QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate filozofie

AXIOLOGIE - Teoria generala a valorilor - Filosofia valorii



Fouille in .

Filosofia valorii reprezinta teza de doctorat a filososfului Petre Andrei (realizata in 1913-1916) si este prima lucrare de axiologie sistematica in cultura romaneasca de specialitate, intemeietorul ei fiind H. Lotze, ca disciplina filososfica .

Teorii de valoare, idei si teze promovate de : Xenopol, Vasile Parvan, E.Lovinescu, C.Dobrogeanu Gherea, se gasesc fragmentate in lucrari , studii si articole inaintea lui P.Andrei.

Filosofia valorii trebuie sa studieze in primul rand valorile independent de realitatea in care sunt concretizate . Deci, ea va cerceta : temeiurile logice ale valorii, formele ei, si modul cum aceste valori dobandesc un continut real.


In viziunea lui Petre Andrei ideea fundamentala pentru constituirea unei logici a valorii este "considerarea valorii ca un element logic al cunostintei noastre".
Un alt filosof, Rudolf Eisler vorbeste de o logica a valorilor. El afirma ca teoria valorii poate fi :
o psihologie a valorii
o critica a valorii
o teorie a valorilor morale

R. Goldscheid accentueaza mai mult legatura valorii cu domeniul cunostintei si cu acela al activitatii si afirma ca : teoria vointei , teoria cunoasterii si cea a valorii alcatuiesc un tot .
Dupa H.Rickert, filosofia valorii nu poate avea alt temei decat cel logic- transcedental si numai valorile teoretice, el reprezinta curentul logicist-idealist.
Ed.von Hartmann porneste tot de la dependenta de un scop, afirmand ca de calitatea scopului depinde calitatea valorii. Hartmann admite valori de care noi oamenii nu suntem constienti, fie ca ele nu afecteaza vointa noastra sau o afecteaza prea putin, fie ca vointa noastra e in contrazicere cu vointa obiectiva care pune scopuri.
Von Hartmann afirma existenta neconditionata a valorilor obiective stabilite de o vointa obiectiva .
Un alt filosof , W.Ostwald ajunge la o teorie metafizica a valorii. Ideea valorii " e strans legata cu viata si conditionata de particularitatile vietii ". Scopul insa nu este numai in lumea organica ci si in cea neorganica. Aceasta este tema pe care incearca Ostwald sa o dovedeasca, plecand de la consideratii mecanice. Orice fiinta e un complex de energie ; iar tot ceea ce se intampla in lume consta intr-o disipare a energiei libere existente .
Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele :
valabilitatea valorilor;
calitatea lor;
subiectul lor;
motivele ce au deteerminat valorile;
obiectul lor;
facultatea psihica din care izvorasc valorile ;
sfera lor de aplicare.
Dupa valabilitatea lor, criteriu adoptat de F.Somlo, Kruger, Meyer, Meinong, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective .
Dupa calitatea lor , criteriu adoptat de Kreibig, Cohn, Ehrenfels, valorile sunt :
valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte .
Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, heteropatice, ergopatice
Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori ale persoanei proprii. Reprezentant al acestui criteriu a fost H. Schwartz.
Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice .
Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si cognitive.
Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale.
Putem defini valoarea ca fiind o relatie specifica axiologica intr-un obiect natural sau creat si subiectul uman, prin care acesta exprima pretuirea pe care o acorda calitatilor acestuia ce satisfac anumite nevoi.

Valoarea apare si ca relatia dintre subiect si obiect , in care prin polaritate sau polarizare, prin ierarhii, ne exprimam pretuire diferentiata acordata unor lucruri sau insusiri ale acestora, unor persoane sau unor acte umane, unor opere create in virtutea capacitatii lor de a satisface anumite nevoi, aspiratii sau interese.
Pot fi si valori absolute, supreme : "Divinitatea este suprema existenta si valoare pentru om " .
O alta clasificare a valorilor este urmatoarea:
valori economice
valori juridice
valori politice
valori etice
valori istorice
valori estetice
valori religioase
Primele patru valori sunt valori determinate de functiunile constitutive si regulative ale vietii sociale.
Celelalte trei valori sunt determinate de cadrul in care traieste si evolueaza realitatea sociala.

Valorile economice
Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele.
Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea .
Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale . Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare .
William Petty , in sec. VII, afirma ca valoarea interna a unui lucru depinde de munca intrebuintata pentru producerea lui. " Munca este tatal principiului activ al bogatiei si pamantul e mama sa "
W.Haris afirma ca : munca e drept element determinant al valorii.
Un alt reprezentant al acestei teorii : Karl Marx a vrut sa intemeieze o sociologie materialista a valorii, pornind de la baze economice. Un lucru are valoare pentru ca in el este materializata munca omeneasca. Marx deosebeste 4 forme ale valorii economice: - simpla sau accidentala; - totala sau dezvoltata de valoare; - generala de valoare; - monetara a valorii .
Prin afirmarea plusvalorii , Marx a depasit pe toti predecesorii sai, intemeind adevarata teorie socialista a valorii. (M-B-M marfa - bani - marfa). Plusvaloarea da capitalisnului profitul.

Teoria socialista a valorii e mai mult o teorie a costului , caci are in vedere un moment determinant al valorii - costul - , nu si utilitatea,
Valoarea economica e de natura practica , ea apartine bunurilor luate individual. Aici, valoarea depinde de cost, de munca necesara pentrun producerea bunului si de utilitatea limita.
Valorile economice sunt constitutive pentru realitatea sociala, ele sunt numai o parte din valorile sociale care cuprind mai multe spete de valori cu functiuni diferite in viata sociala .
La valorile economice procesul de cunoastere consta in determinartea elementelor constitutive ale valorii.

2. Valorile juridice - pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. Filosofia dreptului se ocupa cu nasterea , evolutia si justificarea valorilor juridice; iar sociologia cu aplicarea lor la viata sociala. Dreptul e o totalitate de reguli, de norme, care sunt create de vointa organizata a unei personalitati sociale, a statului .
In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant. Normele nu erau decat porunci divine, impuse oamenilor.
Pentru timpurile moderne normele juridice nu sunt nici porunci divine , nici rezultate ale unui suflet misterios al poporului, ci sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului.
Aristotel a inteles prin drept natural ceea e implantat de natura in sufletul omenesc.
Ulpian a afirmat valabilitatea dreptului natural, postulat de natura al providentei divine, asa cum credeau urmasii lui Thomas d'Aquino , in evul mediu.
Astazi, dreptul natural e reprezentat si sustinut de scoala filosofica a catolicismului.
Kant a aratat ca ratiunea nu contine in sine de-a gata norme etice, estetice, juridice, ci ea da numai posibilitatea de a alcatui norme.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:
bazele axiologiei,

Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }