QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Impactul natural








4.1. Impactul natural
Schimbarile globale ale starii mediului. Analiza trendelor de temperatura in ultimul secol a demonstrat o crestere a temperaturii aerului in diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata, exista o tendinta naturala spre scadere a umi-ditatii mediului de viata, care se agraveaza si prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea si distrugerea luncilor raurilor mici), ce duce la degradarea populatiilor de plante si animale specifice acestor habitate. O situatie critica pentru Republica Moldova este micsorarea excesiva a invelisului verde natural prin extin-derea masiva a suprafetelor de terenuri agricole. Consecintele acestor fenomene sunt xerofitizarea si saracirea invelisului vegetal, inclinarea acestuia spre o infatisare ecologica sudica (stepizare).
Una din schimbarile evidente in ecologia unui sir de specii, legate de poluarea termica tehnogena a bazinelor acvatice, incalzirea globala a climei, este sporirea componentei specifice (cu 10-15%) si numerice a pasarilor, in special, a celor acvatice in perioada de iarna. Insa aceste fenomene nu sunt studiate suficient in Republica Moldova.
Introductia, invazia (interventia) si hibridarea. O amenintare a diversitatii plantelor si animalelor autohtone, in unele cazuri, este influenta relatiilor concurente intre speciile introduse pe teritoriul republicii, pe de o parte, si speciile din flora si fauna spontana cu o plasticitate scazuta, pe de alta parte. Exemple ale acestor relatii de excludere reciproca intre speciile de plante si animale sunt:
o substituirea prin concurenta a speciilor forestiere autohtone de catre artarul american;
o excluderea treptata a cerbului comun de catre cerbul-cu-pete si populatia hibrida;
o excluderea prin concurenta a nurcii europene de catre nurca americana si dihorul-de-padure.
4.2. Impactul antropic asupra bio-diversitatii in diferite sectoare social-economice
a) Informatie generala. Cele mai semnificative schimbari ale starii florei si faunei Republicii Moldova s-au produs si se mai produc ca rezultat al impactului antropic direct (vanatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglementata a plantelor), precum si indirect (prin distrugerea sau schimbarea habitatelor naturale). Printre factorii care influenteaza nociv asupra florii si faunei sunt: gospodarirea intensiva cu extinderea si valorificarea agricola a noilor teritorii naturale; ameliorarea prin secare a zonelor umede si exploatarea terenurilor ameliorate; schimbarea cursurilor raurilor mici; nerespec-tarea tehno-logiilor de folosire a pesticidelor si ingrasa-mintelor; poluarea ecosistemelor naturale cu deseuri industriale; braconajul; deranjarea animalelor in perioada de reproducere. Situatia se agraveaza si din cauza lipsei de cunostinte ecologice necesare si a iresponsabilitatii populatiei, ineficientei parghiilor legislative si economice, care ar stimula activitatile de protectie a mediului. Din cauza distrugerii si fragmentarii landsafturilor, s-au intensificat si calamitatile naturale. Consecinte catastrofale au ploile torentiale si alunecarile de teren, in urma carora sunt distruse mii de case si alte constructii.
b) Planificarea teritoriala si urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din orase si centre industriale afecteaza considerabil eco-sistemele raurilor. Deversarea in ele a apelor reziduale provoaca eutroficarea excesiva a lor cu deformarea ulterioara a componentei specifice a florei si faunei. Ca rezultat al eutroficarii s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoaca fenomenul inflorirea apei " - o adevarata calamitate pentru raurile si bazinele de apa artificiale.
O alta sursa de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafata (de la ploi si topirea zapezii) de pe teritoriile urbane (anual cca 200 mii tone de substante poluante), apa patrunzand in rauri fara a fi purificata, continand un complex de substante suspendate, produse petroliere si metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo si publicatiilor stiintifice, aceasta scurgere sporeste poluarea apelor cu 20-40% mai mult in comparatie cu sectoarele in amonte ale raurilor.
Consecinte grave pentru mediul Republicii Moldova cauzeaza deseurile, care se acumuleaza anual in volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea nereglementata a deseurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, inhumare a lor etc. si managementul nesatisfacator contribuie in continuare la agra-varea situatiei ecologice, starii sanatatii populatiei si a biodiversitatii spontane.
c) Agricultura. Utilizarea intensiva a teritoriului este un factor care influenteaza esential asupra diversitatii biologice a ecosistemelor. Terenurile agricole ocupa cca 2560 mii ha, ceea ce alcatuieste 75,6% din teritoriul tarii, in care ponderea araturii constituie cca 70%. Activitatea economica a schimbat esential structura spatiala, componenta si particularitatile functionale ale invelisului vegetal al teritoriului republicii.
Activitatea agricola nechibzuita a dus la crearea unor terenuri agricole uniforme imense, cu agrofitocenoze omogene, care se caracte-rizeaza printr-o diversitate biologica joasa. Aceasta situatie, indeosebi, este caracteristica pentru perioada postbelica de intensificare si specializare a agriculturii. Largirea suprafetelor campurilor, sporirea cantitatii de ingrasaminte, introducerea tehnologiilor industriale de prelucrare a pamantului nu numai ca au schimbat structura landsafturilor, dar si au dus la lichidarea ecotopurilor naturale din teritoriile agricole. Ultimele erau unicele formatiuni (oaze) naturale, care pastrau diversitatea biologica a ecosis-temelor. In consecinta, s-a produs fragmentarea (dezmembrarea) landsafturilor naturale si s-au format terenuri agricole imense, s-au extins suprafetele ocupate de asezarile umane si s-au redus terenurile ocupate de paduri si pasuni. Aceste modificari nu permit in masura optima mentinerea echilibrului ecologic si conservarea diversitatii biologice.
Un impact puternic asupra biodiversitatii are exploatarea intensiva a invelisului de sol pe parcursul a 30 de ani. Ca rezultat al acestor activitati au sporit suprafetele solurilor erodate, afectate de alunecari de teren, salinizate, solonetizate, degradate din cauza calmatarii cu depozite slab humificate, destructurate, cu bilantul negativ al humusului etc. Toate acestea, in ansamblu, au provocat micsorarea fertilitatii resurselor de sol si degradarea diversitatii biologice a solului.
O influenta negativa asupra biodiversitatii la nivelurile specific si ecosistemic a avut si hidro-ameliorarea, care s-a dezvoltat intens in anii '60- '70. Desecarea a peste 60 mii ha de balti, terenuri umede si inmlastinite din luncile raurilor Nistru, Prut, Raut, Ialpug, schimbarea cursurilor raurilor mici etc. au dus la distrugerea totala a asociatiilor de plante si a habitatelor pentru animalele acvatice si palustre. In trecut aceste teritorii serveau ca habitate pentru asa specii ca: vidra, nurca europeana, hermelina, egreta, lebada, gasca s. a. Din cauza distrugerii acestor habitate, abundenta multor specii s-a redus brusc, iar unele din ele au devenit rare si au fost incluse in ŁCartea Rosie ".


Irigarea intensiva si utilizarea in aceste scopuri a apei cu un continut sporit de saruri, aplicarea tehnologiilor neadecvate la prelucrarea solurilor desecate au provocat salinizarea si distrugerea structurii acestora, scaderea brusca a conti-nu-tului de humus in sol si, in consecinta, diminuarea fertilitatii lor. Concomitent s-a produs si saracirea biocenozelor.
Una din cauzele acestor urmari extrem de negative a fost ignorarea cerintelor recomandarilor stiintifice de pastrare a baltilor si zonelor umede in calitate de elemente majore de stabilizare ecologica in regiune, de creare a oazelor de vegetatie naturala in cadrul teritoriilor deja ameliorate, ca elemente de suport ale biodiversitatii.
Folosirea intensa nejustificata a pesticidelor si ingrasamintelor minerale prin anii '70- '80 a dus la otravirea faunei, iar din cauza aplicarii masinilor agricole necorespunzatoare, neres-pectarii cerintelor tehnologice se nimiceste un numar mare de animale (de 10-15 ori mai mult decat in timpul vanatoarei autorizate). Astfel, daca la cositul manual al fanului se nimicesc pana la 15% de animale salbatice, apoi la cositul meca-nizat - peste 40%. In special, aceasta se refera la animalele si pasarile tinere (caprioara, iepurele, cerbul, mistretul, prepelita).
In Republica Moldova exista teritorii unde se remarca o imbinare teritoriala relativ optimala a terenurilor forestiere, de pajiste, a ecosis-temelor acvatice si a celor agricole. Drept exemplu pot servi terenurile agricole din zona de centru a Republicii Moldova, unde suprafata ecosistemelor forestiere atinge 13,5% si care, in imbinare cu terenurile de pajiste, permite, a sustine diversitatea biologica la nivel de specie si ecosistem.
d) Silvicultura. In cadrul fondului forestier al Republicii Moldova, in ultimele doua secole au intervenit schimbari substantiale. Problemele principale cu care se confrunta acest sector sunt urmatoarele:
o gradul insuficient de impadurire;
o reducerea continua a biodiversitatii forestiere;
o potentialul bioproductiv si ecopro-tectiv scazut al padurilor.
Cresterea in ultimele 4-5 decenii a ponderii culturilor silvice in fondul forestier a provocat reducerea genofondului speciilor autohtone din cadrul formatiunilor forestiere. De asemenea, o data cu degradarea arboreturilor, se intensifica si diminuarea calitatii potentialului stational. Diminuarea conditiilor stationale duce inevitabil la simplificarea structurii si compozitiei comunitatilor forestiere si predominarea arboreturilor monodominante.
O alta problema este cresterea substantiala a ponderii salcametelor in fondul forestier, care in prezent a devenit a doua formatiune silvica ca importanta spatiala. Cvercineele, care constituie 49,2% din fondul forestier, provin din lastari in proportie de 80 la suta. Ca rezultat, ele au o vitalitate scazuta, sunt in continua degradare, au o capacitate de fructificare redusa, fapt ce a determinat micsorarea varstei de exploatare a acestora, in unele cazuri, pana la 70-80 ani. Aceste comunitati forestiere sunt adesea atacate de boli si vatamatori.
Factorii esentiali ai schimbarii calitatii si cantitatii componentelor biodiversitatii forestiere sunt pasunatul si cositul in paduri, fapt ce se rasfrange negativ asupra procesului de regenerare a acestora.
Incarcatura recreationala sporita a padurilor, ce depaseste cu mult 10 persoane/ha, provoaca degradarea lor, dereglarea cenozelor si a structurii interne, sinantropizarea componentei floristice. Un exemplu incontestabil al consecin-telor negative din cauza nerespectarii regimului de gestionare a padurilor este procesul intensiv de diminuare a diversitatii biologice, declinul dezvoltarii multor specii vulnerabile, cresterea numarului de specii disparute si periclitate in ultimii 15-20 de ani.
In urma analizei datelor monitoringului forestier, Republica Moldova, alaturi de unele tari europene ca Belarus, Cehia, Danemarca, Germania s.a., a fost inclusa in grupul tarilor cu paduri puternic afectate (valoarea procentuala pentru clasele 2-4 de defoliere si decolorare depaseste 20%).
e) Vanatul si piscicultura. In prezent, cea mai mare influenta asupra multor specii faunistice economic importante pentru Republica Moldova o exercita vanatul si braconajul, deranjarea animalelor in perioada de reproducere. Anume acestea sunt cauzele principale ale reducerii numarului de caprioare si mistreti. Ele au dus la scaderea brusca a numarului sau la disparitia locala a unor specii pretioase, cum sunt vidra, hermelina, cerbul, elanul etc. Vanatul excesiv al animalelor din categoriile de specii vulnerabile si periclitate duce la degradarea puternica a populatiilor si disparitia lor.
Din cauza pescuitului selectiv al speciilor de pesti si a distrugerii locurilor de reproducere a lor, a avut loc schimbarea componentei specifice si de varsta a populatiilor. Asupra starii ihtiocenozelor influenteaza puternic si introdu-cerea in bazinele acvatice a speciilor noi de pesti, care provoaca o scadere numerica semnificativa a unor specii aborigene. Procesele de introducere a speciilor noi de pesti in bazinele acvatice din republica s-au intensificat in ultimii 30-40 ani. In fazele initiale ale acestora introducerea unor astfel de specii ca amurul alb, amurul negru, nisetrul siberian, crapul chinezesc, crapul nobil s.a. a sporit productivitatea bazinelor acvatice, care apoi a scazut brusc (de 6-7 ori).
f) Gospodarirea apelor. Valorificarea terenu-rilor funciare, cresterea numarului populatiei au contribuit la schimbarea esentiala a retelei hidrografice. In Republica Moldova s-au efectuat lucrari de proportii de canalizare a raurilor, construire a rezervoarelor, desecare a luncilor etc., care au dus la sporirea turbiditatii apelor, distrugerea si innamolirea habitatelor hidro-biontilor, diminuarea brusca a diversitatii speci-fice, in multe cazuri in raurile mici ihtiofauna fiind nimicita totalmente. In ultimii 50 de ani, din bazinele acvatice ale Republicii Moldova au disparut unele specii de pesti, s-a micsorat abundenta speciilor economic valoroase si a sporit cea a speciilor nesemnificative.
O alta problema importanta, care a aparut in anii '80 dupa construirea barajului de la Novodnestrovsk (Ucraina), este reglementarea scurgerii apei fluviului Nistru. Stabilirea unei modalitati nereusite de reglementare a scurgerii apei in aval din acest baraj (in majoritate din straturile reci) a dus la schimbarea cardinala a conditiilor ecologice de functionare a ecosistemelor din sectorul medial al fluviului Nistru si al lacului de baraj Dubasari de pe teritoriul Republicii Moldova. Acelasi impact negativ asupra biodiversitatii acvatice a raului Prut o are barajul ŁCostesti-Stanca ".

Ca rezultat, s-au redus brusc indicii functionali ai ecosistemelor si biodiversitatii (regimurile termic si hidrografic, diversitatea specifica si abundenta lor). Trebuie mentionat ca a scazut considerabil capacitatea de reproducere a multor specii termofile, productivitatea unora reducandu-se de cca 44 ori.
g) Complexul energetic si industria sunt poluanti de proportie ai mediului. Surse majore de poluare a mediului sunt intreprinderile mari, cum ar fi termocentrala electrica de la Cuciurgan, uzinele metalurgica din Rabnita, de ciment din Rezina, de tractoare si chimica din Chisinau s.a. La poluarea bazinelor acvatice cu saruri ale metalelor grele, produse petroliere, fenoli, detergenti contribuie, de asemenea, si industria. Sursele stationare si cele mobile degaja in atmosfera peste 800 mii tone de substante poluante. Starea mediului inconjurator se agra-veaza si din cauza transferului peste frontiere a substantelor nocive, predominarii curentilor maselor de aer din nord-vest.
Poluarea mediului cu deseuri toxice industriale si menajere se rasfrange negativ asupra biodiver-sitatii. Acesti poluanti se acumuleaza in sol si apa, organe si tesuturi, se incadreaza in lanturile trofice si provoaca diferite dereglari ale func-tionalitatii organismelor vii, biocenozelor, biotopurilor si a ecosistemelor in general. Poluarea termica a apei poarta un caracter mai ingust, dar produce schimbari serioase ale ciclurilor biologice. Aceste efecte sunt mai pro-nuntate in zona de influenta a apelor calde din limanul Cuciurgan.
Toate acestea au creat in unele judete ale Republicii Moldova o situatie ecologica generala tensionata, ceea ce a avut drept consecinta degradarea vertiginoasa a abundentei si vitalitatii populatiilor unor specii de plante (licheni, briofite) si animale (amfibieni, pasari acvatice).
h) Transportul si constructia drumurilor. In Republica Moldova sunt magistrale de transport mai aglomerate: cele care duc spre frontiera cu Romania, frontiera cu Ucraina, de asemenea, Chisinau-Cahul, Balti-Briceni, Chisinau-Balti- Soroca. Amenintarea biodiversitatii si populatiilor unor specii de catre mijloacele de transport se manifesta prioritar prin dereglarea conditiilor de functionare a ecosistemelor naturale si nimicirea fizica a animalelor in procesul migratiei. Pericolul este mare daca automagistralele segmenteaza ariile naturale protejate (spre exemplu, rezervatia stiintifica ŁCodrii ").
i) Complexul militar. Pana de curand in Republica Moldova au fost amplasate diverse obiecte militare, care influentau nociv asupra mediului inconjurator. S-au distrus sectoare imense de padure pentru construirea bazelor militare, poluarea mediului a atins cote inalte datorita utilizarii intensive a aeroporturilor. In prezent se mai pastreaza depozite mari de armament la bazele militare rusesti, nelegitim dislocate pe teritoriul din partea stanga a fluviului Nistru. Utilizarea acestor teritorii in economie sau protectia mediului se pot efectua numai dupa evacuarea armamentului si elaborarea recomandarilor stiintifice respective.
j) Turismul si activitatea recreationala. Actualmente se desfasoara procesul de restabilire si ocrotire a monumentelor naturii, de istorie, cultura. Republica Moldova poseda o baza suficienta pentru organizarea turismului ecologic - monumente ale naturii, peisaje si landsafturi unicale. Pentru utilizarea lor in scopuri turistice se impune necesitatea solutionarii unor probleme, cum ar fi protejarea teritoriilor destinate turismului ecologic de expansiunea activitatilor economice si de impactul turistic neorganizat. Un factor de distrugere a complexelor naturale pot deveni suvoaiele haotice de oameni.
Masurile si normele neadecvate privind reglementarea turismului si incarcaturii recreationale in ecosistemele naturale influen-teaza negativ starea unui sir intreg de specii de animale si plante.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat