976 s-au efectuat imoprtante lucrari de amenajare si conservare in zonele Peles si Furnica.In zona Furnica s-au renovat si modernizat hotelul si restaurantul (1975-1978 ) precum si vilele : Poiana, Arges, Zambila, Mures, Lucretia, Victoria.

La modernizarea castelului Foisor, lucrarile s-au desfasurat in doua etape: 1969-1970 si 1982-1985.

Lucrarile de restaurare de la Castelul Peles au inceput in toamna anului 1975, dupa vizita facuta aici, la 5 august 1975, de catre Gerald Ford , presdintele S.U.A. in acea vreme.Ele au continuat in anul 1978.

La Castelul Pelisor, lucrarile de renovare si extindere s-au desfasurat intre anii 1970-1974, iar cele de la Cabana Poiana Stanii au durat din 1976 pana in 1979; s-au restaurat vechile edificii, iar un corp al cabanei a fost construit din nou. S-a modernizat drumul de acces la Poiana Stanii, s-au construit ziduri de sprijin, iar pentru aductiunea apei s-au efectuat amenajari speciale de la sursele din Valea Babei, pentru zona Pelesului, acestea extinzandu-se in continuare si in partea de nord a orasului. In Valea Pelesului s-au derulat ample reparatii la Hotelul Stavilari si la fostele grajduri, unde un timp a functionat Muzeul de Ceramica. Intre anii 1976-1978 a fost renovat Casinoul, iar Hotelul Palas intre anii 1963-1964 si 1984-1985.

In 1987, Sinaia dispunea de 5.000 de locuri, pe serie, la cazare, in hoteluri, vile sau casute.

Capitolul 5.INFRASTRUCTURA TURISTICA

Baza materiala cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement, alimentatie publica si transport, destinate satisafcerii cererii turistice.Este cea care permite "fixarea la obiectiv" a subiectilor care, intr-un interval de timp prestabilit valorifica componentele fondului turistic natural sau antropic.

Dotarea cu baza materiala se face pe baza integrarii armonioase si are la baza urmatoarele principii: al flexibilitataii, al functionalitatii maxime, al integrarii armonioase, al retelelor interdependente si nu in ultimul rand, cel al rentabilitatii, care sa stimuleze, direct si indirect, efectul multiplicator al activitatilor turistice.

5.1.Baza de cazare

Reprezinta elementul esential al bazei materiale turistice de care este organic dependenta insasi dezvoltarea activitatii turistice. Statiunea Sinaia dispune de o complexa baza de cazare, formata din hoteluri, vile, case de odihna si cabane din imprejurimi.

In cadrul statiunii functioneaza 9 societati comerciale cu profil de turism care au in exploatare proprie hoteluti si vile.

Unitatile de cazare din Sinaia dispun de 3.884 locuri la care se adauga locurile de la cabanele din zona.In ultimii ani, la Sinaia, si-au inceput activitatea si unele societati particulare cu profil de turism ("ARCADIA TOUR", "BRAZI", "PALTINIS").

Societatile de turism si bazele de cazare pe care le au in exploatare proprie sunt urmatoarele :

1.S.C."INTERNATIONAL"

Hotel International ****

Capacitate de cazare : 335 locuri in 171 de camere si 4 apartamente.Servicii suplimentare : frizerie-coafura, cosmetica, agentie de turism, inchirieri schiuri si materiale sportive, birou de schimb valutar, room service, pastrare valori, stand de difuzare a presei, magazin, etc.

Hotel Paltinis**

Capacitatea de cazare: 198 locuri si 102 camere.

Policlinica balneara, cu o capacitate de 350 pacienti/zi, trateaza diverse afectiuni prin metode curative de hidro-fizio si termoterapie.

Servicii suplimentare:sala de gimnastica recuperatorie, cabinet de analize medicale, cabinet de tratament, sala de masaj, punct de informatii turistice,magazin.

Vile aflate in exploatare proprie:

2.S.C."SINAIA"

Hotel Sinaia**

Capacitate de cazare:480 locuri in 248 camere.

Servicii suplimentare: Frizerie-coafura-cosmetica, discoteca, piscina, sauna, birou de turism, florarie, braserie, snack-bar, birou de schimb , agentie de turism, etc.

3.S.C. "SINAROM"

Hotel Intim*

Capacitate de cazare: 24 camere.

Vile aflate in exploatare proprie:

4.O.N.T."CARPATI" Bucuresti-Compania Montana Sinaia

Hotel Montana**

Capacitate de cazare: 349 locuri in 176 camere.

Alte servicii: magazine, sauna, discoteca, sali jocuri mecanice.

Vile aflate in exploatare proprie:

5.S.C."CERBUL"

Pensiunea Parc*

Capacitate de cazare:21 locuri in12 camere.

Alte servicii: casa de schimb valutar, magazine, cabinete medicale, micro-fabrica de bere.

6.S.C."PALAS"

Hotel Palas***

Capacitatea de cazare: 265 locuri in 149 camere si apartamente.

Alte srvicii: doua sali de conferinta cu 75 si 100 de locuri, sala tratative cu 25 locuri, birou turism si informatii, schimb valutar, frizerie-coafura si mini magazine.

Hotel Caraiman**

Capacitate de cazare: 142 locuri in 71 camere si apartamente.

Alte servicii: sala conferinta 80 de locuri, sala de tratative 20 locuri, birou de turism, schimb valutar, salon de coafura.

Vile aflate in exploatare proprie:

7.R.A.ADMINISTRATIA PROTOCOLULUI DE STAT SUCURSALA SINAIA(in incinta Complexului Peles)

Complexul Economat***

Capacitate de cazare: 67 locuri in 36 camere.

Alte servicii: coafura, magazine.

Vile aflate in exploatare proprie:

Complex Furnica

Hotel Furnica**

Capacitate de cazare: 66 locuri in 36 camere.

Vile aflate in exploatare proprie:

Complexul Cumpatu

Are in dotare sali de conferinte si un club.

Vile aflate in exploatare proprie:

8. S.C.DIM.COM

Hotel Stavilar**

Capacitate de cazare: 45 locuri in 18 camere.

9. S.C.MONTAN TOUR

Hotel Tanti**

Capacitate de cazare: 47 locuri in 25 camere.

In jurul Sinaiei se afla numeroase cabane care deservesc turistii, atat pe cei care vin vara, cat si pe cei care sosesc in sezonul hivernal.

Cabana: categorie de cazare specifica cu deosebire zonei montane propriu-zise.Este una din cele mai vechi baze de cazare, are caracteristici proprii de amplasare, grad de confort mult mai scazut comparativ cu primele doua mentionate anterior,hotelul si vila.

Oalta baza de cazare, predominanta in Sinaia, sunt casele de odihna.

5.2. Caile si mijloacele de transport turistice

Caile si mijloacele de transport asigura efectuarea calatoriei, adica a acelui segment al actului recreativ, fara de care turismulca fenomen este de neconceput.[15]

Caile si mijloacele de transport rutiere

Statiunea Sinaia ca de altfel si celelalte statiuni situate de-a lungul Vaii Prahovei se afla sub directa incidenta a trei din cele mai mari orase ale tarii: Bucuresti, Ploiesti si Brasov.

Se constata e asemenea, existenta unor puternice relatii de completaritate turistica intre Prahova-Bucegi cu subzona turistica Brasov datorita unei vecinatati nemijlocite, a distantelor scurte si a legaturilor lesnicioase si foarte rapide.

Principala magistrala rutiera, ce traverseaza statiunea de la nord la sud, este D.N. 1 (E 60), care face jonctiunea cu D.N. 71, ce vine de la Targoviste prin localitatile Pucioasa, Fieni,Moroieni. Aceasta din urma dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia,in partea ei sudica.

Pentru sporirea capacitatii de circulatie pe D.N.1 (E 60), in zona Platoul Izvor si capatul nordic al soselei Calea Bucuresti, a fost data in functiune, in iulie 1985, o noua magistrala rutiera cu patru benzi de circulatie, cate doua in ambele sensuri.

Se mai remarca drumul rutier alpin, care urca din Sinaia pana la cota 1400, unde se afla si Hotelul Alpin.

Caile si mijloacele de transport feroviare

Calea ferata care strabate statiunea sinaia este situata intre raul Prahova si D.N.1 (E 60 ); aceasta cale ferata cale ferata leaga statiunea cu doua orase din sudul ei: Bucuresti si Ploiesti si cu un oras din nordul ei-Brasovul.

Poteci turistice

Accesul pietonal direct spre zona montana inalta si deplasarile in cadrul acesteia se fac prin poteci turistice marcate.

Poteci turistice marcate in cadrul statiunii Sinaia:

Mijloacele de transport pe cablu

Statiunea Sinaia dispune de o complexa dotare de mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleschi, babyschi), care faciliteaza atat ascensiunile pe platoul Bucegilor cat si accesul pe partiile de schi.

5.3. Baza materiala terapeutica

Istoria tratamentului balnear organiyat in localitatea Sinaia isi are inceputul inca din anul 1878, cand in parcul central al orasului s-a dat in folosinta un pavilion, unde functiona baza de hidroterapie, administrata de Eforia Spitalelor Civile. Aceasta functiona numai in timpul verii. Ca procedeu de tratament se foloseau: cura de apa dupa metoda profesorului W. Winterniz, masaje, impachetari, dusuri scotiene ascendente si descendente, precum si unele proceduri electroterapeutice.

In anul 1914 s-a dat in folosinta Hotelul Bailor (actualul complex hotelier Paltinis) devenit intre timp un hotel special, cu baza de tratament bine utilata, cu instalatiile necesare pentru tratamente, cu o recunoscuta eficienta.

Dupa cel de al doilea razboi mondial, s-a infiintat, in Sinaia, Sanatoriul balnear de nevroza (1960). Acesta functioneaza astazi sub denumirea de Policlinica balneara, la hotelul Paltinis, avand o larga arie de activitate. La noul Hotel Mara, in anul 1996, S-a dat in folosinta si o moderna baza de tratament, dotata cu aparatura medicala de inalta performanta.

In incinta Hotelului Paltinis, baza de tratament este dispusa pe doua nivele, cu o capacitate de 350 pacienti/zi si poate trata urmatoarele afectiuni: endocrine-metabolice (diabet, hipertiroida, etc.), nevroze (toate formele), reumatisme (neevolutive), cai respiratorii, circulatie periferica.

Sectiile de tratament balnear sunt: hidroterapie (bai cu plante medicinale, bai carbogazoase, bai cu esenta de brad, bai cu peria, bai saline, dus subacval, afuziuni generale si partiale), electroterapie (ionizari, curenti, raze ultrascurte, raze infrarosii, ultrasunoterapie, ultraviolete si bai galvanice), masaj general, cultura fizica medicala, aerosoli (inhalatii individuale, cu substante medicinale).

Servicii oferite: sala de gimnastica recuperatorie, cabinet de analize medicale, cabinet de tratament geriatric, sala de masaj.

5.4. Bazele de alimentatie publica

Alaturi de baza de cazare si cea terapeutica, alimentatia publica din statiunea Sinaia contribuie la conturarea profilelor acestora si la cresterea puterii de atractie. Prin specificul produsului oferit se diversifica oferta si se completeaza celelalte aspecte ale bazei materiale turistice.

Statiunea Sinaia dispune de o complexa baza de alimentatie publica, care este strans legata de bazele de cazare.

5.5. Bazele de agrement si sportive

Baza de agrement si sportiva influenteaza direct cresterea duratei sejurului in statiuni, canalizarea de fluxuri turistice formate din subiecti cu preferinte consecvente pentru o anumita activitate, care capata un rol preferential.[19]

Sinaia ofera diverse posibilitati pentru oaspeti si localnici, sa participe la activitatile cultural artistice si sa-si petreaca timpul in conditii agreabile.

Alaturi de spectacolele de teatru, folclor, teatru de papusi, concerte, expozitii de arta plastica, auditii muzicale, seri literare, aici au loc periodic expuneri, simpozioane, precum si intalniri cu personalitati de frunte ale stiintei, culturii si artei din tara noastra.

Printre multiplele posibilitati de agrement se numara cele oferite de unitatile hoteliere: 5 piscine acoperite, 10 saune, jacuzzi, 11 terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice/bowling, cluburi, discoteci, baruri de noapte, restaurante, etc.

In afara de acestea, Sinaia gazduieste in fiecare an manifestari devenite traditionale cum ar fi: "Festivalul International de chitara clasica", Festivalul International "Tinerii Dirijori", "Festivalul Toamnei", "Raliul automobilelor de epoca".

Pe langa covarsitoarea masa a turistilor de rand, abruptul Bucegilor atrage o categorie aparte de iubitori ai naturii, alpinistii. In muntii Bucegi alpinistii au posibilitatea sa parcurga, la alegere, urmatoarele trasee cu dificultati diferite:

Bazele de agrement si sportive caracteristice sezonului hivernal

Ca statiune montana, Sinaia se remarca in primul rand prin sporturile de iarna-schi, saniuta, bob-practicate in localitate sau pe partiile cu diferite grade de dificultate din preajma.

In ultimele decenii, in Sinaia au fost construite noi baze sportive, s-au facut importante amenajari, s.au creat asociatii sportive, s.a. Asociatiile "Carpati", "Bucegi", si "Vointa" au desfasurat interesante activitati sportive: concursuri de sah, tenis de masa, tenis de camp, lupte, popice, orientare turistica, sanie, schi, patinaj, bob si fotbal.

In anul 1946, la Varful cu dor s-a desfasurat prima editie a concursurilor balcanice de schi.Concursurile de bob si skeleten organizate aici, se defasurau pe partia de bob si pe pante mai accentuate, cum ar fii strazile Furnica, Th. Aman, Casariei, M. Kogalniceanu, s.a. Un rol de mare insemnatate in promovarea sporturilor de iarna in Sinaia, l-a avut Clubul Sportiv Orasenesc, infiintat in anul 1967, dotat cu o baza materiala corespunzatoare si cu personal calificat.In palmaresul lui figureaza numeroase titluri obtinute la jocurile olimpice de Iarna, la campionatele mondiale, europene, balcanice sau nationale.

Traditionalele concursuri de bob se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, pe soseaua ce urca la Hotel alpin-Cota 1400.Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si de sosire este de 134 metri; exista 13 viraje, cu o panta de 9%, panta minima de 3% si o panta maxima de 14%. Bobul pentru doua persoane atinge o viteza maxima de 110 km/h, iar bobul de patru persoane 120 km/h. Tot pe amintita partie se organizeaza si concursuri de sanie. Primul titlu de camion national de bob, cu capacitatea de doua persoane a fost cucerit in 1967, de catre sportivii sinaieni Ion Panturu, si Nicolae Neagoe. In acelasi an, un echipaj alcatuit din Ion Panturu, Nicolae Neagoe, Dumitru Focsaneanu si Ion Zangor, a adus Clubului Sportiv orasenesc Sinaia titlul de campion european la bob de patru persoane. In anul urmator (1968) echipajul amintit, participand la Jocurile Olimpice de Iarna de la Grenoble (Franta), a obtinut medalia de bronz. Boberii din Sinaia au fost prezenti la toate marile intreceri sportive europene si mondiale. Prin functionarea la Sinaia, din 1995, a Federatiei Romane de Schi, Bob, Sanie si Biatlon, de asteapta ca aceste sporturi sa capete noi dimensiuni.

Partii de Schi

In jurul cabanelor de pe Platoul Bucegi precum si in poienile de le poalele masivului, sunt locuri de sanius pentru adulti si copii.

Partii de schi pentru incepatori sunt in zona Cumpatu, in cartierul Furnica si in locul numit Malaxa (in apropierea liniei de telecabina sinaia-Cota1400). Tot aici se poate practica si saniusul.

In ultimii ani a fost data in functiune o moderna partie de bob si sanie, situata la marginea cartierului Furnica, in apropierea drumului spre Hotelul Alpin. Cele 13 viraje ale partiei se intind pe o lungime de 1500 m pe o diferenta de nivel de 300 m.

In palmaresul manifestarii sportive de iarna organizate anual la Sinaia, la loc de frunte se situeaza "Serbarile Zapezii" (februarie), Cupa "Veteranilor" (bob si schi in martie), concursurile nationale si internationale de bob, sanie, schi; concursurile locale de bob si sanie, sunt dotate cu trofeul "Carpati", cupele "Prietenia", "Bucegi", "Sperantelor", "Prahova".

Capitolul 6. CIRCULATIA TURISTICA

Este una din cele trei componente esentiale (Alaturi de fondul turistic si baza materiala), ce concura la definirea fenomenului turistic. Circulatia turistica este elementul sintetic care reflecta cel mai fidel modul si nivelul de valorificare al potentialului turistic.

Sinaia polarizeaza cea mai mare parte a circulatiei turistice din Carpatii Orientali, cu o pondere de 53,2%. Circulatia turistica se desfasoara pe parcursul intregului an cu intensificarea acesteia in cele doua sezoane extreme (vara si iarna).

Circulatia turistica internasionala desine o pondere relativ redusa, de aproximativ 12,3% dar ceea ce este de retinut este tendinta de crestere (desi lenta) a numarului de turisti straini, mai ales in ultimele intervale de timp. Din pacate, insa, infrastructura de agrement cu care este dotata statiunea nu poate sa concureze cu ceea ce se gaseste in alte statiuni montane din tari precum Slovenia, Slovacia sau chiar Bulgaria.

Tarifele la care se comercializeaza produsele turistice care includ zona Sinaia sunt fie mai mari fie egale cu cele ale marilor statiuni de schi din Europa. De remarcat este caracterul de sejur mediu, dominat in sezonul de iarna, fata de cel de tranzit, vara.

In paginile de mai jos a fost prezentata circulatia turistica nationala si internationala din cadrul hotelurilor: Palace, Montana, International, Sinaia si Caraiman intre anii 2001-2002, observandu-se, in urma rezultatelor, o curba descendenta lenta, dar sigura, care se impune datorita scaderii veniturilor bugetare ale turistilor.

Capitolul 7. CONCLUZII, PROPUNERI

In cadrul valorificarii maxime a potentialului turistic al statiunii montane Sinaia, consideram benefice urmatoarele propuneri:

Valorificarea apelor minerale existente, insuficient puse in valoare;

Ecologizarea paraielor Valea Dorului, Valea Zgarburei, Valea Iancului precum si a albiei raului Prahova;

Protejarea florei si a faunei existente in rezervatii;

Organizarea de excursii si amenajari de trasee turistice;

Publicarea de ghiduri turistice cu informatii la zi ale zonei;

In cadrul Manastiri Sinaia restaurarea picturii interioare a Paraclisului;

Amenajarea si punerea in valoare a picturilor murale din capela Stirbei, situate in apropierea statiei de telecabina;

Construirea unei arene pentru tenis de camp si a unui teren de golf;

Reconditionarea parcului orasului;

Dezvoltarea agrementului prin amenajarea unei partii de ski, pentru organizarea de concursuri de sarituri cu skiurile la nivel national si international.

BIBLIOGRAFIE

Bonifaciu S.- "Romania - Ghid turistic", Ed.Sport - Turism , 1983, Bucuresti;

Cianga N. - "Turismul in Carpatii Orientali" , Studiu de geografie umana, Ed. Presa Universitara Clujana,1997,Cluj-Napoca;

Cocean P. - "Geografia Turismului", 1993,Cluj-Napoca;

Cocean P. - "Geografia Turismului Romanesc", Ed.Sport Turism, 1984, Bucuresti;

Cocean P.- "Geografia Turismului Romanesc:. Ed. Sport Turism, 1984, Bucuresti

Radu G. Moise, 1998

N.Cianga, 1997

Gh.Niculescu,dupa M.Apostol,M.Vulpescu, Muzee si monumente prahovene,1971

Radu G.Moise dupa M.Turcu, Itinerarii arheologice in Muntenia,Ed.Sport Turism,Bucuresti,1985

Gh.Niculescu, Valea Prahovei, Bucuresti,1984

Pompei Cocean, Geografia Turismului,1996

Lehrer Milton F. - "Sinaia mic indreptar touristic", Ed. George Baritiu, 2001, Cluj-Napoca

Velcea Valeria - " Masivul Bucegi:, Ghid touristic, Ed. Pentru turism, 1974, Bucuresti

Dumitru Manolache - Ed. Dacica ,Legenda sau adevar ocultat

www.tourismgiude.ro

www.infomontan.ro