QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate filozofie

Confucius








Care s-a nascut in tara Lu in 551 i.C. si a murit in 479 i.C.
Ca membru al unei familii aristocrate Confucius a oportunitatea s-a studieze manuscrise clasice si s-a invete muzica s-a practice sport ca: pescuitul si tragerea cu arcul. Faptul ca el invata bunele maniere a unui domn ne indica declaratia: "Confucius pescuia, dar nu cu plasa; el tragea, dar nu in pasarile ce se odihneau. "
Totusi, el a avut ocazia s-a invete realizari practice, care-l eluda pe aristocratul bogat: "Cand eu eram tanar, eu traiam in conditii modeste, si respectiv mi-am cultivat mult abilitatea de a face lucruri modeste. Are nevoie oare un domn s-a posede atatea abilitati? Nu. " A raspuns Confucius la intrebarile unui mare oficial, care aparent avea dubii daca un om cu putine realizari putea fi o persoana profund inteleapta. Discipolul Tzu-K 'ung a replicat ca Cerul i-a imputernicit maestrul, intr-atat incat el urma s-a devina intelept, cu toate ca el avea abilitati practice.
Dupa conversatia cu Confucius , ucenicul sau Lao s-a intors cu raspunsul sau oficialului: "Maestrul a spus ca eu nu am fost angajat oficial, si respectiv am obtinut abilitatea p-u arte simple. "
Este posibil ca aceste experiente l-au ajutat pe Confucius s-a dezvolte invataturi mai practice, si mai utile p-u mai multi oameni.
Totusi, doar experienta practica nu este suficienta p-u a deveni intelept; ea trebuie s-a fie manuita corect.
In ciuda reputatiei sale p-u intelepciune si abilitatilor sale practice, Confucius intalnea dificultati in gasirea unei functii favorabile in guvernamant de-a lungul vietii sale, chiar daca era ambitios p-u asa o ocazie.
El era dispus s-a lucreze oriunde, atat timp cat era moral, iar daca nu dispunea de o munca cinstita, el era fericit sa-si continue studiile.
Se pare ca el s-a preocupat cu studiile de la o varsta foarte frageda.
Reflectand asupra vietii sale cu putin timp inainte de a muri, el ne spune ca la varsta de 15 ani si-a pus inima (mintea) pe invatat. Nu este mentionat nici un profesor care s-a fi avut vreo influenta particulara asupra lui. Se crede ca el ar fi fost cel mai mult inspirat de catre anticii descrisi in clasica.
Cand unul din discipolii sai a fost intrebat de unde provin cunostintele lui Confucius, el a mentionat "Calea primilor regi Chou Wen si Wu " (1111 i.C.). Si a conclus: "De la cine intr-adevar Maestrul nostru nu a invatat? Dar in acelasi timp, ce nevoie avea el de un profesor regular "
Asa cum vom vedea, o parte a geniului Confuciusian era s-a ie orice situatie si s-a faca din ea o valoare educationala. El se straduia perseverent si di greu ca s-a invete, si anticii aveau p-u dansul o fascinare exclusiva: "Eu nu sunt singur, care s-a nascut cu cunostinte. Eu iubesc invataturile stravechi si le caut intentionat. " Nedeclarand ca stie deja, el exemplifica cautarea cunostintelor.
Atunci erau putine carti, si-n acel timp facute din bambuc, stranse cu niste sfori, dar se pare ca Confucius a executat fara neglijenta studierea clasicilor din istorie, poeziilor, ritualelor, si Oracolului schimbarii. Atit de des cita din ele, incat e posibil s-a fi invatat majoritatea sau toate din cele aproape 300 de poeme din timpurile stravechi. El ar fi trebuit s-a continue s-a le fi studiat in decursul vietii, pentru ca el ar fi dorit s-a aiba mai mult timp ca s-a invete din “ Cartea schimbarii ” (I Chin): “ Da-mi mai mult timp ca sa-mi pot dedica 50 de ani studierii Cartii schimbarii, si as putea s-a fiu liber de mari greseli.”
Despre familia lui Confucius se mentioneaza foarte rar. Istoria ne indica ca el a devenit orfan la o varsta foarte frageda, si ca fratele lui mai mare era uneori ofensiv. S-a casatorit, a avut un fiu si o fiica. A ales sot fiicei sale si de asemenea fiicei fratelui sau. Se presupune contrar conditiilor fratelui sau, obligatiile lui cadeau pe Confucius.
Dupa ce a muncit in guvern in careva functii minore, si intre rarele oportunitati de a da sfaturi politice, ce a facut Confucius?
Aparent cu marirea cunostintelor si intelepciunii el a inceput s-a atraga studenti si discipoli. El era probabil in intregime intretinut de studenti, cu toate ca el mai primea nise salarii de la guvern. El a spus ca nu va refuza niciodata s-a invete pe cineva care-i va aduce ceva, fara importanta
cat de sarac. Confucius este primul profesor profesional din China.
El se uita inapoi la progresele vietii sale si o masura in termenii dezvoltarii
sale interioare si nu altor functii sau realizari. “La 15 ani mintea mea era pusa pe invatat. La 30 mi s-a format caracterul. La 40 nu mai aveam perplexitati.
La 50 am stiut “ Vointa din Ceruri ”. La 60 eram la invoiala cu orice. Iar la 70 am putut sa-mi urmez dorintele inimii, insa fara a depasi principiile morale ”
La varsta de 50 ani, ar fi trebuit s-a aiba loc o schimbare radicala in viata sa. In scurt timp el a fost numit intr-o functiune inalta in guvernamant, in care urma s-a fie consultat in privinta unor decizii importante. Cu toate ca un incident ne sugereaza faptul ca sfatul lui nu a fost real cautat.
In mod ironic cativa din discipolii lui au fost numiti in functii cheie in guvern. Chi K 'ang-tzu care a devenit Capul a trei familii care conduceau in tara Lu,
care era personal sfatuit de catre Confucius, p-u cativa ani, ca s-a promoveze o buna guvernare.
La sfarsitul virstei de 50 de ani Confucius paraseste tara Lu pentru a calatori in alte state cu scopul de a sfatui alti conducatori ca sa-si puna principiile in practica. In timp calatorea prin Sung, Huan T 'ui ministrul de razboi a tarii Sung a incercat sa-l intercepteze si sa-l asasineze. La care Confucius a raspuns cu calmitate: “Cerul a creat virtutea care este din mine.
De ce trebuie sa ma tem de unul ca Huan Tui?”
In loc ca s-a incerce irational s-a imbunatateasca un conducator impotriva vointei sale, el mergea mai departe. Unicul conducator care parea s-a considere virtutea ca importanta era ducele She, din mica tarisoara Ts’ai.
Calatorind timp de 17 ani se intoarce in tara sa natala Lu, la varsta de 67 de ani. Unde rareori il sfatuia cu diferite ocazii pe Chi K’ang-tzu, pana cand acesta fusese asasinat in 481 i.C. Atunci a meditat mult inainte sa se duca la curte ca sa-l sfatuie pe ducele Ai ca el sa pedepseasca usurpatorul.
Totusi, cele trei familii nu doreau s-a intreprinda ceva. Maestrul ar fi trebuit
s-a fie intr-adevar tare dezamagit la varsta sa inaintata ca el niciodata nu avut oportunitatea s-a participe total in guvernamant. “Cu ajutorul discutiei neplacerile dispar, eu nu consider ca compar gresit cu alti oameni.
Dar cu privire la indeplinirea indatoriilor unui domn in viata reala, n-am avut niciodata sansa ca s-a arat de ce sunt capabil.”
In ultimii ani din viata Maestrului ar fi trebuit s-a fie dezagreabila
considerand numarul de decesuri printre asociatii sai apropiati.
Mai intai si-a pierdut feciorul, apoi favoritul sau discipol Zen Hui, cei mai inalti aristocrati printre discipoli, Ssu-ma Niu, a suferit o moarte tragica in 481, si in 480 Tzu-lu era ucis cand el eroic incerca s-a salveze conducatorul sau din Wei. Confucius parea sa-si intalneasca propriul sfarsit cu calmitate.
Odata cand era grav imbolnavit, Tzu-lu l-a intrebat daca poate sa se roage pentru el, in conformitate cu Elogiile, spiritelor din lumile superioara si inferioara. Maestrul raspunse: "Rugaciunile mele au fost pentru mult timp.” Confucius la trait pe Tzu-lu cu aproape un an , si s-a stins la varsta de a72 de ani. Realizarile vietii lui au fost rugaciunile lui catre Ceruri.

Cum a gandit Confucius?

Confucius a recunoscut ca oamenii invata in mod diferit, cu abilitati variabile, si ca cea mai inalta clasa era chiar inaintea lui. ”Cei mai buni sunt cei care se nasc intelepti. Urmatorii sunt cei care devin intelepti prin invatatura. Apoi urmeaza cei care trebuie s-a munceasca din greu ca s-a obtina cunostinte. Si in sfarsit celui mai jos nivel al omului obisnuit care lucreaza din greu dar nu reuseste s-a invete nimic.” Maestrul grijuliu a remarcat fiecarui student sa-si studieze puterile si slabiciunile propriului caracter. Cand Tzu-kung la intrebat pe Confucius cine era mai bun intre Shih si Shang, el promt i-a replicat, “Shih merge prea departe, iar Shang nu merge destul”. Tzu-kung a presupus ca aceasta insemna ca Shih este excelent,
dar maestrul la corectat: “A merge prea departe este mai rau decat a nu merge destul.”
Multe din intrebarile la care raspundea Confucius erau in legatura cu virtutea, caracterul si buna conduita. El era dornic s-a raspunda la acestea daca ele ajutau la intelegerea de catre studenti. Fan Ch 'ih a intrebat mai intii despre intlepciune si apoi despre zeitati. La care Confucius a raspuns: “Devota-te mai intii datoriilor ce tin de om, si respecta creaturile spirituale, dar tinele la distanta; aceasta poate fi numita intelepciune… Omul bun mai intii considera ca e dificil si numai apoi se gandeste la succes. Astfel de om poate fi numit bun. … Omul intelept este incantat in apa, cel bun este incantat in munti. Cei intelepti sunt activi, iar cei buni linstiti. Cel intelept savureaza fericirea, iar cel bun viata lunga. … Crescandu-i pe cei drepti si punandu-i deasupra celor strambi vom obtine un adevar stramb.”
Uneori Confucius le dadea intrebari studentilor. Deseori ele erau deschise si personale, asa incat s-a nu aiba un singur raspuns corect. Ba chiar fiecarui ii era permis sa-si exprime preferintele personale, si puteau s-a invete din ea cat si unul despre altul.
O alta calitate personala, care parea sa-l ajute pe Confucius s-a invete si s-a predeie mai bine era comportarea lui modesta. El nu era in dificultate s-a accepte ideile studentilor sai, chiar cand acestea il corectau.
Sinceritatea si increderea erau foarte importante pentru Confucius, deoarece cuvintele deseori erau desarte si nu erau intarite cu echivalentul lor in actiuni. Limba are un atribut distinctiv avand posibilitatea s-a fie adevarata sau falsa situatiilor actuale, trecutului sau actiunilor viitoare. Pentru bunele relatii umane Confucius credea ca sinceritatea este esentiala.
“Eu nu stiu cum un om fara adevar, se poate intelege.” Confucius ne spune ca el a invatat ca unii oameni nu fac ce spun; respectiv intelepciunea ne cere ca nu doar sa ascultam vorbele oamenilor dar si sa le urmarim actiunile de asemenea.
Confucius utiliza foarte mute exemple umane pentru a ilustra varioasele lectii. El tindea in special sa se refere la legendarii imparati ai anticei ere de aur (inaintea anilor 2000 i.C.). Din cauza marii lor antichitati el putea sa-i utilizeze ca modele a perfectiunii, si nimeni nu putea sa nege aceasta.
Totusi daca ei erau cei mai buni peste o perioada de o suta de ani, atunci probabil ei erau buni intr-adevar. Confucius spunea: “Cel mai bun ca suveran era Yao. Cat de magnific era el: ’ Nu este asa o maretie decat ca maretia Cerurilor’, si totusi Yao o putea emula. Intru-atat de nemarginita era incat oamenii nu-i gaseau un nume p-u ea; totusi cat de magnifice erau realizarile lui, ce stralucita era expresia culturii lui!” Aici el ne indica cum cel mai bun conducator urmeaza “Calea Cerurilor”. Aproape atit de mareti erau si ceilalti doi imparati ai antichitatii despre care Confucius iubea s-a mentioneze.
“Cat de mareti erau marii lui Shun si Yu! Tot ce era sub ceruri era a lor, si totusi ei au ramas indeferenti la aceasta.” Ei erau acei care n-au inceput s-a conduca, pana cand poporul n-a venit la ei, si ei erau asigurati ca ei au mandatul cerurilor.
In acest fel Confucius ii utiliza ca modele a detasarii perfecte.
Yu era cunoscut ca un bun inginer care a irigat pamanturile p-u ca ele sa poata fi utilizate in agricultura, inainte de a fi ales imparat din cauza abilitatilor sale.
Nam-K’ung Kuo i-a indicat lui Confucius ca:
“Yi era un viteaz si Ao a rasturnat o barca, totusi amandoi au terminat-o rau. Insa cum Yu si Chi, care s-au devotat agriculturii, au devenit mai apoi in posesia a tot ce era sub Ceruri.” Confucius n-a raspuns nimic pana
Nan-K’ung n-a plecat, apoi la slavit ca pe un adevarat domn, care stia s-a evalueze puterea virtutii. In acest fel maestrul putea clarifica lectia studentilor fara al face pe Nan-K’ung egoistic, slavindu-l in fata.
Probabil Confucius este cel mai cunoscut p-u vorbele sale aforistice, multe din care devenisera ca bine cunoscutele proverbe ale maestrului. Se considera ca el avea un fel de a face o declaratie morala care putea inspira virtutea fara ca sa se creada ca el le ordona sau le spune lor ce s-a faca.
El isi exprima intelepciunea ca pe o instructie p-u oricine care dorea s-a aiba un avantaj din ea, si nu ca pe comanda directa.
Una din calitatile cele mai deosebite era telul de a invata. El recunostea ca iubirea lui fata de cunostinte era lucrul cheie care-l facea diferit de majoritatea oamenilor: “ In fiecare adunatura de zece familii, exista cativa oameni la fel de loiali si de cinstiti ca mine, dar nici unul care ar iubi invatatura le fel ca mine.” El in continuu tindea sa-si perfectioneze propriul caracter si profita de orice ocazie ca s-o faca.
“Chiar si cand te duci la o petrecere cu nu mai mult de trei persoane, eu pot fi sigur ca intotdeauna voi invata ceva de al cei cu care sunt. Acolo vor fi calitatile bune pe care le pot selecta p-u a le emula si cele rele care ma vor invata ce trebuie sa fac p-u a ma corecta.” Cu toate ca oricine si toti ii puteau fi profesori, probabil aceasta atitudine de deschidere fata de invatatura i-a dat posibilitatea lui Confucius de a ajunge foarte aproape de potentialul sau maxim. El credea in valorile educatiei ca in cel mai important factor in ce devine o persoana – nu e necesara invatatura din carti, dar dezvoltarea practica. El a sumarizat aceasta concis cand a spus:
“Dupa natura, aproape impreuna; dupa practica, mult prea despartiti”

Ce a gandit Confucius?

De cand Confucius era probabil primul profesor profesional al adultilor, ori ce numim noi educatie superioara, atunci n-ar fi trebuit sa se fi organizat un curriculum la acel moment. Cu toate ca Confucius tinea discursuri pe subiecte diferite in mod repetat si totodata recomanda ca studentii lui sa studieze in baza unor scopuri specifice, se pare ca aceste subiecte erau categorizate si izolate unele fata de altele oriunde, aproape ca in zilele noastre. Scopurile continui ale lui Confucius erau practice si facute ca fiecare persoana sa-si imbunatateasca caracterul si conduita, si probabil s-a devina pregatita pentru o functie oficiala in guvern.
In conformitate cu una din “Analetecele” Confucius reflecta asupra patru lucruri: cultura, conduita, loialitatea, si increderea in adevar;
Cultura consista din: literatura, muzica si probabil din regulile de buna-cuviinta. Confucius a indicat valoarea fiecarei: “Lasa omul s-a fie stimulat de poezie, stabilita-n caracter cu normele de comportament, si perfectata de muzica ” Aceste scopuri erau sensuri cu care cineva putea ajunge un ideal mai inalt al urmarii “Calii”.
“Un domn studiaza extensiv literatura, si se restrange cu regulile de comportament, in asa fel el nu va viola ‘Calea’. Suporta-te pe baza virtutii ei. Bazeaza-te pe bunavointa. Gaseste recreere in arte.” De fapt indatorarile morale erau considerate esentiale si veneau inaintea artelor care erau aproape activitati extra-curriculare.
“Datoria unui tanar este de a se purta frumos cu parintii sai acasa si cu cei mai varstnici, in afara usilor, de a se revarsa cu iubire tuturor, si s-a cultive prietenia a ce este bun. Si daca toate-s facute, si el mai are energie, atunci lasati-l s-a studieze artele culturale.”
Unul dintre conceptele fundamentale pentru cei amandoi Lao-Tzu si Confucius era ‘teh’, ce in traducere inseamna ‘virtute’, in antichitate sensul unei puteri sau abilitati a zeitatilor. Termenul chinez are conotarea unei puteri spirituale sau a unei puteri morale pe care oamenii o pot dezvolta in sine.
Confucius spunea ca a luat iubirea si dorinta si si-a creat virtutea, dar totusi era constient de puterea atractiei sexuale. “Eu nu am vazut pe nimeni
s-a iubeasca virtutea asa cum iubeste frumusetea.” O alta translatie citeaza: “Eu nu am vazut deocamdata pe nimeni a carui dorinta de a-si construi puterea morala s-a fie macar atit de puternica ca dorinta sexuala.”
Virtutea, p-u Confucius atunci, este dezvoltarea prin iubire si dorinta p-u bunatate, dar trebuie s-a concureze cu mult mai puternicele stimulente sexuale. Ca rezultat virtutea devenind o sarcina nu prea usoara.
Odata Tzu-Chang a intrebat despre un cuplet rimat mentionand ‘pilonizarea virtutii’ si ‘a decide in doua minti’. La care maestrul a raspuns: “Prin ‘pilonizarea virtutii’ se intelege a vorbi cu incredere si sinceritate, ca si cu principiile indrumatoare ale cuiva, si miscandu-se in continuu spre adevar;
si iarasi a iubi lucruri inseamna a le dori sa traiasca; A uri niste lucruri inseamna a le dori s-a dispara; astfel se intelege ‘a fi in doua minti’ ”.
O cheie in practica virtutii este mijlocul de aur. “Doctrina mijloacelor”, una dintre marile clasice Confuciusiene, care era scrisa timp de patru generatii de-a lui Confucius, si ea este o frumoasa tratare a acestui subiect. Cu toate ca mijlocul nu este elaborat pe baza Analetecelor, este mentionat de catre Confucius: “Cat de transcendenta este virtutea in mijlocul conduitei! Rar, dar de mult timp practicata printre oameni.” Virtutea pentru Confucius, era o actiune, ceva ce se practica. Cel mai mare pericol p-u ea fiind vorbirea gresita!




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat