UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

STUDIUDE CAZ LA S.C.ARDAN IMPEX SRL

Capitolul 1. Consideratii Generale

Evolutia cifrei de afaceri, a rezultatului net si

a activelor totale ale societatii

DESCRIERE GENERALA SOCIETATE

SC. ARDAN IMPEX SRL.

SC. ARDAN IMPEX SRL. a fost infiintata in 1994, avand un capital social de 200 RON, capital subscris integral subscris statului in calitate de actionar unic.

SC. ARDAN IMPEX SRL. este situata pe: str. TRANSILVANIEI, nr.10, bloc K1, ap. 46, sc. B, tel. 413186, inregistrata la Registrul Comertului sub nr: J05/1731/1994 , avand C.F: 562879

Principalele obiecte de activitate ale acestei societati sunt:

Productie de pavaje rutiere si pietonale

Constructii

In anul 2007, societatea a inregistrat o cifra de afaceri egala cu 147784 RON si o pierdere neta de 0 RON iar in anul 2008 a realizat o cifra de afaceri in valoare de 120131 RON si un profit net de 8641 RON

Principalii indicatori financiari ai societatii comerciale SC Alpha SA pentru anii AN I si ANII sunt:

PREZENTARE REZULTATE TABEL

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1.1 Analiza ratelor de structura ale activului

PREZENTARE REZULTATE

Rata activelor imobilizate

Rata imobilizarilor necorporale

Rata imobilizarilor financiare.

Rata imobilizarilor corporale

Rata activelor circulante.

Rata stocurilor.

Rata creantelor.

Rata disponibilitatilor banesti

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. In perioada 2008-2009 aceasta rata a crescut ajungand de la la

Rata imobilizarilor necorporale este o atat in anul 2008 cat si in anul 2009.

Rata imobilizarilor corporale care detin o pondere semnificativa in cadrul activului total in anul 2008 aceasta fiind de % iar in anul 2009 aceasta creste ajungand la

Rata imobilizarilor financiare este 0 atat in 2008 cat si in 2009.

Rata activelor circulante exprima ponderea activelor ciculante in totalul activului. In anul 2008 valoarea acestei rate a fost de  dar a avut o tendinta de scadere ajungand in 2009 la

Rata stocurilor este 0 atat in 2008 cat si in 2009.

Rata creantelor scade in intervalul studiat atat din punct de vedere valoric cat si din punct de vedere procentual.

Rata disponibilitatilor banesti este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata obligatiunii aceasta rata se afla in scadere atat din punct de vedere procentual cat si din punct de vedere valoric pierdandu-si calitatea de cel mai important element de activ.

Cap 2.1.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului

Rata autonomiei financiare

Rata stabilitatii financiare.

Rata de indatorare globala

Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a sociateatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Aceasta rata care in 2007 era relativ mica 55.12% a crescut ajungand in 2008 la valoarea de 61.86% deci societatea incepe sa se bucure de autonomie financiara.

Rata stabilitatii financiare exprima ponerea capitalului permanent in pasivul total si in anul 2008 aceasta inregistreaza valori scazute.

Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul pasivului. In perioada analizata aceste datorii sunt in scadere, 44.88% in 2007si 38.14%in 2008

2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.2.1 Situatia neta(SN)

SN=AT-DT

AT=AI+AC+Cheltuieli in avans

AT=active totale

DI=datorii totale

AC= active circulante

AI= active imobilizate

AT₀=4996+33958+0=38954

AT₁=7276+36311+0=43587

DT=DTS+DTL+Venituri in avans

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT₀=2081+0+0=2081

DT₁= 3907+0+0=3907

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii.

Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase. Situatia neta reflecta valoarea capitalurilor proprii ale societatii, acestea avand o evolutie crescatoare.

2.2.2 Fondul de rulment(FR)

FR=C_perm-AI_nete

C_perm=C_pr+DTL

C_perm=capitaluri permanente

C_pr=capital propriu

AI_nete=active imobilizate nete

C_perm0=36873+0=36873

C_perm1=39680+0=39680

FR₀=36873-4996=31877

FR₁=39680-7276=32404

Fondul de rulment este in prima perioada pozitiva dar apoi descreste ceea ce reflecta dezechilibru financiar pe termen lung al societatii.Aceasta reperzinta un deficit de surse permanente (capitaluri permanente) sub nevoile permanente de acoperit (active imobilizate).Fondul de rulment are o evolutie descrescatoare nefavorabila in perioada analizata, deoarece cresterea capitalului propriu este dublata de o crestere mai mare a activelor imobilizate.Datorita fondului de rulment descrescator societatea nu dispune de o marja de securitate care sa o puna la adapost de evenimente neprevazute.

FRP=C_p - AI_nete   FRP=fondul de rulment propriu

FRP₀=36873-4996=31877

FRP₁=39680-7276=32404

FRI=Datorii pe termen lung si mediu    FRI= fondul de rulment imprumutat

FRI₀=31877-31877=0

FRI₁=32404-32404=0

Sau

! FRI=FR-FRP !

Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment imprumutat.

Fondul de rulment propriu este negativ ceea ce reflecta ca societatea este lipsita de autonimie financiara, iar fondul de rulment imprumutat are valori descrescatoare ceea ce reflecta faptul ca societatea si-a scazut datoriile pe termen lung, acest lucru evidentiind o crestere a autonomiei financiare.

2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR=Nevoi temporare-Surse temporare

Nevoi temporare=stocuri+creante+cheltuieli in avans

Surse temporare=datorii de exploatare+venituri in avans

NFR₀= 1608-15418=31877

NFR₁= 1358-22831=-21473

Nevoia de  fond de rulment reprezinta echilibul pe termen scurt si are in vedere finantarea activelor curente din surse ciclice. Atat in 2007 cat si in 2008 societatea a inregistrat un deficit de resurse termorare fata de sursele temporare, lucru nefavorabil pentru aceasta. Acest deficit este generat de rotatia mai rapida a platilor fata de cea a creantelor, adica platile se fac mai repede decat se incaseaza creantele.

Totusi, in anul 2008 nevoia de fond de rulment a crescut mult fata de 2007 ceea ce este un lucru negativ pentru societate.

2.2.4 Trezoreria neta(TN)

TN=FR-NFR

TN₀=FR0-NFR0=31877+31877=63754

TN₁=FR1-NFR1=32404

Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate si are o tendinta de scadere, ceea ce reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt.

Find descrescatoare, trezoreia neta reflecta un deficit moneta la sfasitul exercitiului, adica o scadere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2.3.1 Marja comerciala(M_com)

M_com=Venituri din vanzarea marfurilor-Cheltuieli cu marfurile

M_com0=0

M_com1=0

M

M_0com0

M_1com0

In perioada analizata marja comerciala este 0 atat in 2008 cat si in 2009

2.3.2 Productia exercitiului(Q_ex)

Q = Q + Q + Q

Q

Q

Productia exercitiului este formata din productia vanduta, produc ia imobilizata si productia stocata. Productia exercitiului atat in 2007 cat si in 2008 este formata din productia stocata si din productia vanduta. Ea prezinta tendinte de scadere ceea ce aste nefavorabil pentru societate.

2.3.3 Valoarea adaugata(VA)

VA=M_com+Q_ex-Consumurile externe

Consumurile externe=Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu serviciile executate de terti

Cons.ext₀=3965+391=4356

Cons.ext₁=3667+434=4101

VA₀=

VA₁=

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special a muncii si a capitalului, paste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de la terti.

In cazul acestei societati valoarea adaugata are valori pozitive deoarece poductia exercitiului este mai mare decat consumurile externe.

2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE)

EBE=VA+subventii de exploatare-cheltuieli cu personalul-cheltuieli cu alte impozite si taxe

EBE₀=22940+0-5961-99=16880

EBE₁=30425+0-2228-126=28071

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a creditorilor si actionarilor. Excedentul brut de exploatare inregistreaza o tendinta favorabila crescatore in special datorita cresterii productiei exercitiului realizat de catre societate.

2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE)

RE=EBE+alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare(cont 658) +venituri din provizioane din exploatare-cheltuieli cu amortizarile si provizioanele din exploatare

RE₀=16880+0-175+0-47=16658

RE₁=28071+0-3264+0-270=-3534

2.3.6 Rezultatul current(RC)

RC=RE+venituri financiare-cheltuieli financiare

RC₀=16658+0-0=16658

RC₁=-3534+0-61=-3595

2.3.7 Rezultatul net(RN)

RN=RC+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare-impozit pe profit

RN₀=16658-726=15932

RN₁=-3595-1551=-5146

2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI

2.4.1 Ratele de echilibru

2.4.1.1 Rata de finantare a imobilizarilor(R_FR)

R =

C = capital permanent

AI = active imobilizate nete

R =1.4

R =  =1.30

Rata de finantare a imobilizarilor in prima perioada este supraunitara da are o tendinta de scadere.

2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(R_FRP)

R

R =0.80

R = =0.87

Rata fondului de rulment propriu este pozitiva dar este subunitara in ambele perioade.Acest lucru reflecta o autonomie financiara scazuta a societatii.

2.4.1.3 Rata de finantare a nevoii de fond de rulment(R_NFR)

R

R =1.95

R =  =1.27

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment este pozitiva atat  in 2007 cat si in 2008.

Acest lucru reflecta echilibru financiar pe termen scurt, adica o trezorerie neta pozitiva.

2.4.2 Ratele de lichiditate

2.4.2.1 Rata lichiditatii generale(R)

R

AC = active circulante

DTS = datorii pe termen scurt

R =6.48

R ==3.8

Rata lichiditatii generale are valori bune in ambele perioade fiind supraunitare ceea ce dovedeste faptul ca societatea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe TS numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Rata lichiditatii generale are o tendinta defavorabila de scadere datorita cresterii datoriilor pe TS.

2.4.2.2. Rata lichiditatii reduse (R

R

DB = disponibilitati banesti

DTS = datorii pe termen scurt

R =3.36

R =1.21

Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora datoriile scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi bancare si casa. Rata lichiditatii reduse este supraunitara peste nivelul de referinta de 0.6 in perioada 2007-2008 inregistreaza o tendinta nefavorabila de scadere in anul 2008, in special datorita scaderii disponibilitatilor banesti.

2.4.2.3. Rata lichiditatii imediate (R

R

DB = disponibilitati banesti

DIE = datorii imediat exigibile (datorii pe termen scurt)

R =2.86

R = =0.6

Avand in vedere faptul ca nivelul de referinta pentru aceasta rata este de 0,30 si valorile acestor rate in anul 2007 sunt de 2.86 constatam ca in acest an societatea inregistreaza valori  peste nivelul de referinta. In anul 2008 situatia este redresata prin scaderea disponibilitatilor banesti nivelul ajungand la 0.6, societatea fiind astfel capabila sa-si acopere datoriile imediat exigibile pe seama disponibilitatilor banesti.

2.4.3 Capacitatea de autofinantare(CAF)

Metoda deductiva

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 658) + Venituri   financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit

CAF₀=53035+2202-16222+1260-881-3028=36366

CAF₁=28812+1746-14738+93-2402-3006=10505

CAF=CAF₀-CAF₁=10505-36366=-25861

Metoda aditionala

CAF=Profitul net + Cheltuieli cu amortizari si provizioane - Reluari asupra amortizarilor si provizioanelor

CAF₀=33051+10400+7077-0=50528

CAF₁=8641+13113-0=21754

ΔCAF=CAF₁-CAF₀=21754-50528=-28774

Capacitatea de autofinantare repezinta potentialul financiar de crestere economica a societaqtii, sursa intena de finantare generate de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar, degajat de activitatea rentabila a sociateatii.

In anul 2007 capacitatea de autofinantare a firmei are o valoare pozitiva dar are o tendinta nefavorabila de scadere astfel ca in 2008 are o valoare pozitiva de 21754 ceea ce este un lucru nefavorabil pentru firma.

2.4.4. Ratele de indatorare

2.4.4.1. Rata levierului (L)

L = DT = datorii totale

L = =1.23

L = =0.62

Levierul sau rata indatorarii compara marimea DT cu cea a capitalului propriu, normele bancare impun o rata mai mica decat 1. Societatea studiata depaeste acest nivel in anul 2007 lucru care este cauzat de catre datoriile mari pe care le are societatea dar in anul 2008 situatia este redresata. Levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.

2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R)

R

R = =0.42

R = =0.33

Avand in vedere ca valoarea acestui indicator sunt in scadere si sunt situate , este 0.5 putem constata ca societatea are un grad extrem de redus de indatorare pe termen mediu si lung si deci poate contracta fara probleme un nou credit pe TL.

2.4.4.3. Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (R

R

R

R

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare exprima in numar de ani capacitatea societatii de a-si achita datoriile pe TL contractate. Limita maxima stabilita de normele bancare este de 3 ani atat in anul 2007 cat si in anul 2008 societatea studiata inregistreaza valori ale acestei ratea de mult peste 1 an ceea ce dovedeste o capacitatea proasta de rambursare a datoriilor financiare prin autofinantare.

2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R

R =

R =0.02

R =0.08

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare separa societatile sanatoase din punct de vedere financiar de cele falimentare. Limita maxima impusa de normele bancare este de 0,6. Societatea analizata inregistreaza valori mult sub aceasta limita datorita cheltuielilor financiare foarte reduse.

2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE)

2.5.1. Durata de rotatie a stocurilor (D)

D =

D =94.10

D =152.11

Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile necesar pentru reinnoirea stocurilor. In 2007 durata de rotatie a societatii este de aproximativ 94 de zile. Durata de reinnoire a stocurilor materiale si a stocurilor de produse finite prin intermediul cifrei de afaceri creste in 2009 ajungand la 152 de zile.

2.5.2. Durata de incasare a creantelor (D)

D

D = =15.27

D = =36.10

Durata de incasare a creantelor reprezinta numarul de zile in care fondurile financiare ale societatii sunt imobilizate in gestiunea clientilor. Se recomanda ca durata de incasare a creantelor sa fie cat mai redusa si sa nu depaseasca 30 de zile. In perioada analizata durata de incasare a creantelor, in anul 2008 este de peste 30 de zile ceea ce este nefavorabil pentru societate

2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D

D

D = =15.83

D =36.31

In perioada analizata societatea a inregistrat durate medii de plata a furnizorilor mai mari de 30 de zile, in anul 2007 societatea si-a incasat creantele in 15.27 zile si si-a achiatat furnizorii in 15.83 zile, in anul 2008 societatea si-a incasat creantele in 36.10 zile si si-a achitat furnizorii in aproximativ 36.31 zile. Avand in vedere faptul ca durata de achitare a furnizorilor e putin mai mare decat de durata de incasare a creantelor mentionam  acest aspect ca unul favorabil deoarece plata furnizorilor se face mai lent decat incasarea creantelor.

2.6 ANALIZA RENTABILITATII

2.6.1 Rata de rentabilitate economica bruta nominala(R_ebN)

R =

Cap_.inv.=Active fixe brute+NFR+Disponibilitati banesti

Cap _inv0=184619+37415+35377=257411

Cap _inv1=180924+43165+11709=235798

R = =0.21%

R = =0.12%

Rata de rentabilitate bruta reflecta eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a societatii. Ea evidentiaza eficienta capitalurilor investite si ar trebuie sa fie superioara rate inflatiei, pentu ca investitorii sa fie remunerate cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii din economie.

Societatea inregistreaza in 2007 o rata a rentabilitatii peste rata inflatiei (13.50%) , un lucru favorabil pentru societate, dar in 2008 aceasta rata a scazut ajungand putin sub rata inflatiei din acest an (8.21%).

2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(R_ebR)

R = , daca R_i>10

R = R_ebN-R_i, daca R_i<10

R_i0=4.84%

R_i1=5.88%

R_ebR0=R_ebN0-R_i0=0.21%-4.84%=-4.63%

R_ebR1=R_ebN1-R_i1=0.12%-5.88%=-5.76%

2.6.3 Rata rentabilitatii economice nete nominale(R_enN)

R =

R = %

R = %

Rata rentabilitatii economice nete tebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economia nationala ca societatea sa-si poata mentine substanta s-a economica. In perioada analizata rata rentabilitatii economice nete nominale e superioara ratei inflatiei in anul 2007, dar in anul 2008 scade avand 5,92%, aspect nefavorabil pentru societate, acest lucru ne indica faptul ca societatea nu e capabila sa-si pastreze intrgul activ economic.

2.6.4 Rata rentabilitatii financiare(R_f)

R =

R =

R =

Rata rentabilitatii reflecta randamentul utilizarii capitalurilor proprii, ea trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii de pe piata interbancara. Nivelul scazut al rentabilitatii financiare ne indica o activitate financiara neprofitabila a societatii. Se observa o scadere foarte mare a ratei rentabilitatii financiare in anul 2008 datorita scaderii nivelului profitului net.
   

2.7 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE

CF=5%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile) +20%*(cheltuieli cu personalul) +cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de expl+cheltuieli cu alte impozite  si taxe

CF₀=5%(90414+7567)+20%(17101)+10400+862=19581.25

CF₁=5%(79542+9136)+20%(17705)+13113+930=22017.9

CV=95%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile)+80%*cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

CV₀=95%(90414+7567)+80%(17101+2202)=108524.35

CV₁=95%(79542+9136)+80%(17705+1746)=99804.9

Societatea analizata nu prezinta un risc de exploatare ridicat in anul 2007 deoarece rata riscului de exploatre e extrem de redusa. Se observa o tendinta nefavorabila de crestere a acesteia in anul 2008. Indicele de securitate are aceeasi valoare in ambii ani analizati. Pozitia absoluta a societatii e foarte mare acest lucru evidentiind capitalul social de a-si adapta productia la cerintele pietei si indicand un risc de exploatare scazut in anul 2007 iar in anul 2008 pozitia absoluta a societatii e in scadere, indicand un risc de exploatre mare. Pozitia relativa inregistreaza valori mai mari cand riscul e minim asa cum este si in cazul societatii studiate, unde pozitia relativa are valori extrem de mari in anul 2007 si in scadere in perioada analizata. Pragul de rentabilitate e in crestere in perioada analizata. Situatia societatii e una confortabila deoarece cifra de afaceri neta depaseste cu mai mult de 15% punctul critic.

2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

2.8.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R₅+1,4*R₄+3,3*R₁+ 0,6*R₃+ R₂

R = RC=rezultatul curent

R =     AT=active totale

R =   

R =    CA=cifra de afaceri

R =

R =

R =

R₁ are semnificatia unei rate de rentabilitate economica, sau de eficienta a utilizarii activelor si este de dorit sa fie cat mai mare si sa creasca.

R =

R =

R₂ este un indicator de eficienta a utilizarii activelor care exprima rotatia activului prin cifra de afaceri. Cu cat activitatea societatii este mai eficienta, cu atat vanzarile sunt mai mari, iar activele se vor reinnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

R =

R =

R₃ semnifica gradul de indatorare al intreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomanda ca aceasta rata sa fie de o valoare cat mai mare.

R

R

R₄ are semnificatia capacitatii de finantare interna a societatii si se recomanda ca valoarea sa fie cat mai mare.

R =

R =

R₅ are semnificatia flexibilitatii societatii si arata ponderea activului circulant in activul total si se recomanda ca acest raport sa fie cat mai mare.

Z₂₀₀₇=0.36+1.68+0.43+0.74+0.55=3.76

Z₂₀₀₈=0.35+0.042+0.15+0.97+0.47=1.98

In 2007 Z este mai mare decat 3 ceea ce ne indica faptul ca societatea beneficiaza de o situatie financiara foarte buna, iar din punct de vedere bancar societatea beneficiaza de un grad crescut de incredere deoarece e solvabila, dar in 2008 Z este mai mic decat 3 lucru nefavorabil pentru interprindere.

2.8.2 Metoda centralei bilanturilor franceze

100Z=-1,225R₁+2,003R₂-0,824R₃+5,221R₄-0,689R₅-1,164R₆+0,706R₇+1,408R₈-85,544

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R6 =

R6 =

R7 =

R7 =

R8 =

R8 =

Z₂₀₀₇=-0.019+2.011-0.341+1.869-16.454-0.107+10.781+3.660-85.544=-    0.84

Z₂₀₀₈=-0.101+2.003-0.183+1.247-33.889+0.385+25.487+5.368-85.544=-0.85

Deoarece Z e mai mic decat -0.25 putem spune ca situatia interprinderii e riscanta, interprinderea prezentand o vulnerabilitate ridicata si avand sanse mari sa cunoasca dificultati economico-financiare.

2.8.3 Metoda Conan-Holder

Z=16*R₁+22*R₂-87R₃-10R₄+24R₅

R

R

R

R

R

R

R

R

R =

R =

R =

R =

R =

R =

R =

Z₂₀₀₇=2.40+38.50-0.87-2.40+10.56=48.19

Z₂₀₀₈=1.44+43.12-1.74-3.70+7.20=46.32

Deoarece valoare lui Z e pe intreaba perioada de analiza mai mare decat 16 nivelul bancar de referinta putem trage concluzia ca situatia interprinderii e foarte buna iar riscul de faliment e mai mic de 10%.

3.Analiza rapoartelor statice si dinamice dintre indicatorii valorici

3.1 Rapoarte statice

R_s0^CA/QF=

R_s1^CA/QF=

Studiaza modificarile intervenite in stocurile de produse finite, pentru ca raportul scade atunci asistam la o scadere a cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat scade productia fabricata ceea ce rezulta o crestere a valorii stocurilor de produse finite.

R_s0^QF/Qex=

R_s1^QF/Qex=

Studiaza evolutia stocurilor de productie neterminata si evolutia consumului intern, pentru ca raportul creste de la un an la altul, scade ponderea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

R_s0^VA/Qex=

R_s1^VA/Qex=

Reflecta modificarile intervenite in consumurile intermediare de la terti in activitatea de productie, raportul de indica o scadere ceea ce la randul ei ne semnalizeaza o crestere a consumurilor intermediare de la terti.

3.2 Rapoarte dinamice

R_s ^ICA/IQf =

Reflecta relatia dintre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei, reflecta o crestere pentru ca este mai mic decat 1 si este subunitar si inregistreaza o crestere a produselor fabricate si semifabricate.

R_s^IQf/IQex=

Reflecat evolutia dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul valorificarii activitatii de productie, este mai mare decat 1 si reflecta o scadere a consumurilor intermediare de la terti.

R_s^IVA/IQex=

Reflecta evolutia gradului de valorificare a resurselor materiale respectiv evolutia consumurilor de la terti.

Cauze nefavorabile a evolutiei raporturilor statice si dinamice

1.Modul de asigurare si utilizare a factorilor de productie

-tipul utilajelor utilizate

-resurse umane slab pregatite

-conditii nefavorabile ale pietei

Masuri:

-un program de pregatire a resurselor umane

-adaptarea produselor companiei la conditiile de piata

4. Analza factoriala a cifei de afaceri

Modelul descompunerii pe fractii

CA=N*

it=

it₀=

it₁=

ra=

ra₀=

ra₁=

gv=

gv₀=

gv₁=

=3*23128.1666*1.9480*0.8887 - 3*22514.1066*2.3164*0.9445=

=120117.5857-147771.7754=

= -27654.1897

Factori de influenta: N, it, ra, gv

=3*22514.1066*2.3164*0.9445 - 3*22514.1066*2.3164*0.9445=

= 147771.7754 - 147771.7754=

=0

=3*23128.1666*2.3164*0.9445 - 3*22514.1066*2.3164*0.9445=

=151802.1702 - 147771.7754=

=4030.3947

=3*23128.1666*1.9480*0.9445 - 3*23128.1666*2.3164*0.9445=

=127659.5698 - 151802.1702=

= -24142.6004

=3*23128.1666*1.9480*0.8887 -3*23128.1666*1.9480*0.9445=

=120117.5857 - 127659.5698=

= -7541.9841

Pe ansamblu cifra de afaceri a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.

1.Sub influenta lui N, CA a ramas constanta in ambele perioade, deoarece N e acelasi in ambele perioade.

2.Sub influenta factorului it, CA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-mijloacele fixe achizitionate au crescut intr-o proportie mult mai mare decat a crescut numarul de salariati

-achizitii de noi mijloace fixe

3.Sub influenta lui ra, CA a scazut, aspect negativ.

Cauze:

-lipsa factorilor de productie corespunzatori

-personal necalificat corespunzator sau insuficient

-mijloacele fixe mai vechi au atins gradul de uzura foarte mare

4.Sub influenta factorului gv, CA a scazut, aspect negativ din punct de vedere economic.

Cauze:

-activitate de marketing ineficienta

-concurenta mare pe piata

Masuri propuse:

-asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu obiectivele unitatii

-asigurarea cu materii prime de calitate

-cresterea randamentului mijloacelor fixe

5. Analiza valorii adaugate

VA=Mf*

ct=

ct₀=

ct₁=

ra=

ra₀=

ra₁=

rVA=

rVA₀=

rVA₁=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913 - 67542.32*0.9511*2.3449*0.4712=

=47436.1478-70979.308=

= -23543.161

Factori de influenta: Mf, ct, ra, rVA

=69384.5*0.9511*2.3449*0.4712 - .32*0.9511*2.3449*0.4712=

=72915.230-70979.308=

=69384.5*0.9524*2.3449*0.4712 - 69384.5*0.9511*2.3449*0.4712=

=73014.893 - 72915.230=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.4712 - 69384.5*0.9524*2.3449*0.4712=

=57122.189-73014.893=

=

=69384.5*0.9524*1.8345*0.3913 - 69384.5*0.9524*1.8345*0.4712=

=47436.1478- 57122.189=

=

Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea materiilor si serviciilor cumparate de terti.

VA e sursa pentru remunerarea angajatilor, din punct de vedere fiscal VA e baza determinarii TVA-ului.

Pe ansamblu Va a scazut aspect, negativ din punct de vedere economic.

1.Sub influenta factorului Mf, VA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-dotarea cu mijloace fixe corespunzatoare

-achizitii de noi mijloace fixe

2.Sub influenta compozitiei tehnologice, VA a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele fixe active adica in utilaje si instalatii care participa direct la obtinerea productiei

-perioada mai mare de timp in care mijloacele fixe active au fost puse in functiune

3.Sub influenta randamentului mijloacelor fixe active, VA a  scazut, aspect negativ.

Cauze:

-personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente

-atingerea parametrilor optimi de functionare nu s-a realizat

4.Sub influenta factorului ratei valorii adaugate, VA a scazut, aspect negative.

Cauze:

-scaderea cantitatii vandute

-cresterea pretului factorilor de productie

-cresterea consumurilor intermediare

Masuri propuse:

-scaderea consumurilor intermediare

-cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai buna organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la timp cu factori de productie corespunzatori

Analiza factoriala a productivitatii muncii

Wa=nz*h*

nz=

nz₀=

nz₁=

h=

h₀=

h₁=

=223*7*(55*690+45*950) - 225*8*(65*650+35*745)=

=125972700-122985000=

=2987700

Factori de influenta: nz, h, si, whi

= 223*8*(65*650+35*745)-225*8*(65*650+35*745)=

=121891800-122985000=

= -1093200

=223*7* (65*650+35*745)- 223*8*(65*650+35*745)=

=106655325-12189180=

= -1093200

=223*7*(55*650+45*745)- 223*7* (65*650+35*745)

=108138275-106655325=

= 1482950

=223*7*(55*690+45*950)- 223*7*(55*650+45*745)=

=125972700-108138275=

= 17834425

Pe ansamblul perioadei analizate productivitatea anuala a muncii a crescut, aspect pozitiv.

1.Sub influenta factorului numar mediu de zile lucrate pe ani de o persoana, Wa a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.

Cauze:

-pierderi de timp de ordinal zilelor

-mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii

2.Sub influenta factorului durata medie a zilei de lucru, Wa a scazut, aspect negative.

Cauze:

-o mai proasta organizare a timpului de lucru

-scaderea numarului mediu de zile lucrate determinate si scaderea duratei medii a zilei de lucru

3.Sub influenta factorului structura productiei, Wa creste, aspect pozitiv, adica creste ponderea produselor care are factorul calitativ mai mare decat nivelul mediu pe interprindere.

Cauze:

-modificari in structura cererii pe piata

-modificari in structura productiei din cauza aprovizionarii cu materii prime de calitate

4.Sub influenta factorului productivitatea orara la sortimentul i, Wa a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-o mai buna organizare a timpului de lucru

-creste productivitatea pe ora datorita materiilor prime de calitate, personal calificat corespunzator, utilaje mai performante

Masuri propuse:

-o mai buna organizare a timpului de lucru, respective ore si zile

-structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata

Analiza eficientei

7.1 Analiza eficientei mijloacelor fixe

Qf_Mf¹⁰⁰

Qf_Mf¹⁰⁰=

=13771.219-1476.479=

Factori de influenta:si, I, E, Ti, ri

_MF

=

_MF

=

=14504.06-14476.479=

=

_MF

_MF

=12857.36-14512.31=

_MF

=13771.29-12857.36=

=

Productia fabricata la 1000 lei mijloace fixe a scazut de la o perioada la alta, aspect negativ.

1.Sub influenta factorului "valoarea de inventor a mijloacelor fixe la inceputul perioadei", "productia fabricate la 1000lei mijloace fixe "a ramas constanta de la o perioada la alta, deoarece Si e constanta de la o perioada la alta.

2.Sub influenta factorului "intrari medii de mijloace fixe"," productia fabricate la 1000lei mijloace fixe" a crescut, aspect pozitiv.

Cauze:

-in perioada t0 achizitia de mijloace fixe a fost mai mare astfel ca in perioada t1 nu a mai fost necesara achizitia aceluiasi volum de mijloace fixe.

3.Sub influenta factorului "iesiri medii de mijloace fixe"," productia fabricate la 1000lei mijloace fixe" a crescut, aspect pozitiv.

Cauze:

-noile achizitii de mijloace fixe nu au inlocuit in mare parte mijloacele fixe mai vechi care nu s-au scos din functiune in totalitate

4.Sub influenta factorului "fond total de timp de lucru efectiv"," productia fabricate la 1000lei mijloace fixe" a scazut, aspect negativ.

Cauze:

-o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii

-lipsa de personal calificat, lipsa materii prime necesare, defectarea unor utilaje

5.Sub influenta factorului "randament orar", " productia fabricate la 1000lei mijloace fixe" a crescut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-factori de productie calitativi

-modernizarea utilajelor

Masuri propuse:

-asigurarea la timp cu factori de productie calitativi

-asigurarea cu mijloace fixe corespunzatoare obiectului de activitate

8. Analiza cheltuielilor cu salariile

Fs=

=3*1561*3.78 - 3*1800*3.16=

=17701.74 - 17064=

=637.74

Factori de influenta: N, th, sh

=3*1800*3.16 - 3*1800*3.16=

=0

=3*1561*3.16 - 3*1800*3.16=

=14798.28 - 17064=

= -2265.72

=3*1561*3.78 - 3*1561*3.16=

=17701.74 - 14798.28=

=2903.46

In perioada analizata fondul annual de salarii a crescut, aspect negative din punct de vedere economic.

1.Sub influenta factorului N, fondul de salarii a ramas constant de la o perioada la alta, deoarece N e constant de la o perioada la alta

2.Sub influenta factorului "numar mediu de ore lucrate de o persoana intr-un an",fondul de salarii a scazut, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

Cauze:

-restrangerea activitatii firmei

-cresterea productivitatii muncii

3.Sub influenta factorului "salar mediu orar pe unitate", fondul de salarii a crescut, aspect negative.

Cauze:

-cresterea profitului firmei putandu-se oferii astfel un salariu mai mare

-personal mai calificat

-motivarea personalului datorita cresterii productivitatii muncii

Masuri propuse:

-adecvarea salariului mediu orar la situatia pietei

-eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor

9. Analiza cheltuielilor cu dobanzile

D_CA¹⁰⁰⁰=e_cpm*k_i*r_d*1000

=1.96*0.07*0.002*1000 - 1.74*0.072*0.004*1000=

=0.2744 - 0.50112=

= -0.22672

Factori de influenta: e_cpm, k_i, r_d

=1.96*0.072*0.004*1000 - 1.74*0.072*0.004*1000=

=0.56448-0.50112=

=0.06336

∆

= -0.01568

Pe ansamblul perioadei analizate cheltuielile cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic.

1.Sub influenta factorului "eficienta cu care e utilizat capitalul permanent", cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a crescut, aspect negative din punct de vedere economic,creste capitalul necesar obtinerii unei unitati de vanzare ceea ce determina scaderea eficientei utilizarii capitalului permanent.

Cauze:

-exista o mare parte de active care nu participa la formarea cifrei de afaceri

2.Sub influenta factorului "cota de participare a imprumuturilor la formarea capitalului permanent", cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri scad, aspect pozitiv din punct de vedere economic, scad imprumuturile firmei intr-o masura mai mare decat scade capitalul permanent, adica creste gradul de autonomie financiara a firmei si creste dependent fata de banca.

Cauze:

-trezorerie pozitiva

-existenta surselor proprii de finantare

3.Sub influenta factorului "rata medie a dobanzii",cheltuielile cu dobanzile la 1000lei cifra de afaceri a scazut, aspect pozitiv.

Cauze:

-evolutia cerere-oferta pe piata

-relaxarea conditiilor de creditare a bancii

Masuri propuse:

-scaderea gradului de indatorare

-folosirea activelor firmei intr-o masura mai mare la formarea cifrei de afaceri

10. Analiza rentabilitatii economice

=0.50*0.09*100 - 0.57*0.24*100=

=4.5 - 13.68=

= -9.18

Factori de influenta:

=0.50*0.09*100 - 0.50*0.24*100=

=4.5 - 12=

= - 7.5

In perioada analizata rentabilitatea economica a scazut de la o perioada la alta, aspect negative din punct de vedere economic.

1.Sub influenta factorului "viteza de rotatie a capitalului permanent", rentabilitatea economica a scazut, aspect negative.

Cauze:

-cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie

-scaderea ponderii imobilizarilor fixe active

2.Sub influenta factorului "rata rentabilitatii comerciale",rentabilitatea economica scade, aspect negative.

Cauze:

-cresterea costurilor

-scaderea volumului fizic al vanzarilor

Masuri propuse:

-optimizarea structurii capitalurilor

-reducerea nivelului stocurilor de materii prime, material, produse finite

-reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a  acestora

-reducerea costurilor

-cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii produselor

11. Analiza rentabilitatii financiare

=0.76*0.07*100 - 0.98*0.22*100=

=5.32 - 21.56=

= -16.24

Factori de influenta:

=0.76*0.22*100 - 0.98*0.22*100=

=16.72 - 21.56=

= -4.84

=0.76*0.07*100 - 0.76*0.22*100=

=5.32 - 16.72=

= -11.4

In perioada analizata rentabilitatea financiara a scazut de la o perioada la alta, aspect negative din punct de vedere economic.

1.Sub influenta factorului "viteza de rotatie a capitalurilor proprii", rentabilitatea financiara a scazut, aspect negative.

Cauze:

-modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii capitalurilor proprii

2.Sub influenta factorului "rentabilitate comerciala", rentabilitatea financiara a scazut, aspect negative din punct de vedere economic.

Cauze:

-cresterea cheltuielilor de exploatare

-scaderea volumului vanzarilor

-folosirea unui regim nefavorabil de calcul a amortizarii si provizioanelor

Masuri propuse:

-modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm superior modificarii capitalurilor proprii, sporirea eficientei utilizarii acestuia

-modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare

-sporirea volumului vanzarilor

-folosirea unui regim, favorabil de calcul a amortizarii si provizioanelor

Capitolul 12. Concluzii

12.1 PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectivului de activitate al societatii

Cresterea capitalului propriu, reflectata in situatia neta

Surplusul surselor permanente fata de nevoile permanente de acoperit

Incheierea exercitiului financiar in 2008 cu profit

Existent unei capacitate de finantare in 2008

Durata de incasare a creantelor este mai mica decat durata de achitare a furnizorilor, firma inregistrind un excedent de trezorerie

Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond de rulment

scade ponderea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

noile achizitii de mijloace fixe se concretizeaza in mijloacele fixe active adica in utilaje si instalatii care participa direct la obtinerea productiei

mai buna organizare a timpului de lucru

factori de productie calitativi

cresterea productivitatii muncii

cresterea profitului firmei

trezorerie pozitiva

existenta surselor proprii de finantare

evolutia cerere-oferta pe piata

12.2 PUNCTE SLABE

Lipsa autonomiei financiare

Lichiditate redusa

Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de rulment scazut

Nivelul scazut al rentabilitatii financiare

scadere a cifrei de afaceri intr-o proportie mai mare decat scade productia fabricata ceea ce rezulta o crestere a valorii stocurilor de produse finite

activitate de marketing ineficienta

personal necalificat pentru mijloacele fixe active existente

scaderea cantitatii vandute

cresterea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie

modificarea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior modificarii capitalurilor proprii

o slaba organizare a timpului de lucru, mai multe sarbatori legale in timpul saptamanii

Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare

Reinvestirea unei parti mai mari din profitul net

Reducerea gradului de indatorare, prin achitarea datoriilor

Reducerea ponderii datoriilor pe termen scurt si prin marirea scadenetelor acestora

Micsorarea duratei de incasare a creantelor

modificarea profitului net in sensul cresterii intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri prin reducerea cheltuielilor de exploatare

reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a acestora

reducerea costurilor

cresterea preturilor bazata pe imbunatatirea calitatii produselor

asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordant cu obiectivele unitatii

structura productiei sa fie corelata cu cererea de pe piata

cresterea randamentului mijloacelor fixe active printr-o mai buna organizare a productiei si a muncii, prin asigurarea la timp cu factori de productie corespunzatori

eficientizarea numarului de salariati conform nevoilor