Situata in partea meridionala a Europei, Italia este o tara continentala, peninsulara si insulara, ale carei "radacini" sunt infite parca in arcul Alpilor din centrul continentului si se prelungeste pana in apropierea Africii (tarmurile Siciliei se afla la numai 150 km de acest continent), astfel ca Neapole (Napoli) este mai aproape de Tunis decat de Milano.
Intre aceste limite naturale, respectiv intre Alpi si mare (Insula Lampedusa), este o distanta, pe axa nord-sud, de aproape 1290 km. Acolo se afla regiunea geografica italiana, a carei suprafata (324.000 kmp), respectiv Italia, inclusiv Citta del Vaticano, Republica di San Marino, Principatul Monaco, Elvetia italiana, Venezia Giulia si Istria (fosta Zona 13), ca si insulele Nizzardo, Corsica, arhipelagul Malta. O serie de teritorii aflate in lungul frontierei alpine au fost cedate Frantei (Picola San Bernardo, stanca Moncenisino, Valle Stretta, Monte Thabor, Monte Chaberton, Valle del Rio Seco, Valle Superiore Roia, pasurile Di Tenda Si Briga), dar altele, teritorii transalpine, apartin din punct de vedre orohidrografic Italiei: Sondorio, Alto Adige, Pasul Tarvisio. Fac parte din teritoriul Republicii Italiene si Insulele Pelagie, situate pe continentul african.
De altfel, tocmai datorita acestei pozitii geografice, Italia este puternic influentata, in nord, de lumea alpina, iar in sud de prezenta Marii Mediterane, ale carei ape ii scalda tarmurile pe mai bine de 7450 km.
1.Toate drumurile duc la Roma
Peninsula Italica, asemuita datorita formei sale cu o "cizma", patrunde adanc in mijlocul apelor Mediteranei, ape ce au favorizat, inca din antichitate, stranse legaturi cu civilizatiile riverane. Peninsula propriu-zisa este strabatuta, de la un capat la altul, de lantul muntilor Appennini, adevarata axa orografica, lunga de peste 700 km si lata de cel mult 150 km, ce culmineaza in sectorul central cu masivul Gran Sasso d'Italia (2.914m). de o parte si de alta a culmii, dealurile formeaza un relief valurit care este traversat de doua autostrazi, ce leaga orasele, porturile si statiunile balneare de pe cele doua tarmuri: tirenian, in vest (Genova, Pisa, Livorno, Roma, Napoli) si cel adriatic, in est (Ravenna, Ancona, Pescara, Foggia, Bari, Brindisi) scotand din izolarea ancestrala sudul peninsulei, numit "mezzogiorno".
Climatul bland de pe aceste tarmuri devine din ce in ce mai calduros si mai secetos spre sud si mai aspru catre interior, unde capata caractere montane. In aceste conditii s-a dezvoltat, inca din cele mai vechi timpuri, civilizatia etrusca (cetatile etrusce existau pe colinele de la poalele muntilor inca de pe vremea cand mlastinile dainuiau printre cele sapte coline pe care s-a ridicat apoi Roma).
Aglomeratia romana ocupa o pozitie de tranzitie intre nordul continentului si mezzogiorno, cu cladiri ce subliniaza rolul sau de capitala politica, religioasa si turistica a Italiei. Acolo, pe malul drept al Tibrului, se afla Citta del Vatican (Statul Vatican, cu o suprafata de 0,44 kmp si aproape 800 locuitori), centru mondial al catolicismului, cunoscut sub numele de Sfantu Scaun-sediul papalitatii, al Colegiului Cardinalilor si al consiliului Pontifical.
Mai spre sud, la poalele Vezuviului, ce se oglindeste in apele golfului omonim, inconjurandu-l in trepte, se afla orasul Napoli si o serie de mici statiuni balneare: Pozzuoli, Pompei, Ercolano, precum si cele doua perle ale turismului italian: insulele Capri si Ischia.
Cele doua insule mari ce inchid bazinul Marii Tireniene: Sicilia (25.707 kmp) si Sardinia (24.090 kmp), ca si insulitele raspandite in jurul lor (Stromboli, Volcano, Salina, Egadi, s.a.) apartin in totalitate tipului de peisaj mediteranean: munti vulcanici dezgoliti de vegetatie, coline acoperite de intinse podgorii, de paduri si plantatii de maslini, sau de tufisuri alcatuite din plante adaptate la conditiile de ariditate, plaje incinse de razele dogoritoare ale Soarelui.
2.Italia continentala
Nordul Italiei este foarte diferit de restul tarii, caci peisajele muntilor inalti, ale dealurilor piemontane si ale campiei manoase sunt asemanatoare Europei continentale de dincolo de Alpi. De altfel, lantul arcuit al Muntilor Alpi nu mai este de multa vreme o bariera intre Italia si continent. Pe langa vestitele trecatori traversate, inca din antichitate, de drumuri transalpine, azi nu mai putin de opt tuneluri (Karawanken, Tauern, St. Guthard, Simplon, Grand St. Bernard, Mont Blanc, Frejus, Tenda) asigura legaturi mixte, prin mari axe feroviare si rutiere, intre Italia si restul continentului. Tot in partea nordica a Italiei se afla bogata Campie a Padului, de o parte si de alta a celui mai lung fluviu italian (652 km). in axul acestei campii, orientat sud-vest, se afla o serie de orase cu vechi traditii culturale (Piacenza, Cremona, Mantova, Ferra, Rovigo, Padova). Campia se termina la tarmul Marii Adriatice printr-o delta mlastinoasa, ce separa doua intinse lagune: cea nordica, laguna Venetta (pe nisipurile careia se afla Venetia) si cea sudica Laguna Comacchio (strajuita la sud de Ravenna). Azi, campia este ferita de inundatii, prin digurile construite de o parte si de alta a Padului, iar delta este greu de a fi recunoscuta: doar cateva grinduri, pe coama carora se pastreaza palcuri din padurea originara, declarate rezervatii naturale in cadrul marelui Parc National Delta del Po. Imprejurul campiei, se desfasoara un brau de dealuri piemontale dispuse ca un lung amfiteatru deschis spre Adriatica. Pe majoritatea colinelor s-au ridicat asezari fortificate, ce se pastreaza pana in zilele noastre. Dintre ele, unele s-au dezvoltat ulterior ca cetati medievale: Ravenna, Bologna, Parma, Brescia, Verona, Treviso etc.
Daca Torino si Genova au caracterele unor mari capitale regionale, Milano joaca rolul unei metropole industriale si financiare europene, iar porturile Genova, Trieste si Venetia (Mestre) aprovizioneaza cu materii prime nu numai mordul Italiei, ci si regiuni central europene.
3.Caput Mundi
Cu aproape 58 milioane de locuitori, Italia este una dintre cele mai populate tari europene. In acelasi timp, datorita atractiilor turistice (peisaje alpestre, statiuni pentru sporturi de iarna, plaje si insule celebre, o moderna retea de autostrazi si cochete hoteluri), dar mai ales pentru inestimabilele valori artistice si intelectuale, ea este vizitata anual de peste 65 milioane de turisti, din care mai mult de jumatate vin de peste hotare.
Dupa legenda, Roma a fost fondata catre anul 753 i. Hr. Orasul regilor etrusci si latini, devenit pentru un timp o republica consulara, a ajuns capitala magnifica si infloritoare a vastului Imperiu Roman, adunand vestigii ale artei si culturii din intreaga lume antica, ale carei ecouri le auzi si astazi intre zidurile Collosseului. Devenind apoi capitala spiritualitatii crestine, s-a imbogatit cu numeroase lacase de cult, incepand cu Basilica sfintilor Nereo si Achilleo si catacombele Domitilla, continuand cu imensul ansamblu al Basilicei San Pietro ridicat pe amplasamentul Circului lui Gaius si Neron si apoi cu Basilica Sfintei Sabina. Alaturi de acestea, au fost inaltate ulterior splendori baroce si nobila arhitectura renascentista.
In sec. al XV-lea, in partea nordica si centrala a Italiei, a avut loc o miscare de revigorare a artei, de iesire a ei din canoanele Evului Mediu timpuriu-Renasterea artelor. Orase ca Venetia, Padova, Milano, Urbino sau Florenta au devenit "capitale" ale Renasterii, alaturi de o puzderie de centre artistice si arhitecturale (Vincenza, Cremona, Verona, Parma, Modena, Ferrara, Siena, Rimini si Bologna).
Florenta a fost fondat(a) in anul 59 i. Hr., pe malurile Arnoului, din porunca lui Iulius Cesar. Numit apoi Florentia Tuscorum, orasul inchinat zeitei Flora, divinitate a primaverii si fecunditatii, a fost apoi fortificat la sfasitul sec. al XIII-lea, inchizand in interior Palazzo della Signoria (azi Palazzo Vechio). Populat de negustori, camatari si bancheri influenti, precum familia Medici, Florenta a devenit un mercenat pentru pictori, sculptori si arhitacti. Adsmirabilele opere de arta datorate artistilor Michelangelo, Rafael, Botticelli si multi altii, au coborat frumusetea celesta pe pamantul Toscanei. Acestor bogatii li se adauga cele din vecinatatea marii, de la Venetia. Dupa repetate navaliri ale barbarilor, ce au obligat populatia din Brenta sa se refugieze pe insulitele lagunei Venetta, la mijlocul sec. al XV-lea au fost ridicate, pe piloni si platforme de lemn, primele constructii, cu sprijinul cetatii vecine, Ravenna. Sub influenta celor ce s-au refugiat acolo dupa caderea Bizantului, Venetia a devenit locul de intalnire al culturii Orientului cu cea a Occidentului, al artei bizantine cu cea gotica. Azi, trecand pe Canale Grande, prin Palatul Dogilor sau Basilica Santa Maria della Salute, nu poti sa nu incerci emotia de a privi picturile celebre datorate unei pleiade ce a inceput cu Carpaccio si s-a incheiat cu Canaletto.
De aceea, Roma (Caput Mundi), Florenta (Noua Atena) si Venetia (Sotia marii) sunt considerate valori ce apartin lumii intregi, nu numai Italiei.
