Doborarea arborilor

Doborarea arborilor

Argument

Padurile , podoaba planetei noastre , cuprind , ca un imens brau verde , muntii , colinele , malurile apelor , campiile si dealurile .

Lemnul padurilor a fost folosit din cele mai indepartate timpuri . Alaturi de piatra si argila , lemnul a oferit omului posibilitatea de a-si realiza primele arme de vanatoare , primele unelte si locuinte . Dupa descoperirea focului a avut un rol important si in pregatirea hranei .

Padurile ofera adapost pentru animale si om . Ele reprezinta nu refugiu din calea zgomotului , a soarelui puternic , a vantului , e o oaza de liniste si aer curat . Ce e mai placut decat sa stai la umbra unui copac in zilele calde de vara , sa asculti trilurile pasarilor si vantul fosnind prin frunze?

Padurile sunt surse de lemn , latex , rasini, fructe si seminte. Lemnul este un material important si in industria mobilei , a hartiei , industria chimica si in constructii . Multe plante si animale care traiesc in paduri reprezinta o sursa de hrana pentru oameni .

Pentru ca sa nu distruga aceasta comoara omul a infiintat rezervatii naturale in care se pastreaza peisajul natural , oferind plantelor si animalelor conditii optime de viata .

Omul a fost strans legat de padure , de natura in general . A aratat aceasta prin opere literare insemnate . Marele Mihai Eminescu a elogiat padurea in versuri de neuitat.

" -Codrule cu rauri line ,

Vreme trece , vreme vine ,

Tu din tanar precum esti

Tot mereu intineresti . "

Cuprins

CapI.Exploatarea masei lemnoase

I.1Obiect

I.2 Resursele de lemn

I.3 Principalele specii de arbori

I.4 Structura procesului de a exploatarii lemnului

CapII. Procesul tehnologic de colectare

II.1.Adunatul lemnului cu atelaje

II.2. Procesul tehnologic de pregatire si expediere a lemnului brut din

platforme primare.

II.3. Procesul tehnologic de sortare si preindustrializare a

lemnului

Cap III. Strucura procesului de exploatare .

III.1. Doborarea artborilor

III.2.Colectarea lemnului

parchetelor

III.3.Curatirea parchetelor de resturile de expolatare si reprimirea

NORME DE PROTECTIA MUNCII

ANEXE

BINLIOGRAFIE

CapI.Exploatarea masei lemnoase

I.1Obiect

Exploatarea lemnului ca principal produs al padurii constituie ultima etapa a procesului de productie forestiera. Produsul explooatarii este lemnul care se vine sub forma de sortimente brute, agentilor economici.

Valoarea acestor sortimente este in functie de specie, dimensiunile sectiuni transversabile si de regularitatea formei .

Transformarea lemnului brut in sortiment industriale se face printr-o analiza a insusirilor naturale ale lemnului si cerintele industriale de prelucrare in functie de modul in care sunt valorificate aceste insusiri sunt si efectele economice.

Activitatea de axploatare a lemnului prezinta

recoltarea cu operatile de doborare, curatirea cracilor si sectionarea trunchiului in functie de capacitatea mijloacelor de colectare.

Colectarea (deplasarea) lemnului de la cioata la platforma primara, cu operatile de adunat , scos si apropiat

Pregatirea lemnului in platforma primara in vedera incarcari mijloacelor de transport.

Transportul la distanta lunga

Prelucrarea primara a lemnului brut in sortimente industriale in platforme sau depozite finale

Pe parcursul activitati care are loc in parchet sau in timpul miscari lemnului pana la platforma primara se iau in vedere

valorificarea integrala masei lemnoase puse in valoare

reducerea prejudicilor asupra arborilor ramasi in picioare, a semintisului si a solului.

Impactul ecologic asupra padurii ca urmare a lucrarilor de exploatare.

I.2 Resursele de lemn

Acestea provin:

Rarituri care au drept scop dirijarea arboretelor, ameliorarea calitativa si a stari fitosanitare a acestora, marirea rezistentei la factori daunatori.Exploatarea masei lemnoase din rarituri se caracterizeaza ptin volumul mic al arborelui mediu(cce.0,100m cubi).Volum produs de exploatat (cca.35-50 m cubi pe/ha)dimensiunea ,mare precum si numarul mare de arbori extrasi.Periodicitatea acestor lucrari este de 4-6 ani in primele stadi de dezvoltare a arboretului, ajungand la 6-10 in stadile urmatoare.

Calitatea masei lemnoase este inferioara:

Tratamentele taierilor successive si progressive aplicate regimului cadru, in scopul regenerarii naturale, constau intrr-o succesiune de doua trei taieri efectuate intr-o perioada de 20 de ani, volumul den exploatat la hectar variaza intre 150-250 m cubi, iar volumul arborelui mediu poate ajunge la 0,8-0,9 m cubi.Masa lemnoasa ce rezulta din acest taieri este de calitate superioara;

Tratamentul taiertilor gradinaritew, aplicat la arboreta pluriene avand scopul de asigurare a conditiilor optime de regenerare naturala.Exploatarea produselor de recoltare prin tratamentul taierilor gradinarite se caracterizeaza prin volumul redus la hectar, cca. 80-100 m cubi, calitatea interioara a masei lemnoase exploatate si interventi dese in arboret;

Tratamentul taierilor rare in care regenerarea se asigura pe cale artificiala, se aplica de obicei arboretelor ajunse la varsta exploatarii raritatii, dar si arboretele degradate, cand specile se introduce nu necesita adapost;

Taierile de produse accidentale si de igiena, avand rol de a extrage din padure arbori rupti sau doborati de vant sau de zapada, uscati si atacati de diferiti daunatori.

Materialul rezultat din extragerea acestor arbori este, in general de calitate interioara.Exploatarea acestor produse se face in conditii deodebit de periculoase si intr-un interval de timp scurt.

I.3 Principalele specii de arbori

Grupurile de specii de arbori, care se recolteaza in tara noastra sunt;

-rasinoasele; molidul; bradul; pinul; laricele;

-fagul

-stejarul pedunculat; gorunul; garnita; stejarul pufos si brumuriu; cerul;

-diversele specii tari: frasinul, salcamul, paltinul, carpenul, ciresul, ulmul, jaguarul, mesteacanul, parul,etc.;

-iverse specii moi: plopul, aninul, teiul, salcia.

Sortimente de lemn rotund grupate pe diametru care sunt urmatoarele:

Categoria de diameter

Sortimentele ce se pot obtine

Foioase:

Gras I peste 40 cm: - Busteni furnir estetic- stejar 35 cm

- fag 35 cm

- Busteni furnir ethnic - stejar 30 cm

- fag 20 cm

- Cherestea - stejar 16 cm

- fag 16 cm

Gras II 24-40 cm: - Idem ca la gras I si in plus furnir de tei, artar, jugastru, 24 cm, busteni pentru calapoate 22 cm

Mijlociu I 20-24 cm -Busteni pentru furnir ethnic:-fag 20 cm

- Busteni pentru furnir ethn: -cires, par, ulm 22 cm

-frasin, paltin 20 cm

-tei, artar, jugastru 24 cm

- Busteni cherestea : -fag 16 cm

-stejar 16 cm

- Lemn de mine foioase : -14-24 cm

- Stalpi TTE : - 14-18 cm

Mijlociu II 16-20 cm - Busteni cherestea - stejar 16 cm

- fag 16 cm

- ulm, artar, jugastru 16 cm

- Lemn de mina 14-24 cm

- Stalpi TTE 14-18 cm

Mijlociu III 12-16 cm: - Lemn de mina 14-24 cm

- Stalpi TTE 14-18 cm

- Lemn de mina 14-24 cm

- Stalpi TEE 14-18cm

- Busteni pentru chibrituri tei 15 cm

- Busteni pentru creioane tei 15 cm

- Busteni pentru cherestea- cires, par, paltin, frasin 14 cm

- Lemn pentru constructii 9-18 cm

Subtire sub 12 cm - Lemn constructii 9-18 cm

- Spaliere si craci de vie 5-8 cm

I.4 Structura procesului de a exploatarii lemnului

I. Procesul tehnologic de recoltare

1. Pregatirea parchetului cuprinde mai multe faze:

-Inlaturarea arborilor aninati, putregaiosi si a bolovanilor instabili.

-Marcarea locurilor periculoase.

2. Doborarea arborelui cuprinde mai multe faze:

-Pregatirea locului in jurul arborelui, si potecile de refugiu pentru fasonari

-Alegerea labartarilor exaggerate si a ritidomului gras crapat in zona de taiere.

-Executarea tapei.

-Taierea din partea opusa a tapei.

-Baterea penelor.

-Retragerea fasaonatului mechanic si supravegherea caderii.

-Cojirea ciotelor (la stanga)

-Olarirea capatului gras (cand se corbaneste)

-Alimentarea fierastraului.

-deplasarea de la arbore la alt arbore.

3. Curatarea de craci cuprinde mai multe faze.

-Degajarea in jurul arborelui doborat.

-Taierea cracilor.

-Desprinderea varfului (la rasinoase)

-Voltarea pentru taierea cracilor de desupt

-Alimentarea fierastraului.

-Deplasarea de la arbore la arbore

4. Sectiunea lemnului cuprinde mai multe faze:

-Masurarea lungimii

-Desprinderea coroanei

-Sectionarea partiala in conditii in care volumul trunchiului depaseste capacitatea mijloacelor de colectare

-Alimentarea fierastraului si deplasarea de la arbore la arbore.

CapII. Procesul tehnologic de colectare

II.1.Adunatul lemnului cu atelaje

-Cu atelajeu

-Cu tractor dotat cu cichinare

-Cu furnicular dotat ciachinare

-Prin corbanire libera

-Prin purtarea cu bratele

Adunarea mijlocului de adunat.Legarea trunchiului sau a catargelor precum si a partilor de arbori.

Formarea sarcinii

Imprimarea miscarii si urmarirea lemnului pe traseu.

Formarea sarcinii.

Deplasarea muncitorilor de la un loc la altul, adunarea lemnului in diferite puncte.

Formarea sarcinii.

2. Apropiatul lemnului

-cu tractor

-Deplasarea tractorului si desfasurarea cablului.

-Legarea si prelucrarea sarcinii.

-Dezlegarea sarcinii.

-Readucerea caruciorului la locul sarcinii si coborarea carligului

-cu furnicular

-Tratarea manuala a cablului la locul sarcinii.

-Preluarea sarcinii legate cu ciachinare.

-Deplasarea si ridicarea la cablu purtator.

-Deplasarea sarcinii la platforma de descarcare

-Readucerea caruciorului la locul de incarcare.

II.2. Procesul tehnologic de pregatire si expediere a lemnului brut din platforme primare.

1.Pregatirea lemnului brut cuprinde mai multe faze:

-Prelucrarea materialului lemons de la mijloacele de apropiat.

-Presortarea si sectionarea lemnului rotund in lungimii, in functie de capacitate, mijlocului de transport.

-Deplasarea lemnuluin rotund si stivuirea pe balance in vederea incarcarii in autotrnuri.

-Fasonarea cracilor cu diametru peste 5 cm in lungimi, in functie de mijlocul de transport utilizat.

-Mongalizarea.

Procesul tehnologic de transport

Incarcarea lemnului

-Incarcarea mecanica cu trolii a lemnului in autotrenuri.

-Incarcarea manuala sau macanica a lemnului de mici dimensiuni.

2. Transportul lemnului

-Transportul propriu la beneficiari sau in C.S.P.L.

II.3. Procesul tehnologic de sortare si preindustrializare a lemnului

1. Descarcarea lemnului cuprinde mai multe faze:

-cantarirea incarcarii

-dezlegarea incarcaturii

-ridicarea sarcinii sau impingerea acestea pe platforma sau pe transportul transversal de alimentare a instalatiei de retezare

-masurarea lemnului in situatii cand nuy sunt produsi basculante

2. Sortarea si prelucrarea lemnului cuprinde mai multe faze:

-Sortarea lemnului rotund

-Deplasarea lemnului la stivele cu sortimente industriale

-Deplasarea la despicatoare a butucilor

-Despicarea butucilor in lobde, sortarea sindepozitarea

-Cojirea mecanica a lobdelor pentru celeloza

-Cojirea mecanica a lemnului subtire de rasinoase.

3. Expedierea sortimentelor rezultate la beneficiari cuprinde mai multe faze:

-Masurarea lemnului

-Prinderea, ridicarea si incarcarea sarcinii in vagoane CFR

-Asigurarea incarcaturii.

Cap III. Strucura procesului de exploatare .

III.1. Doborarea artborilor

Se executa cu lasare de cioata taiere in scaun sau prin cazanire

Doborarea arborilor cu lasare de cioata presupune urmatoarele faze:

-Degajarea locului in jurul arborelui de semintis si nuielis pentru accesul fasonatorului mecanic in locul de taiere

-Pe timp de iarna zapada se curate sau se taseaza caile de refugiu se stabilesc la circa 45 de grade fata de directia de taiere in lungime de 6-7 metrii si se curate de eventualele obstacole

-Inlaturarea labartarii se face taind cu fierastrau mechanic orizontal la nivelul terenului si vertical in prelungire trunchiului.

-La arborii situati pe terenuri cu pante mari unde de obicei labartarea se produce in partea din aval aceasa nu se executa prin taiere.

-Alegerea directiei de doborare a arborilor se face in functie de:

-Evitare accidentelor de munca

-directia de colectare lemnului

-Protejarea semintisului

-Evitare ruperii lemnului

-Simetria coroanei

-Panta terenului

-In principal arborii se doboara cu varful in amonte sau pe curba de nivel si cu capetul gros in directia naturala de colectare.In terenurile cu panta mare operata de doborare incepe din partea superioara a parchetului.

Executarea etapei:

Se face cu fierastrau mecanc 1/5 di diametru arborelui care se doboarta darn u mai mare de 25 cm.Fosonatorul se aseaza lateral fata de directia de doborare a arborelui, porneste motorul, dupa care aseaza lama perpendicular pe directia de doborare perfect orizomtal si cat mai aproape de sol.Prima taiere se executa in adancime de pana la 1/3 din diametru arborelui la rasinoase si de 1/3-1/2 di diametru arborelui la foioase.

A doua taietura se executa la o inatime de 40 cm inclinat la un unghii de 20-45 grade fata de taietura orizontala .

Desprinderea calupului de lemn se face de catre ajutorul de fasonator, pri lovirea cu toporul taierea di partea opusa a tapei se face orizontal cu cel putn 3-6 cm deasupra suprafetei orizontale a tapei la nivelul marginii superioare a taieturii inclinate.Fundul tapei si taietura de doborare trebuie se fie paralele sau portiunea de 3-4 cm ramasa netaiata formeaza momentul caderii un prag care tine arborele in echilibru san u alunece in spate si sa fie dirijat in directia dorita.La primele semne de taiere fasonatorul mechanic reduce acceleratia motorului scoate lama din taietura si in preuna cu ajutorul se deplaseaza pe potecile de refugiu, urmarind caderea arborelui. Doborarea arborilor prin taierea in scaun se aplica in zavoaiele din zonele inundabile di Delta Dunarii si Lunca Dunarii.Inaltimea la care se face taiere este egala cu nivelul marilio viituri.Portiunea ramasa se numeste scaun , iar lastarii care se dezvolta poarta numele de sulinari.Taierea se face usor inclinata si se netezeste cu toporul . Doborarea arborilor prin procedeu cazanirii . Procedeu se aplica in arboretele de crang de salcam care exploatate in acest fel isi pastreaza multa vreme puterea de drajonare. Unii arbori cu lemn voloros in buturuga si cu radacini groase se scot cu radacina prin saparea unor santuri in jurul lor apoi se taie radecinile, directionarea caderii facanduse cu ajutorul unor franghii sau cabluri actionate manual sau mechanic.Doborarea mecanica a arborilor se face de catre o echipa compusa din fasonatorul mecanic si ajutorul acestuia fasonatorul mecanic inlatura la starirea arborelui, face tapa si taie partea opusa acesteia, taie cracile groase si sectioneaza trunchiul. Ajutorul executa curatirea locului in jurul arborelui, amenajarea potecii de refugiu scoaterea calupului , baterea penelor, cojirea cioatei (la rasinoasa) curate cracile subtiri, masoara si inseamna locul pentriu sectionare. In zona de campie in arboretele cu conditii usoare de relief operatia de doborare se poate face numai de catre fasonatorul mecanic.

Utilaje si unelte

Colectarea cu tractoarele panta terenului constituie elemental cel mai important in folosirea tractoarelor.

Astfel tractoarele agricole se pot utiliza pe terenurii cu pante de pana la 25% iar cele forestiere pe traseele cu panta maxima de 40%.

Colectarea cu TAF:

In tara noastra se utilizeaza pe scara larga tractorul articulate tip TAF de o putere medie fabricat de SC.IRUM.SA.REGHIN.Productivitatea tractorului TAF la apropiat pe o distant de 1000 m si la un volum pe fir de 0,7m³ in cazul rasinoaselor de 37 m³/8 ore, iar la foioase de 26m³/8 ore in conditii normale de teren.

Tractiune hipo-cai

-boi

Unelte -fierastrau mecanic(husqvarna, stihl, solo, etc).

-topor

-pene

-baros

III.2.Colectarea lemnului

Procesul tehnologic de colectare cuprinde operatiile si fazele de lucru prin care arborii doborati sunt deplasati prin tarare,semitarare sau suspendati.

In functie de utilajele si instalatiile folosite de la locul de doborare la platforma primara si situata langa o instalatie permanenta de transport.

Procesul tehnologic de colectare, cuprinde operatiile de :

-adunat

-scos

-apropiat

Adunatul lemnului

Deplasarea lemnului de la cioata si concentrarea lui in diferite puncte de suprafata a parchetului sub forma de sarcini,se numeste adunat.

Operatia se executa manual sau mecanic prin corhanire cu tapina tras cu vite,cu troliu montat pe tractor,cu trolii independente, cu instalatii cu cablu prin purtat direct cu brate pentru lemn marunt.Adunatul se executa pe o distanta de maxim 100m.

Scosul lemnului

Consta in zona de munte in deplasarea acestuia de la locul in care a fost adunat pana la primul fir al vaii,la caile de acces pentru tractoare sau instalatii cu cablu,de unde este preluat in apropiat.

Apropiatul lemnului

Consta in deplasarea lemnului unde a fost adunat sau scos pana la platforma primara.Deplasarea lemnului se executa numai mecanizat pe cai amenajate prin semifranare sau suspendate,iar distanta pe care o desfasoara,poate ajunge la 2000-2500m.In zona de campie,apropiatul lemnului se face direct din adunat.Operatia de apropiat se poate executa atat din parchet cat si din afara acestuia,in functie de pozitia fata de instalatiile de transport.

Solutii tehnologice de colectare a lemnului.

Procesul de colectare a lemnului este cel mai mare consummator de mijloace de materiale tehnice,financiare din procesul de exploatare a lemnului,de aceea alegerea solutiilor tehnice de colectare infrunteaza direct asupra costurilor lucrarilor de exploatare.

Colectoarea cu troctoarele:panta terenului constituie elementul cel mai important in folosirea tractoarelor.tractoarele agricole se pot utilize pe terenuri cu pante de pana la 25%, iar cele forestiere pe traseiele cu panta maxima de 40%.Adunatul lemnului cu troliu montant pe tractor,scopul si apropiatul cu tractorul este procedeul de colectare frecvent utilizat .Adunatul cu troliu inseamna ca tractorul nu pratunde la fiecare arbore doborat respectandu-se asfel conditile de protectie a arboretului ramas a sementisului si a solului.

Caracteristici ale utilajelor din explatoarea padurilor

1Fierastrau mecanic(husqvarna 262XP)

- motor

- capacitate cilindrica 62cmc

- turatie la mers in gol 2700 rot/min

- turatia maxima recomandata 13500rot/min

- putere 3,4/9600 KW

- rezervor 0,6 litri

- rezervor ulei 0,3 litri

- greutate 5-8 kg

- lungimea lamei 5/38cm

- viteza lantului la puterea amxim 18,5m/s.

2.Funicular pasager(FPU-500)

- capacitatea maxima de ridicare de 1000kg

- diametrul cablului purtator 22mm

- diametrul cablului tragator de 9mm

- viteza medie de desfasurare a cablului pe tambur 0,5-4,0m/s

- puterea motorului de actionare 18CP

- greutatea troliului 1000kg

3.Tractorul forestier(TAF-650)

- puterea motorului 65CP

- greutatea tractorului 5700 kg

- forta de tractiune 4000 kgF

- viteza de deplasare 2,31-24,32 km/h

- este articulat si are 4 roti motoare

Prelucrarea lemnului in mangal

Mangalul se obtine printr-un process chimic de transformare a lemnului supus la temperature successive in carbunare.Acest process poate avea loc in bocse sau in sectoare.Mangalul este solicitat de industria chimica, farmaceutica in siderurgica fiind folosite si pentru uz cosmic.Lemnul pentru mangal este sortat di lemnil de foc , sectionat la 1.0m, despicat in lobde , la care se adauga pana la 10% deseuri de lemn.Lemnul este stivuit in bocse , in 3-4 randuri de la mijlocol spre exteriorul, asezand lemnul subtire spre cosul bocsei, apoi lemnul gros pe mijloc si iarasi.La partea superioara se aseaza lemnele orizontal spre a se obtine o forma de acoperis.Golurile se umple cu deseuri.Bocsele se acopera cu doua invelisuri:unul inferior format din muschi, frunze ,paie , cetine etc si cu grosimea de 10-15cm si alaturi exterior din pamantul umed in grosime de 14-15cm care se bate cu lopata.Aprinderea se face din exterior, printr-un canal termal din doua prajini care impreuna cu canalul de fum si cu gaurile de rasuflare constituire sistemului de reglare a aerului pentru asigutarea procesului de ardere.Pentru bocsele de 20-60m steri arderea dureaza 4-6 zile, iar la cerere de 60-70m steri si 7-8 zile.Racirea dureaza 4-6 zile, timpul in care se desface bocsa iar mangalul se lasa 24 de ore pentru stingerea complecta.Sortarea se face in 2 calitati in functie de dimensiunile bucatilor de mangal.Umiditatea maxima admisa este de 10% , densitatea ceruta este de 20-250 kg/mc, iar puterea cxalorica trebuie sa fie de 7500kcal/mc pentru calitatea si de 6500kal/mc pentru cel de calitatea a doua.

III.3.Curatirea parchetelor de resturile de expolatare si reprimirea parchetelor

Resturile ramase in parchete si care nu pot fi valorificate , fiind constituite din craci 8 cm grosime, trunchiuri putrede , zoburi rezultate in urma doborarii, sunt stranse in padurile de foioase in prima si a doua taiere succesiva, numai in portiunile cu semintis viabil.In taierile rase sau in doboraturile in masa in padurile de molid resturile de exploatare sunt stranse in martoane pe linea de cea mai mare panta intrerupte din 20 in 20m.In taierile de ingrijire si de igiena asemenea resturi nu se strang.

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare se procedeaza la primirea parchetelor, cu care ocazie se constata daca la data reprimirii mai sunt lucrari de efectuat, masa lemnoasa pe picior sau in diferite stadia de colectat.Cu ocazia reprimirii parchetului organelle silvice verifica mudul cum sau respectat reguliile silvice de axploatare, daca instalatiile pasagere s-au demontat si terenul s-a nivelat in vederea plantarii.

Norme de protectia muncii

1.Doboratorii si ajutorii lor trebuie sa fie intr-o stare fizica si psihica normale echipati in mod corespunzator si sa poarte pe cap casca de orotectie.

2.Procedeul de lucru care se aplica sa corespunda starii arboretului supus doborarii.

3.In timp ce arborele cade, motoristul si ajutorul se vor retrage obligatoriu pe poteciile de refugiu.

4.In timpul lucrului muncitotii nu vor scoate casca de protective de pe cap.

5.In timpul lucrului este interzisa patrunderea altor personae in zona de doborare(pe o raza de 50m).

6.Este interzisa doborarea arborilor pet imp nefavoranil, furtuna, ceata, vant puternic, ploaie torentiala, descarcari electrice etc.

ANEXE

Parchet Doborare cu motofierastraul

Doborare cu motofierastraul(fara ajutor) Curaturea cracilor

Husqvarna

Stih

BIBLIOGRAFIE

1.I.VLAD SI A.LUCESCU-EXPLOATAREA PADURILOR,EDITURADIDACTICA SI PEDAGOGICA R.A. BUCURESTI ANUL 1992

2."CARTEA PADURARULUI"

3.INTERNET