Universitatea Tehnica "Gh.Asachi" Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Sectia de Ingineria Mediului

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PROIECT

Coeficient de lucru=1.2

Intrebari

Realizati fisa de prezentare a activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului (Anexa 4.4).

Realizati bilantul de mediu de nivel 0 (B.M.0)pentru obiectivul supus evaluarii.

Prezentati concluziile privind bilantul de mediu 0. argumentati situatia conformarii emisiilor de poluanti cu reglementarile in vigoare. Din datele prezentate se constata o poluare potential semnificativa sau o poluare semnificativa. Care sunt situatiile care conduc la astfel de concluzii,exemplificati situatiile de neconformare care justifica existenta unui risc.

La nivelul informatiilor furnizate, enumerati lucrarile si masurile pe care le considerati necesare pentru ca obiectivul analizat sa se conformeze reglementarilor privind protectia mediului.

Formulati obligatiile de mediu minim acceptate pentru obiectivul analizat.

Realizati evidenta gestiunii deseurilor generata in activitatea analizata conform H.G. 856/2002.

Cuantificarea impactului de mediu.

I.       Descrierea amplasamentului supus evaluarii de mediu

Localizarea amplasamentului obiectivului evaluat

Amplasamentul obiectivului evaluat, "Rampa de depozitare controlata deseuri Botosani", este situat in Calea Nationala nr. 267, in partea de sud - est a municipiului, la inceputul Vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, sub bazinul Jijia. Rampa este amplasata la marginea orasului, la cca. 300 m distanta de Penitenciarul Botosani, pe drumul National 29 D.

Amplasamentul prezinta o panta abrupta spre est, ceea ce faciliteaza depozitarea deseurilor nepericuloase si asimilabil, provenite din industrii. Depozitarea deseurilor controlate se face prin inaintarea frontala, depozitul formandu-se progresiv pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere. Partea superioara a rampei cuprinde o fasie de circa 50 m de platou cu panta 2 - 3 %, dupa care urmeaza panta versantului de circa 8 - 10 %. Panta terenului de sub depozit ca si a terenurilor din jur, converg spre firul vaii pe care sunt construite doua iazuri ce colecteaza apele scurse din depozit si pe cele de pe terenurile din jur.

Vecinatatile obiectivului evaluat sunt:

Nord - este delimitat de gard zidit si teren cu pomi (livada);

Sud - teren necultivat apartinand M.I. si imrejmuire cu gard viu in forma joasa;

Est - teren cu pasune;

Vest - teren apartinand M.I. si drum de acces asfaltat spre localitatea Trusesti;

Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafata totala de 137489,56 m² (suprafata de teren concesionata initial fiind de 100.000 m² ), cu o suprafata construita la Poarta de acces de circa 256 m² (din care birou cabina / poarta - 118 m ², colectare PET - 40 m², magazii - 32 m², filtru sanitar - 21 m², adapost caini comunitari - 45 m²).

Pe suprafata rampei exista doua bazine colectoare pentru levigat si ape pluviale. De asemenea, in zona s-au format canale naturale de scurgere si colectare a apelor pluviale si a torentilor. Cea mai mare parte din apele de precipitatii ce se scurg din depozit sunt retinute in doua acumulari (iazuri) care au rol filtrant.

Rampa de depozitare necontrolata de deseuri nepericuloase menajere si de la agenti economici este dotata cu grup social, grup sanitar, sopron pentru adapostirea utilajelor de nivelat si sapat. De asemenea, pe rampa exista o unitate (S.C. ATRAECO SRL Chiajna, jud. Ilfov) care prelucreaza prin macinare ambalajele dIN PET colectate din cele 11 containere de 120 l. Accesul pe amplasament se face prin partea vestica.

Caracteristic pentru aceasta zona sunt precipitatiile sub forma de averse care se produc cu precadere in perioada calda a anului. Acestea pot provoca inundatii, eroziunea accelerata a solului, iar iarna inzepeziri. Secetele sunt frecvente in zona mai joasa (Campia Moldovei), aparand obisnuit la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungesc pana in septembrie.

Structura geologica si topografia zonei amplasamentului

Elemente de geologie si litologie

Rampa este amplasata la marginea de sud - est a orasului, la circa 300 m distanta de Penitenciarul Botosani, pe partea dreapta a drumului national 29 D spre Trusesti. Geomorfologia zonei amplasamentului se incadreaza dupa cum urmeaza:

• Regiunea: Campia Moldovei;
• Subregiunea: Jijiei superioare si a Baseului;
• Unitatea: Depresiunea Botosani - Dorohoi;
• Subunitatea: partea sud - estica a Depresiunii Botosani - Dorohoi.

Subregiunea: Jijiei superioare si a Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Din punct de vedere geologic zona este situata pe Platforma Moldoveneasca ce are un fundament format din sisturi cristaline magmatice si roci eruptive, care alcatuiesc un soclu rigid. Soclul a suferit miscari de coborare (transgresiuni marine) si ridicare (regresiuni marine). Varsta soclului este precambriana, fiind cutat si metamorfozat in timpul proterozoicului mediu. In perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile care erau determinate de miscarile de coborare au avut loc miscarile de erodare insotite de regresiuni marine.

Zona se caracterizeaza printr-o energie mica de relief ce ii confera aspectul de campie. Terenul pe care este amplasat terenul actual este de forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al paraului Sitna.

Zona amplasamentului nu are stabilitatea generala asigurata, aparand frecvente alunecari de versant. Gradul de intensitate seismica al zonei E este k_s = 0,12 conform Normativului P100/1992 si o perioada de colt T_c = 0,7 ceea ce echivaleaza cu 7 grade MKS. Adancimea de inghet, conform STAS 6054/77 este de 0,105 m la cota terenului amenajat.

Solul si topografia zonei amplasamentului

Solul din zona amplasamentului rampei de depozitare a deseurilor menajere nepericuloase si de la agentii economici Botosani are o textura fina (argiloasa) care favorizeaza in perioadele secetoase ale anului, un curent ascensional al apei freactice care se ridica prin capilaritate pana la suprafata. Solul amplasamentului prezinta, incepaand de la o adancime de 0,40 - 0,50 m un continut de argila de 60- 70 %, ceea ce face ca permeabilitatea solului sa fie redusa si contaminarea apelor freatice diminuata.

Pentru stabilirea stratificarii solului cu determinarea straturilor de umpluturi s-au efectuat doua foraje cu diametrul de 4" (foraj 1 si foraj 3) din care s-au recoltat probe de sol. In urma cartarii s-a stabilit urmatoarea succesiune de straturi:

Umpluturi de pamant si deseuri menajere compactate - strat intalnit in forajul F1, executat in partea sudica a amplasamentului;

Argila prafoasa galbena vartoasa cu concretiuni de calcar degradat, adancime cota foraj intre 0,7 - 6,2 m (Foraj 3);

Argila galbena plastic vartoasa, uneori cu intercalatii de nisip, la adancime cota foraj intre 6,2 - 9,5 m.

Din studiile hidrogeologice efectuate de Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri funciare, Filiala Iasi si din baza de date a unitatii reiese existenta unui strat cu permeabilitate foarte redusa, la adancimea de circa 5 m, pe firul Vaii Popii, care favorizeaza formarea unui strat suprafreatic (captiv) sub presiune.

Sistemul de protectie si paza al amplasamentului

Platforma de depozitare controlata a deseurilor menajere nepericuloase si de la agenti economici, apartinand S.C. "Urban Serv" S.A. Botosani este imprejmuita in partea nordica cu gard din prefabricate. Paza amplasamentului este asigurata de 2 paznici. Pe amplasament exista mijloace de alarmare si semnalizare: telefon si alte mijloace de alarmare.

Istoricul zonei si dezvoltari viitoare

Documentele existente in arhiva orasului Botosani atesta faptul ca aceasta platforma s-a dezvoltat treptat pe amplasamentul actual. Rampa de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere si asimilabile din industrii, s-a infiintat in anul 1982 si este preconizat sa fie inchisa in anul 2012 (conform adresei MAPM 7623/30.01.2004), cand se considera ca va atinge maximul de incarcare.

In anul 1984 serviciul apartinea Intreprinderii de Gospodarie comunala. In 1991, intreprinderea devine Regie de Administrare a Domeniului Public (RAADP), iar din 1995 se transforma in Regia Autonoma Municipala (Agentia de Administrare Domeniu Public). Din 1998 denumirea unitatii este "SC URBAN SERV SA", activitatea societatii fiind licentiata clasa II, in conformitate cu Decizia nr. 40/2004.

Ca profil de activitate, unitatea are in subordine urmatoarele:

• Salubrizare localitati: strazi, dezapeziri - autorizatie de mediu nr. 184/18.11.2003 ; activitati de colectare si depozitare deseuri menajere - autorizatie de mediu nr. 453/10.05.2004 ;
• Sere pentru asigurare cu material saditor floricol a spatiilor verzi (intretinerea acestora intrand in sarcina Primariei Botosani);
• Activitati de tamplarie, dezinfectie si deratizare (autorizatie nr. 101/21.10.2002) ;
• Baza auto pentru reparatii si intretinere in regie proprie (autorizatie nr. 698/26.04.2001).

Informatii generale privind apele de suprafata si subterane din zona

Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentului este situata in bazinul raului Prut, sub - bazinul Jijia, la inceputul Vaii Popii. Subregiunea Jijiei Superioare si a Baseului apare ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune, ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice a Jijiei. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie, care coboara sub nivelul planctonului spre valea Teascului, afluent al paraului Sitna. Raul Prut este afluent stang al Dunarii, si izvoraste din partea de NE a Carpatilor. Izvorul Raului Prut, situat pe platoul Cemogora, Republica Ucraina, are cel mai inalt nivel - 1951 m. Raul Prut este situat intre 48⁰15'' lat. N si 48⁰28'' lat. S. Are o lungime de 950 km din care 695 km pe teritoriul Republicii Moldova. Un rol considerabil il au apele freatice, carora le revine 20- 25 % din alimentarea raului.

Conform analizelor efectuate, mineralizarea apei raului Prut este moderata, cantitatea ionilor variaza in decursul anului de la 216 mg/l pana la 965 mg/l. Continutul de oxigen dizolvat variaza in limite normale, iar in luna august se produce o suprasaturatie cu oxigen, eliminat de algele fotosintetizatoare, care se dezvolta abundent in aceasta perioada. Iarna se stabileste un deficit de oxigen. Apa este slab alcalina, pH-ul variaza de la 7,40 pana la 8,25. cantitatea substantelor biogene scade de la nord la sud, datorita abundentei de alge; mineralizarea creste de la 0,3 pana la 1,1 g/l.

In ceea ce priveste amplasamentul analizat, pe langa variatiile cantitative constante in urma redistribuirii scurgerii lichide in aval de Rampa de depozitare, se remarca importante modificari calitative, in sensul degradarii proprietatilor fizico-chimice ale apelor de suprafata pe anumite sectoare; aceasta face ca apa sa nu mai corespunda normelor actuale de calitate prevazute de legislatia in vigoare, cu implicatiile dintre cele mai grave asupra acviferului din zona.

Supravegherea calitatilor apelor curgatoare se realizeaza prin urmarirea in flux lent (campanii lunare sau trimestriale) si flux rapid (campanii zilnice si saptamanale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici. Zona depozitului este situata in partea de sud-est a municipiului Botosani, la inceputul vaii Popii, in bazinul hidrografic al raului Prut, subbazinul Jijia. Terenul pe care este amplasat depozitul actual este de forma unui sfert de palnie care coboara sub nivelul platoului spre Valea Teascului, afluent al Paraului Sitna. De asemenea, sunt monitorizate 20 de cursuri de apa, totalizand 2387 km, din care in bazinul hidrografic Prut se investigheaza 1642 km.

Pentru urmarirea indicatorilor de poluare in flux lent, in bazinul hidrografic Prut se realizeaza prelevari de probe la nivelul a 38 sectiuni de supraveghere, din care 20 de ordinul I si 18 de ordinul II. In flux rapid monitorizarea calitatii apei se realizeaza in bazinul hidrografic Prut la nivelul a 7 sectiuni de supraveghere din care 3 sectiuni pe raul Prut si 4 pe principalii afluenti (Bahlui, Jijia).

In luna mai 2004, conform Programului de activitate a laboratoarelor, au fost recoltate probe din 44 sectiuni de supraveghere, de pe 13 cursuri de apa. Calitatea apei raurilor este urmarita pentru cinci grupe de indicatori - regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, metale si substante toxice organice. Incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata (NORCAS/2002), aprobat prin Ordinul MAPM nr. 1146/2002.

In urma aprecierilor si masuratorilor din teren, adancimea estimata a nivelului freatic (uneori pedofreatic) variaza functie de regimul precipitatiilor si se prezinta astfel:

In cazul forajelor F1 si F2 apa subterana a fost interceptata la adancimea de 5,8 m, iar forajele se afla la o adancime de 7,5 m pentru F1 si respectiv 9 m pentru F2;

In momentul prelevarii probelor de apa subterana pentru analiza, nivelul apei in foraje era de circa 2 m in forajul F1 si 0,5 m in forajul F2;

Pentru forajul F3, adancimea forajului este de 7 m, apa fiind interceptata la 1,5 m la data prelevarii probelor;

Pentru fantana din amonte, considerata F4, nivelul apei este de 5,5-6 m.

Apele freatice din subunitatea hidrogeologica a versantilor deluviali din zona circula gravitational de la baza deluviului de alunecare, se infiltreaza pe la baza terasei de lunca si apar in albia minora a raului Teascu, asigurand debitul acestuia in mod continuu. Sunt ape relativ bune calitativ si au debite apreciabile.

Asezari umane si alte obiective de interes public

Rampa de depozitare controlata deseuri menajere si asimilabile din industrii/institutii, asa cum s-a prezentat si in capitolele anterioare, precum si in cadrul Bilantului de nivel I, este marginita de calea rutiera de acces spre amplasament (derivatie a drumului D.N. 29 D) si de terenuri necultivate.

Aceasta platforma de depozitare controlata a deseurilor urbane este amplasata in afara orasului Botosani (5 km) departe de institutii publice (cu exceptia Penitenciarului Botosani), sau monumente istorice.

II.    Identificarea surselor de poluare/agentilor poluanti

Descrierea proceselor tehnologice din cadrul obiectivului analizat

Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe platforma este asigurata de S.C. URBAN SERV S.A.. Principalele etape pentru asigurarea unui proces adecvat de depozitare deseuri nepericuloase menajere si asimilabile din industrii consta in principal din:

• Colectarea deseurilor menajere de la populatie si de la agentii economici/institutii;
• Transportul deseurilor colectate;
• Depozitarea deseurilor colectate.

Activitatea de depozitare controlata a deseurilor pe rampa de deseuri Botosani s-a intensificat in ultimii 2-3 ani. In favoarea acestor tendintii au aparut normative care stipuleaza regimul de depozitare a deseurilor (O.U. 78/2000 privind regimul deseurilor, H.G. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, L. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Ordin MAPPM nr. 1147/2002 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitului de deseuri, Ordin nr. 95/2005 privind criteriile de acceptare si Lista cuprinzand deseurile inclusiv cele periculoase pe clase de depozite) care trebuie sa aiba in vedere conditiile tehnice de depozitare, de control a levigatului, a eventualelor infiltratii in apele de suprafata si subterane, etc.. In acest sens, indeplinirea prevederilor legale vor conduce la progrese privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati social-economice si umane care, prin natura si cantitatea lor pot avea impact negativ asupra mediului si sanatatii. Toate aceste acte normative demonstreaza ca trebuie efectuate evaluari privind impactul asupra mediului si bilantul de nivel pentru rampa de depozitare controlata deseuri nepericuloase menajere si asimilabile din industrii/institutii, Botosani.

Activitati de colectare a deseurilor

Una dintre primele etape in procesul de evacuare a deseurilor il constituie colectarea si stocarea la locul de producere. Deseurile menajere generate de catre populatie sunt stocate temporal in spatii special amenajate in acest scop, in recipienti de diferite capacitati. Recipientii umpluti treptat in zonele de colectare sunt goliti cu o periodicitate bine determinata in vehicule de transport speciale, in sistem inchis, dupa care deseurile sunt transportate.

Platformele de precolectare sunt amplasate in imediata vecinatate a locuintelor sau la parterul blocurilor, fiind construite pentru a stoca recipientii de precolectare a deseurilor menajere si pentru a permite accesul vehiculelor colectoare.

Din datele furnizate de baza de date S.C. URBAN SERV S.A., referitoare la deseuri nepericuloase si asimilabile de la agentii economici/institutii, reiese faptul ca principalele componente din deseuri sunt: hartie, carton, plastic, metal, carpe, sticla, ceramica, resturi alimentare, materiale din constructii, etc., compozitie structurala alaturi de umiditate, putere calorica influenteaza calitatea deseurilor. Compozitia medie a deseurilor colectate a fost stabilita prin estimare, nu prin analiza propriu-zisa. Compozitia medie a deseurilor menajere a orasului Botosani pentru anul 2003 indica urmatoarele (Tabel nr. 1)

Tabel nr. 1 Compozitia medie a deseurilor

Serviciul de Salubrizare din subordinea S.C. URBAN SERV S.A. deservea (la nivelul anului 2003) 128.586 locuitori (ce corespunde la 0,825 kg/locuitor, zi) si 171 agenti economici/institutii deservite. Cantitatea de deseuri colectate in anul 2003 a fost de circa 108. 706 m³.

Tabel nr. 2 Evolutia generarii deseurilor

Tipul de colectare a deseurilor menajere in orasul Botosani este traditional, celelalte tipuri de colectare selectiva si separata a deseurilor voluminoase, nefiind practicate curent. In cazul colectarii deseurilor menajere prin actuala metoda folosita, importanta este organizarea punctelor fixe de colectare.

Astfel, preluarea deseurilor menajere de catre serviciul de salubrizare la S.C. URBAN SERV S.A. se face prin intermediul a 73 de puncte de colectare de la populatie si 171 de puncte de colectare de la agentii economici/institutii. In acest scop se utilizeaza 243 de recipienti din care:

74 eurocontainere din 1,1 m³ capacitate (52 la populatie si 22 la agentii economici/institutii),

160 de containere interschimbabile de 4 m³ capacitate (21 la populatie si 149 la agensii economici/institutii).

Aceste containere pot fi amplasate si in zonele invecinate punctelor fixe de colectare/reciclare, in cazul necesitatilor de suplimentare a sistemelor de colectare la fiecare locuinta/casa/institutie daca aceste sisteme includ si reciclarea unor materiale, ca sticla si hartia.

Containerele pentru depozitarea selectiva a unor componente din deseuri (PET-uri, hartie, carton, metale) sunt amplasate in incinta institutiilor publice precum si pe strazi, parcari, agenti economici, etc. cu o densitate de 1 container (1,1 m³) la cel mult 18-22 gospodarii (SR 13387/97). Conform OUG nr. 21/2002, programul de prestatie pentru colectarea deseurilor menajere este intocmit de asa maniera incat sa asigure in permanenta mentinerea unui nivel de salubritate corespunzator normelor igienico-sanitare, respectiv zilnic la producatorii mari de deseuri (piete agro-alimentare, hoteluri, institutii de invatamant sau sociale, spitale, etc.) bisaptamanal pentru asociatiile de locatari, saptamanal pentru locuinte individuale sau codomeniile care nu au organizate asociatii de locatari.

In orasul Botosani, frecventa colectarii containerelor este in medie de 2 ori pe saptamana, avand in vedere diferitele surse de generare a deseurilor.

Tabelul nr. 3 prezinta informatii referitoare la cantitatea de deseuri colectata in anul 2003, specificandu-se pe categorii si metoda de valorificare sau eliminare a acestora.

Tabel nr. 3 Colectarea si destinatia deseurilor in anul 2003

E1 - depozitarea pe sol si subsol (ex. Depunere in depozite de gunoi)

R12 - schimb de deseuri intre detinatori, pentru a fi supuse uneia dintre operatiile de reciclare si valorificare sau recuperabile.

Activitati de transport a deseurilor colectate

In legislatia in vigoare privind regimul deseurilor sunt stipulate obligatiile operatorilor de transport deseuri. Astfel, acestia trebuie:

Sa utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele privind sanatatea populatiei si a mediului inconjurator,

Sa asigure instruirea personalului pentru transportul deseurilor in conditii de siguranta si interventie in cazul unor defectiuni sau accidente,

Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile competente.

In orasul Botosani, transportul deseurilor nepericuloase se realizeaza pe o distanta medie/transport de 7 km/cursa intr-un numar mediu de 10 curse/vehicule/zi. Aceasta ramura a activitatii de salubrizare se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor echipamente de transport:

4 tractoare UTB cu remorca de 8 m³ capacitate,

1 autostropitoare UTB cu/fara matura de 7 t capacitate,

5 autogunoiere compactoare MAN (3), ROMAN 10135 (2) DE 30 m³ ,

7 autotransortoare ROMAN cu container de 4 m³ capacitate,

2 autobasculante IFA de 16 si respectiv 18 m³ capacitate,

2 transportoare incarcatoare hidraulice UTB cu container de 5 tone si 0,4 m³ capacitate,

2 buldozere UTM Craiova S1500.

Activitatea de colectare se face in timpul noptii si la primele ore ale diminetii, transportul realizandu-se zilnic sau functie de anotimp astfel:

In cadrul blocurilor de locuinte precolectarea se realizeaza in containere si pubele ce se transporta la doua sau trei zile in timpul verii si la maxim 5 zile in anotimpul ploios si iarna.

La gospodariile individuale, deseurile sunt precolectate zilnic in containere si transportate cu autogunoiere,

Deseurile provenite de la agentii economici si dotari socio-culturale se colecteaza de asemenea in containere si se transporta zilnic sau de cel putin trei ori pe saptamana.

Ca echipamente ajutatoare pentru colectarea in conditii corespunzatoare a deseurilor, unitatea dispune si de urmatoarele echipamente aferente procesului: 2755 maturoaie din mesteacan/luna, 183 lopeti/an si 4 galeti/an.

Activitatea de depozitare a deseurilor

Conform legislatiei in vigoare, in depozitele de deseuri nepericuloase, ca in cazul platformei apartinand S.C. URBAN SERV S.A. al orasului Botosani este permisa depozitarea urmatoarelor deseuri:

Deseuri nepericuloase menajere,

Deseuri nepericuloase de orice alta origine, care indeplinesc criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase.

Criteriile de acceptare a deseurilor pe rampa de depozitare Botosani au la baza caracteristicile deseurilor si anume:

compozitia fizico-chimica

continutul de materie organica

biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri,

levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potential periculosi/toxici in relatie cu criteriile enuntate anterior.

La depozitarea controlata a deseurilor nepericuloase din orasul Botosani s-a avut in vedere urmatoarea tehnologie:

• deseurile descarcate din autogunoiera sau alt mijloc de transport se depoziteaza in straturi avand o grosime medie de 1,5-2,0 m care sunt compactate,
• straturile noi de deseuri nu se depun decat dupa ce temperatura stratului precedent, rezultat din fermentarea aeroba, a scazut pana la valoarea temperaturii solului natural,
• deseurile sunt compactate pentru a se evita golurile mari de aer care ar favoriza autoaprinderea si deci riscul pentru incendierea rampei de depozitare,
• straturile de deseuri sunt acoperite periodic cu pamant, nisip sau alte materiale inerte, in strat de 10-30 cm.

Depozitarea deseurilor se face prin inaintarea frontala, in acest caz depozitul se formeaza pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere. Fiecare nou strat trebuie inceput din acelasi loc ca si primul ca acestea sa fie expuse in mod egal pe durata precipitatiilor atmosferice.

Pentru protectia imprejurimilor s-a incercat o imprejmuire cu gard verde pe digul ce delimiteaza platforma pentru ca in anotimpurile in care bat vanturi mai puternice sa se impiedice imprastierea hartiilor sau a altor deseuri usoare. Acest gard nu a avut o durata de viata prea lunga deoarece zona nu a asigurat conditiile cele mai bune de crestere. Pe perioada functionarii platformei de depozitare sufera procese de descompunere.

Surse de poluare pentru factorul de mediu aer

Activitatile desfasurate ca urmare a depozitarii deseurilor nepericuloase menajere si de la agenti economici pe rampa de gunoi Botosani genereaza o serie de emisii in mediul inconjurator, care pot determina o poluare a aerului si solului, pe arii mai restranse sau mai extinse, in functie de caracteristicile calitative si cantitative. Impactul asupra mediului poate fi complex si se manifesta cu intensitati diferite asupra componentelor de mediu, amploarea acestor impacturi fiind determinata de volumul lucrarilor de depozitare.

Fiecare etapa din procesul de depozitare a deseurilor are un potential impact asupra mediului, deoarece implica eliminarea unor agenti poluanti. Depozitul de deseuri Botosani este un depozit mixt, acceptand evacuarea deseurilor nepericuloase menajere si de la agenti economici/institutii, imprejmuit partial. Exista sisteme de drenare/scurgere a levigatului si apelor pluviale cu acumularea scurgerilor in doua iazuri care au rol filtrant.

Depozitul este situat intr-o zona unde exista protectie naturala a componentelor de mediu fata de efectele negative ale materialelor depozitate. Tratarea deseurilor se face direct pe depozit prin acoperirea cu pamant, la anumite intervale de timp, pentru compactare. Rampa de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere poate fi considerata o sursa fixa, calda, difuza de poluare. Principalele emisii poluante pentru componenta de mediu aer sunt pulberile, "mirosurile" si gazele rezultate din procesul de fermentatie a deseurilor.

Datorita faptului ca aceste emisii rezultate din fermentarea deseurilor se pot aprinde usor in caz de nesupraveghere, unitatea S.C. URBAN SERV S.A. are stabilite toate masurile obligatorii pentru prevenirea si inlaturarea situatiilor de pericol, a cauzelor potentiale de incendiu si a altor incalcari ale normelor legate de P.S.I.. De asemenea, in cadrul obiectivului evaluat s-a considerat utila infiintarea unei comisii tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.

Trebuie mentionat faptul ca, deseurile menajere nepericuloase depozitate pe rampa, cu putin aport de lumina si oxigen se descompun, in special la partea inferioara a depozitului, dupa un mecanism fermentativ anaerob. Prin descompunerea anaeroba a deseurilor rezulta mai intai acizi, apoi alcooli, aldehide si dioxid de carbon care se dizolva partial in apa. Aceasta prima faza este urmata de faze in care actioneaza microorganismele specializate si bacteriile metanice, ce actioneaza in prezenta dioxidului de carbon, hidrogenului, oxidului de carbon si a unor substante organice, producand gazul metan.

Gazul rezultat din depozitele de deseuri, denumit biogaz se compune in medie din circa 15-84 % metan (in volume) si circa 15 % dioxid de carbon, mai contine mici cantitati de CO, O₂, H₂S, mercaptan, vapori de apa, praf, etc. si uneori N₂. De la partea superioara a depozitului ca urmare a proceselor de descompunere aeroba se emit in atmosfera gaze si vapori perceputi prin mirosurile neplacute, uneori chiar iritante, pe o raza de cateva sute de metri. Acestea creeaza o puternica stare de disconfort muncitorilor si populatiei din zona.

Asupra organismului uman efectele mirosului sunt greu de cuantificat, putand sa apara stari de voma, greata, dureri de cap, respiratie sacadata, tuse, perturbarea somnului, lipsa poftei de mancare, iritarea ochilor, a cailor respiratorii superioare. Exista dificultati reale in stabilirea dependentei intre intensitatea si durata expunerii la mirosuri si magnitudinea efectelor asupra acestor sisteme.

Este foarte probabil ca emisiile gazoase evacuate in mediu, in conditiile de dispersie existente in zona sa aiba un impact negativ asupra mediului. Trebuie sa fie efectuate masuratori privind emisiile si concentratiile unor noxe generate de pe suprafata amplasamentului pentru a se putea stabili masurile de conformare cu prevederile legale si cerintele impuse de autoritatile de mediu, dar si de Inspectoratul Teritorial de Munca si Institutul de Sanatate Publica. Pentru conformarea cu reglementarile in vigoare se recomanda realizarea anuala a controlului medical al angajatilor, amenajarea unor puncte sanitare corespunzatoare, eliminarea deficitului in ceea ce priveste echipamentul de protectie al personalului de deservire.

De asemenea, sunt necesare determinari experimentale privind caracteristicile agentilor poluanti de pe amplasament, precum si a unor indicatori meteorologici cum ar fi temperatura in timpul zilei (ora 15,00), conditiile de evapotranspiratie, umiditate, etc. Trebuie stabilit un program de determinari la emisie, care sa se deruleze continuu si care sa asigure diagnosticarea eficacitatii activitatii de depozitare controlata sau de poluare a mediului.

Analizele efectuate la emisie, cat si la imisie au aratat ca nu exista depasiri la indicatorii de calitate analizati, insa determinarile la pulberi sedimentale in cadrul unitatii au condus la valori de peste 200g/m²/luna.

Surse de poluare pentru factorul de mediu apa

Obiectivul evaluat asigura alimentarea cu apa pentru nevoi igienico-sanitare, activitati tehnologice si combatarea incendiilor prin puturi de forare si rezervoare de apa pluviala. Exista sursa de apa pe amplasament (bazin natural ce asigura apa contra incendiilor+fantana), dar nu este amenajata o retea de canalizare. Pe amplasament exista doua bazine de colectare a levigatului. De asemenea, pe suprafata depozitului exista santuri de drenare a apelor pluviale si a levigatului in doua bazine colectoare (iazuri) amplasate in vala de rampa de depozitare.

Apele uzate igienico-sanitare nu sunt colectate, nu exista fosa septica. Numarul de personal care deserveste depozitul de deseuri este relativ redus (7 lucratori). Nu este amenajat un sistem adecvat de canalizare ape uzate si levigat. Levigatul nu este tratat, insa se colecteaza in cele doua bazine de acumulare, cu rol filtrant, preintr-un sistem natural de drenare. In perioadele cu precipitatii intense acesta poate patrunde sau se poate dispersa liber pe suprafata amplasamentului si invecinata. Analizele periodice ale levigatului se fac de catre Directia Apelor Prut Iasi prin S.G.A. Botosani, conform contractului 24537/2003.

Apele meteorice sunt partial colectate dupa ce sunt dirijate liber pe suprafata terenului, in doua bazine colectoare situate pe amplasament. Restul de ape se scurge liber pe suprafata platformei (sau se infiltraza) si se colecteaza in aval de rampa in alte doua bazine de acumulare. Debitul mediu al scurgerilor de suprafata, determinat pe baza precipitatiilor anuale (Anuar statistic al Romaniei), este de 3 l/s si creste la 7 l/s in regiunea primului bazin de acumulare si la 14 l/s in zona celui de al doilea bazin de acumulare. La confluenta cu paraul Teascu debitul este de 3,4 l/s (sursa: Bilanturile de mediu I si II).

Rampa de depozitare deseuri nu dispune de instalatii de epurare ape uzate si tratare levigat. Dispune numai de doua bazine colectoare levigat pe amplasament si alte doua iazuri de acumulare in aval de depozitul propriu-zis. Indicatorii de calitate ai apelor uzate, precum si ai levigatului nu sunt monitorizati. Periodic sunt prelevate probe de apa din forajele existente in jurul amplasamentului pentru evaluarea calitatii apei subterane de catre Directia Apelor Prut (S.G.A. Botosani).

Monitorizarea calitatii apelor subterane se face de catre administratorul obiectivului evaluat, prin laboratorul de analize al APM Botosani. Astfel, au fost recoltate probe de apa din 3 foraje de pe amplasament si din fantana existenta in zona invecinata amplasamentului. Rezultatele analizelor indica faptul ca sunt unele depasiri pentru indicatorii de calitate la apa subterana, cum ar fi: CCO, cloruri, sulfasi, azotati (fantana), duritate (foraj 3), reziduu filtrabil uscat la 105⁰C.

Au fost de asemenea, recoltate si analizate doua probe de apa din paraul Teascu, din amonte si aval de rampa, precum si o proba din levigatul colectat in cel de-al doilea iaz de acumulare situat in aval de rampa. Rezultatele determinarilor efectuate privind calitatea apelor de suprafata din zona (paraul Teascu) arata usoare depasiri la urmatorii indicatori de calitate: CCO, filtrabil uscat la 105⁰C, amoniu si sulfati. In general nu pot fi semnalate probleme in ceea ce priveste calitatea apei raului si nici in ceea ce priveste impactul activitatilor desfasurate asupra componentei de mediu apa.

Surse de poluare pentru factorul de mediu solul si subsolul

Solurile din zona amplasamentului sunt reprezentate de alternante de argile si marne care constituie roca de solificare pentru solurile din zonele de alunecari din cadrul vaii Popii. Solurile sunt formate pe aceste materiale parentale, de natura cernoziomica, puternic erodate.

Activitatea desfasurata de S.C. URBAN SERV S.A., care are in planul de activitati si depozitarea deseurilor colectate de la populatie si agenti economici, poate prezenta un risc de poluare a solului si subsolului din zona. Acesta se datoreaza infiltrarii si/sau dispersiei unor compusi potential poluanti, fenomenul fiind accelerat in urma precipitatiilor. Deoarece deseurile depozitate contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile (42,5 %) exista un risc de acidifiere a solului in urma generarii de compusi cu caracter acid, din procesele de fermentatie (CO₂, acid acetic, acizi grasi, H₂S, NH⁺₄). De asemenea, produsii gazosi de descompunere pot fi dispersati de catre curentii de aer in zonele invecinate amplasamentului si pot reveni pe sol odata cu precipitatiile, determinand contaminarea acestuia.

Materialele organice continute in deseurile menajere creeaza intotdeauna posibilitatea proliferarii si raspandirii microorganismelor patogene. Exista un numar mai mare de maladii microbiene (febra tifoida, dezinteria, holera) si maladii virotice (hepatita, poliomelita) transmise sau provocate de tot felul de paraziti, bacterii si microorganisme care se regasesc in depozitele de deseuri.

De asemenea, prin procesele de siroire si infiltratii, solul de sub depozit si din apropierea depozitelor se imbiba cu astfel de agenti patogeni si agenti paraziti. Exista o clasificare a gradului de poluare biologica a solului, in functie de agentii infectiosi continuti, elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Avand in vedere faptul ca platforma de depozitare controlata a deseurilor nepericuloase menajere are un continut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar putea avea impact negativ major asupra mediului este mult diminuat.

Efectul vizibil al poluarii solului ca urmare a infiltratiilor si disperselor gazoase este acela ca vegetatia de pe amplasament si imprejmuiri este de o calitate redusa. Agricultura practicata pe in zona, pe langa inconvenientele de ordin economic legate de defertilizarea pamantului si poluarea atmosferica cu mirosuri neplacute, nu mai poate fi socotita o agricultura cu o productivitate ridicata.

Pentru caracterizarea zonei incintei si a suprafetelor exterioare aferente din zona amplasamentului s-au efectuat determinari fizice si chimice ale probelor de sol, pentru doua adancimi la fiecare punct de recoltare: la 5 cm si 30 cm. In ceea ce priveste adancimea de prelevare a probelor, ca urmare a analizelor la cele doua adancimi s-a considerat ca sunt necesare foraje de adancime (8-10 m).

Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea urmatoarelor caracteristice fizice si chimice:

Carbonul organic,

pH-ul,

nivelul de incarcare cu substante extractibile in eter de petrol,

gaze si vapori,

pierderi la incalzire,

compusi fenolici.

Surse de poluare pentru om si mediul acvatic

Sursele de poluare pentru om sunt cele prezentate in subcapitolele anterioare, avand in vedere faptul ca omul se afla in centrul complexului de componente ale mediului, expuse poluarii, iar principalii poluanti cu un posibil impact semnificativ si asupra ecosistemelor acvatice sunt:

Compusii organici rezultati din procesele de fermentare (levigatul),

Emisiile de gaze,

Pulberi.

Activitatea desfasurata pe amplasamentul evaluat genereaza poluanti potentiali care pot avea un efect semnificativ asupra sanatatii umane, existand riscul imbolnavirii personalului angajat, cat si a oamenilor aflati in imediata vecinatate, daca nu sunt respectate reglementarile privind protectia muncii si a mediului.

Ca si mediul inconjurator, omul este supus efectelor acelorasi poluanti rezultati din activitatile depozitului de deseuri. Controlul calitatii conditiilor de munca consta in monitorizarea emisiilor gazoase din procesele fermentative.

Factorii de risc ce pot sa apara ca urmare a activitatilor desfasurate pe rampa de depozitare deseuri pot fi grupati in: factori de risc chimic (emisiile de praf, COV, CH₄, CO, CO₂, NO_X, SO_X) si factori de risc ce pot declansa explozii (emisii de metan, alcani, hidrocarburi, eteri, etc., care pot forma cu aerul amestecuri explozive).

Riscurile profesionale in acest mediu de munca sunt de natura fizico-chimica, biologica si cuprind expuneri la mirosuri, gaze pulberi, praf cu noxe chimice iritante, presistente, alcooli, eteri, oxizi de azot, de sulf, de carbon.

III.  Buletine de analiza

Apa de suprafata

Apa subterana

Levigat

Aer

Sol

Buletine de analiza

Tabel 1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respective imisie

concentratia determinate la emisie;

concentratia determinate la imisie;

- concentratia maxim admisa conform legislatiei in vigoare.

Tabel 2. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apa de suprafata

Tabel 3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apa subterana de pe amplasamentul evaluat

Tabel 4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm

-concentratia maxim admisa conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluarii mediului, pentru sol sensibil

Tabel 5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm

Tabel 6. Continutul de compusi fenolici din probele de sol la 5 si 30 cm

Anexa Nr. 4.4

Fisa de prezentare a activitatilor

cu impact redus sau semnificativ asupra mediului

( se completeaza pentru fiecare sediu social / secundar - amplasament )

*⁾ Se vor anexa documentele doveditoare ale serviciilor specificate la Capitolul IV poz. 1-4.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, partea I, Nr. 303 bis/8.XI.1997

Autor:  Titularul:

(semnatura si dupa caz (semnaturile reprezentantilor legali

stampila unitatii) si stampila unitatii)

Dolhescu Claudiu

Smau Iulian

Burduhosu Ovidiu

Anexa A.5.2

(se completeaza autoritatea de mediu competena)

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, partea I, Nr. 303 bis/8.XI.1997

Stabilirea obiectivelor de mediu minim acceptate

I. Pe baza informatiilor prezentate in bilantul de mediu nivel 0, autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste:

*_-obiectivele de mediu minim acceptat, conform tabelului de mai jos (folositi pagini suplimentare, daca este cazul)

sau

-un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constand in reinoirea autorizatiei de mediu la schimbarea titularului activitatii la termen de . ..luni de la data vanzarii.

sau

-ca informatiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a obiectivelor de mediu minim acceptate si stabileste ca obiectiv de mediu minim acceptat obtinerea autorizatiei de mediu in termen de ___luni de la data vanzarii.

II. Recomandari justificate privind investigatiile suplimentare . . . . . . . ..(folositi pagini suplimentare, daca este cazul).

Seful compartimentului "Reglementari"   Director:

Intocmit, (semnatura si stampila A.P.M.)

3. Prezentati concluziile privind bilantul de mediu de nivel 0. Argumentati situatia conformarii emisiilor de poluant cu reglementarile in vigoare. Din datele prezentate se constata o poluare potential semnificativa sau o poluare semnificativa? Care sunt situatiile care conduc la astfel de concluzii? Exemplu de neconformare care justifica existenta unui potential risc. Informatiile sunt suficiente pentru evaluarea impactului asupra mediului?

Concluzii privind bilantul de mediu de ordin 0 al obiectivului SC URBAN SERV S.A.

S-a realizat bilantul de mediu de nivel 0 la SC URBAN SERV S.A, in vederea realizarii raportului de evaluare a impactului amplasamentului si a activitatilor acestuia asupra mediului.

Conform datelor din buletinul de analiza, precum si din informatiile din bilantul de ordin 0 s-a constatat urmatoarele:

In cazul analizelor probelor de aer la emisie, valorile obtinute pentru toate cele 6 probe, pentru 4 categorii de poluanti (NO_x, CO, SO₂, pulberi), sunt mai mici decat valorile ce ar indica o poluare potential semnificativa. (tab. 1)

Rezultatele probelor de aer la imisie au dus la urmatorul set de concluzii (tab. 2)

in cazul concentratiei de NO_x, s-a constat in toate cele 6 probe o poluare semnificativa.

pentru indicatorul de calitate CO nu exista poluare.

pentru poluantul SO₂, se observa in probele 3 , 4 si 5 o poluare semnificativa.

in cazul concentratiei de pulberi nu exista poluare

In cadrul analizelor fizico-chimice pentru apa de suprafata s-au inregistrat urmatoarele rezultate(tab. 3)

in cazul indicatorului CCO-Mn s-a inregistrat o poluare semnificativa atat in amonte cat si in aval.

valorile indicatorilor CBO₅, NO₃^-, Cl^- , reziduu fix, materii in suspensie, turbiditate, pH, sulfuri si H₂S, substante extractibile sunt mai mici decat valorile corespunzatoare unei poluari potential semnificative.

pentru NO₂^-, PO₄^3-, NH₄⁺, se observa o poluare semnificativa atat in amonte cat si in aval.

In cazul analizelor fizico-chimice pentru probele de apa subterana de pe amplasamentul evaluat s-au obtinut urmatoarele rezultate(tab. 4)

in cazul indicatorilor CCO-Mn, Cl^-,SO₂^- , PO₄^3-, NH₄⁺ avem poluare semnificativa in toate probele.

pentru CBO₅ avem poluare potential semnificativa pentru toate probele.

valorile indicatorului NO₃^- au dus la concluzia ca avem poluare semnificativa pentru probele A₂, A₃, iar pentru proba A₁ poluare potential semnificativa

pentru NO₂^- avem poluare potential semnificativa pentru A₃ ,iar pentru A₁ si A₂ exista poluare semnificativa

In cazul probelor de sol, s-au obtinut urmatoarele date (tab. 5, tab. 6)

pentru indicatorul substante extractibile, la adancimea de 5 cm, avem poluare potential semnificativa pentru probele S₂, S₃, S₄ si o poluare semnificativa pentru S₁, S₅, S₆.

in cazul indicatorului substante extractibile, la adancimea de 30 cm, avem poluare potential semnificativa pentru S₁, S₃, S₄, S₅, S₆ , iar pentru proba S₂ avem o poluare semnificativa.

nu exista poluare cu compusi fenolici.

In continuare se vor prezenta sub forma de tabel valorile indicatorilor pentru aer (la emisie si imisie), pentru apa de suprafata si subterana si aentru sol, precizandu-se si tipul poluarii.

Tab1 Identificarea tipurilor de poluanti pentru aer la emisie

Tab.2. Identificarea tipurilor de poluanti pentru aer la imisie

Tab3. Identificarea tipurilor de poluanti pentru apa de suprafata

Tab 4. Identificarea tipurilor de poluanti pentru apa subterana

Tab 5. Identificarea tipurilor de poluanti pentru sol

4. La nivelul informatiilor furnizate enumerati lucrarile si masurile pe care le considerati necesare pentru ca obiectivul analizat sa se conformeze reglementarilor privind protectia mediului.

Masurile care se impun a fi luate in cazul  obiectivului analizat S.C URBAN SERV S.A sunt urmatoarele:

Pentru componenta de mediu aer: in vederea reducerii mirosului degajat, se recomanda ca deseurile sa fie sortate si cele biodegradabile sa fie gestionate pentru recuperarea energiei (prin  obtinere de biogaz), folosindu-se digestia anaeroba.

Pentru componenta de mediu apa: se propune introducerea unor mijloace de colectare a levigatului si captare a acestuia catre o statie de epurare. Se are in vedere reducerea urmatorilor poluanti  CCO-Mn, NO₂^-, PO₄^3-, SO₂^-, NH₄⁺. Din acest motiv este de preferat ca statia de epurare unde va fi trimis levigatul sa aiba atat treapta mecanica de epurare, cat si treapta biologica.

Epurarea levigatului se impune, deoarece analizele pentru apa subterana au relevat poluari semnificative la majoritatea indicatorilor considerati, poluare datorata in mare parte infiltrarii levigatului in solul depozitului.

Pentru componenta de mediu sol: este dificil de propus anumite tehnici de depoluare avand in vedere obiectivul analizat si situatia poluarii panzei freatice. Se recomanda totusi sa se efectueze o etansare mai buna a depozitului de deseuri menajere nepericuloase, atat verticala, cat si orizontala. Acesta va ajuta atat la depoluarea solului, cat si la evitarea contaminarii in continuare a apei freatice.

Lucrarile care se impun tin mai ales de masurile enumerate mai sus:

1. Se va achizitiona un digestor anaerob, cu o capacitate corespunzatoare volumului de deseuri biodegradabile care se gasesc in depozit si un sistem de colectare a biogazului, care poate fi folosit ca sursa de energie
2. Se va realiza o statie de epurare proprie depozitului, in vederea epurarii corespunzatoare a levigatului, fapt mentionat si in bilantul de ordin 0.
3. Se impune conectarea la reteaua de canalizare a orasului, sau realizarea unei fose septice.
4. Se vor achizitiona echipamente de monitorizare a poluarii solului si a apelor subterane.
5. Se va etansa mai bine depozitul cu materiale corespunzatoare, pentru reducerea infiltratiilor in panza freaticului.

5. Formulati, in conformitate cu reglementarile in vigoare, obligatiile de mediu minim acceptate pentru obiectivul analizat.

Obligatiile de mediu minim acceptate sunt:

1. Monitorizarea cu echipamente corespunzatoare proprii pentru determinarea cat mai rapida si exacta a episoadelor de poluare a solului depozitului si a apei  de suprafata si subterane.
2. Realizarea unei statii de epurare proprii, avand in vedere situatia obiectivului analizat.
3. Conectarea la reteaua de canalizare a orasului.
4. Construirea unei fose septice pentru colectarea separata a apei pentru scopuri igienico-sanitare si alte folosinte.
5. Etansarea corespunzatoare a depozitului, in vederea reducerea poluarii solului si a apei subterane.

6. Realizati evidenta deseurilor generate in activitatea analizata, conform HG 856/2002 si legea 426/2001.

Clasificarea deseurilor este prezentata in tabelul de mai jos:

6.1 Generarea deseurilor

Se prezinta tabelar, pentru fiecare tip de deseu in parte

A) Hartie si carton

B) Sticla, ceramice

C) Metale

D) Plastic, cauciuc

E) Textile

F) Deseuri biodegradabile

G) Alte deseuri (inerte de tip pamant, cenusa, lemn,frunze)

6.2 Valorificarea deseurilor pentru fiecare tip de deseu

A) Hartie si carton

B) Sticla, ceramice

C) Metale

D) Plastic, cauciuc

E) Textile

F) Deseuri biodegradabile

G) Alte deseuri (inerte de tip pamant, cenusa, lemn,frunze)

6.3 Eliminarea deseurilor, pentru fiecare tip de deseu

A) Hartie si carton

B) Sticla, ceramice

C) Metale

D) Plastic, cauciuc

E) Textile

F) Deseuri biodegradabile

G) Alte deseuri (inerte de tip pamant, cenusa, lemn,frunze)

7.Cuantificarea impactului de mediu

concentratie maxim admisa conform legislatiei nationale in vigoare;

- concentratie determinata;

- calitatea componentei de mediu, functie de indicatorul "i" din "n" indicatori de calitate;

- impactul de mediu calculat functie de parametrul "calitatea mediului";

-riscul de mediu asociat fiecarui impact.

Conform datelor obtinute se observa ca impactul cel mai semnificativ este in cazul apei subterane,iar cel mai redus fiind pentru aer la emisie. Celelalte trei componente de mediu (apa de suprafata,aer imisie si sol) fiind situate in intervalul dintre acestea.