QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Lucrare de diploma - importanta intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli la "s.c. alavelo s.a." ludus








LUCRARE DE DIPLOMA


IMPORTANTA INTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA "S.C. ALAVELO S.A." LUDUS














CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE " ALAVELO" S.A. LUDUS



. CADRUL ORGANIZATORIC


CADRUL GENERAL DE FUNCTIONARE A S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS



Societatea comerciala "ALAVELO" SA LUDUS a fost infiintata in temeiul Legii nr.15 din 1990, fiind inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului J-26-7/1991.

Sediul social se afla la Ludus, str.1 Mai, nr.40, judetul Mures si nu are sucursale sau filiale in tara.

Societatea comerciala "ALAVELO"S.A LUDUS este organizata si functioneaza ca unitate economica cu personalitate juridica de societatea pe actiuni. Ea a fost infiintata in actuala forma juridica prin Hotararea Guvernului nr.1200 din data de 12 noiembrie 1990 si a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului la data de 17 ianuarie 1991.

Unitatea a luat fiinta in anul 1949, dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie, prin comasarea mau multor ateliere particulare de activitati diferite de pe raza fostului  raion Ludus. In perioada de la infiintare in 1965 productia fost eterogena si numai dupa acesta incepe sa se prefigureze actualul obiect de activitate iar in 1970 sa se produca primele obiecte de cauciuc care vor merge la export, in Germania, Ungaria si Cuba.

Denumirea unitatii era "Fabrica Mixta de Industrie Locala" Ludus care se dezvolta in continuu pentru ca in anul 1977 in cadrul unui proces de reorganizare sa treaca in subordinea

Ministerului de Chimice, primind noua denumire "fabrica de Confectii Metalice si Articole din Cauciuc" cu sediul in Ludus.

Dupa reorganizare, intreprinderea are 2 domenii importante de activitate care se realizeaza in cadrul a 2 sectii principale:

Sectia de prelucrari, confectii si constructii metalice

Sectia de resapare anvelope, articole tehnice din cauciuc si mase plastice

In 1981 intreprinderea obtine transferul unei instalatii de fabricat camere si anvelope velo Moreni devenind astfel "Fabrica de Anvelope " Ludus.

Sectorul de activitate al Societatii comerciale "ALAVELO" S.A LUDUS este cod C.A.E.N sectiunea E, industria prelucratoare.

Ramura de activitate: Subsectiunea EH - industria de prelucrarea a cauciucului si a maselor plastice diviziunea 25 cu,

Activitatea de baza :

2511 - fabricarea pneurilor si a camerelor de ser

2513 - fabricarea altor produse de cauciuc

2932 - fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere

2875 - fabricarea altor articole din metal

5156 - comert  cu ridicata al altor produse intermediare

Principalele produse ale Societatii comerciale "ROMEVELO" S.A LUDUS sunt:

- anvelope si camere moto si velo

- camere auto

- garnituri presate din cauciuc

- matrite si piese de schimb din metal

In ceea ce priveste pozitia fata de concurenta, conform unui studiu efectuat anul trecut de catre o firma independenta la cererea conducerii Societatii comerciale "ALAVELO" S.A LUDUS aceasta se claseaza aproximativ 90% in ceea ce priveste calitatea. Din punct de vedere al preturilor practicate in acest moment de Societatea comerciala "ROMEVELO" S.A LUDUS

acestea sunt sub cele practicate de concurenta la unele repere si produse finite in timp ce la altele acestea sunt peste nivelul concurentei.

Principalele societati comerciale concurente pe categoriile de produse ale Sociertatii comerciale "ALAVELO"S.A LUDUS sunt:


Camere auto: S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Silvana S.A Zalau, S.C Victoria S.A Floresti, S.C Rotrans S.A Turnu-Severin.

Anvelope si camere moto si velo: la aceste produse concurenta provine din partea a aproximativ a 10 societati care importa din China la un pret mai mic decat cel practicat de S.C "ALAVELO" S.A LUDUS.

Garnituri presate:. S.C Fartec S.A Brasov, S.C Jilava S.A Bucuresti, SC Artego SA Tg Jiu si o multime de alte societati private mai mici de importanta locala in diferite regiuni ale tarii.

Principalii furnizori:

S.C Carom S. A Onesti,. S.C Arpechim S.A Pitesti, S.C Fibrex S.A Savinesti, S.C Bicapa S.A Tarnaveni, S.C Danubiana S.A Bucuresti, S.C Amco S.A Otopeni, S.C Chemtrades S.R,.L Bucuresti, S.C Bridexim S.R. L Bucuresti.

Principalii beneficiari:

Sunt 28 de reprezentante care acopera tot teritoriul tarii ce functioneaza in structura de S.R.L, S.C Roman S.A Brasov, precum si regiile miniere din Petrosani si Abrud..


1.1.2 LOCALIZAREA SOCIETATII


Orasul Ludus este situat aproape in centrul Transilvaniei, fiind impartit de raul Mures in doua, orasul nou, unde este situat si Societatea comerciala "ALAVELO" S.A si orasul vechi, prin care trece drumul E 60 care leaga municipiile Tg Mures si Cluj Napoca.

Societatea comerciala "ALAVELO" S.A LUDUS este singurul producator de anvelope si camere velo din Romania.Societatea are linie de cale ferata racordata la statia Ludus.

Asigurarea energiei electrice se face din sistemul national, iar aburul este produs in centrala proprie situata in incinta societatii prin folosirea drept combustibil al gazelor naturale din reteaua nationala.

Apa necesara consumului tehnologic este preluata din raul Mures, iar apa potabila este preluata de reteaua orasului Ludus.


1.1.3. ORGANELE DE DECIZIE ALE SC ALAVELO SA LUDUS


Din organigrama SC ALAVELO SA LUDUS se poate observa ca Adunarea Generala a Actionarilor decide politica ei economica si comerciala fiind organul de conducere al societatii.

Gestiunea societatii este supravegheata de actionari si de comisia de cenzori.

Organul de decizie este deci Adunarea generala a Actionarilor care la inceputul exercitiului financiar aproba indicatorii economico-financiari prin intermediul Bugetului de venituri si cheltuieli care la randul sau este analizat si avizat de Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie prin intermediul presedintelui care este directorul general, transmite datele din buget directorilor executivi care conduc, urmaresc si duc la indeplinire, prin birourile, compartimentele si formatiile de lucru din subordine, dispozitiile primite pentru realizarea indicatorilor economico-financiari in conformitate cu hotararile Adunarii generale a Actionarilor, potrivit specificului de activitate.

La randul lor compartimentele informeaza luna de luna Consiliului de Administratiei despre realizarea indicatorilor privind productia obtinuta, volumul desfacerilor si incadrarea in indicatorii economico-financiari stabiliti prin hotararile Adunarii Generale a Actionarilor dupa cum urmeaza:

compartimentul comercial - prin intermediul caruia societatea aprovizioneaza procesul de productie precum si desfacerea productiei obtinute, pune la dispozitie compartimentului financiar in primul rand documentele privind aprovizionarile cu materii prime iar prin desfacerea produselor finite furnizeaza acesteia documentele privind vanzarile.

compartimentul productie - pune la dispozitie compartimentului financiar-contabil prin documentele specifice datele privind productia obtinuta

compartimentul financiar-contabil - prelucreaza informatiile primite de la cele doua compartimente reusind sa conduca o evidenta contabila corecta privind realizarea indicatorilor economico-financiar intr-o anumita perioada.

Avand in vedere acest caracter centralizat al conducerii societatii in orice moment se poate lua o decizie privind corectarea neincadrarile in indicatori iar prin masurile luate sa se realizeze indicatorii ecnomico - financiari trasati.


Organele de conducere ale societatii sunt prezentate in tabelul 2 al acestui studiu.

Conducerea societatii:

Consiliul de Administratie:


TABEL 1: Componenta Consiliului de Administratiei:


Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia



Inginer

Presedinte



Inginer

Membru



Inginer

Membru



Inginer

Membru



Subinginer

Membru


Sursa: cercetare proprie



Comisia de cenzori:


TABEL 2: Componenta Comisiei de cenzori

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia



Economist

Cenzor



Economist

Cenzor  independent



Economist

Cenzor



Economist

Cenzor


Sursa: cercetare proprie


. ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI SOCIAL


Prezentarea capitalului social


Capitalul social al Societatii comerciale "ALAVELO" S.A. LUDUS a suferit o serie modificari din momentul de la inmatricularii la Oficiul Registrului Comertului de la data de 17 ianuarie 1991.La data infiintarii societatii capitalul social subscris si varsat a fost de 287.000 lei imparti in 57.540 actiuni nominative in valoare nominala de 5000lei fiecare.

In 1992, 1993, 1994 si 1997 au avut loc o serie de majorari ale capitalului social reprezentand fie reevaluari ale activelor societatii, fie inscrierea valorii trenului in capitalul firmei.

In prezent capitalul social al Societatii comerciale " ALAVELO"S.A LUDUS este de 1.630.667,5 lei care este impartit in 652.267 actiuni cu valoare nominala de 2,5 lei pe actiune.

Societatea a participat la programul de privatizare in masa (P.P.M) desfasurat in Romania in anii 1995-199 in conformitate cu Legea nr.55/1995 privind Programul de privatizare in masa. La momentul respectiv principalii actionari erau F.P.S, F.P.P 3 Transilvania, si persoane fizice care au subscris certificate de proprietate la aceasta societate.

De la infiintarea celei de a 2-a piete secundare de valori mobiliare, RASDAQ, actiunile Societatii comerciale "ALAVELO" S.A LUDUS sunt tranzactionabile astfel incat structura actionariatului a suferit frecvente modificari.

Este important de mentionat ca F.P.P 3 Transilvania a fost reorganizat in aceasta perioada si s-a transformat in Societatea de Investitii Financiare Transilvania cu sediul la Brasov.

Totusi obiectivele ale acestei societati cu privire la Societatea comerciala " ALAVELO"  S.A LUDUS nu s-a modificat importanta fiind cresterea valorii actiunilor si a dividentelor acordate anual. Fondul Proprietatii de Stat si-a vandut actiunile unui investitor privat care a mai achizitionat actiuni de pe piata secundara de valori mobiliare, astfel incat la inceputul anului 2002 actionariatul se prezenta ca in tabelul urmator:



Structura capitalului social


TABEL 3: Structura capitalului social

mii lei-


Specificatie

Total

SIF

S.C. ZRC INVEST S.R.L.

Alti actionari

Numar actiuni




Valoare nominala





Valoare pachet

(mii lei)





Procent





Sursa: cercetare proprie


GRAFIC. 1. - Structura capitalului social



Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care ii permit sa execute repere si produse diverse din lemn , mase plastice, cauciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960 - 1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime in exploatare.

Ca urmare a nivelului tehnologic existent, costurile de fabricatie ale produselor "S.C. ALAVELO S.A. " Ludus sunt superioare celor din import, in special cele provenind din Comunitatea Europeana. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de componenta factorului uman .




CAPITOLUL 2: BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI


2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al intreprinderii.



Toate deciziile adoptate la nivelul intreprinderii - tehnice, economice, organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac necesar un nou echilibru, angajand in acest scop modificari in nivelul si structura necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al intreprinderii cu ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii acestuia, fondurile proprii si cele imprumutate, relatiile cu agentii economici, cu salariatii, varsamintele la buget, etc.

Pornind de la necesitatea asigurarii principiilor universalitatii , echilibrului si realitatii, care trebuie sa se afle la baza elaborarii si executarii oricarui buget, prin bugetul de venituri si cheltuieli se urmaresc urmatoarele obiective:

proiectarea tuturor fluxurilor in lei si valuta, ocazionate de intreaga activitate a  agentilor economici, pentru cunoasterea si tinerea sub control a intrarilor si iesirilor de bani si in final, al capacitatii de a onora integral si la timp platile;

reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor, proiectarea si optimizarea capacitatii agentilor economici de a realiza beneficii ( profit);

desfasurarea tuturor resurselor de care dispune agentul economic pentru finantarea nevoilor de finantare a actiunilor social-culturale si a altor actiuni;


evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti ale agentilor economici cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii, cu alte persoane fizice si juridice in calitate de debitori sau creditori;

proiectarea evolutiei patrimoniului administrat de agentii economici, prin reflectarea modificarilor ce se estimeaza in structura acestuia.

Modificarile de bugeturi si cheltuieli nu contine date specifice programului de productie, acesta constituind o sectiune distincta care conditioneaza realizarea veniturilor si a tuturor resurselor de finantare.

Ca urmare, cele doua sectiuni importante -  programul de productie si bugetul, trebuie elaborate intr-o restransa coleratie asigurandu-se, in felul acesta, urmatoarele cerinte vizand realizarea gestiunii economice si autonomia financiara:

agentii economici pentru a obtine profitul trebuie sa se asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielile;

determinarea incorecta a profitului rezultat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor si "umflarea " cheltuielilor se sanctioneaza drastic de legislatia financiara;

in bugete nu pot fi inscrise si aprobate cheltuieli fara stabilirea resurselor din care ar urma sa fie finantate;

eventualele subventii de la bugetul statului se acorda numai in cazurile prevazute de lege si in limitele aprobate;

creditele bancare se prevad in buget numai in limitele si conditiile legale si numai dupa negocierile acestora cu bancile.



CONTINUTUL SI STRUCTURA UNUI BUGET DE VENITURI SI CHELTUIELI


Bugetele de venituri si cheltuieli au drept scop tinerea sub control alea activitatii agentilor economici prin intermediul prognozarii si urmaririi cheltuielilor ce pot fi acoperite din venituri sau din alte surse punand in evidenta posibilitatile de finantare a cheltuielilor unitatilor patrimoniale.

Prin bugetele de venituri si cheltuieli se limiteaza cheltuielile necesare obtinerii de venituri.Continutul si structura unui buget de venituri si cheltuieli al activitatii generale se prezinta astfel



TABEL 4 Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli


Bugetul activitatii generale

Specificatie

Nr. rd.

Exercitiul financiar


Precedent realizat

Curent

Total

(preliminat)

Din care

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

A








I. Venituri totale din care: (rd.02+rd.08+rd.09)








1. Venituri din exploatare total, din care:








a) subventii pe produse si activitati








b) subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif








c) transferuri








d) prime acordate producatorilor agricoli








e) alte venituri








2. Venituri financiare








3. Venituri exceptionale








II. Cheltuieli totale din care: (rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22)








1. Cheltuieli pentru exploatare, total din care:








a) cheltuieli materiale








b) cheltuieli de personal, din care:

salarii brute

asigurari si protectie sociala






















c) cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele








d) cheltuieli de protocol reclama si publicitate








2. Cheltuieli financiare








3.Cheltuieli exceptionale








4. Rezerve legale








5. Acoperirea pierderilor din anul precedent








6. Impozitul








III. Rezultatul net al exercitiului (rd.01-rd.10)








Manager

Conducatorul compartimentului financiar contabil



CLASIFICAREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI


In practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa mai multe criterii ca:

1 - conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor;

2 - obiectivul activitatii bugetare;

3 - perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile;

4 - dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate;

5 - variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;


In raport cu aceasta conceptie bugetele de venitui si cheltuieli se clasifica in:

a) bugetul de tip financiar potrivit caruia veniturile reprezinta intrari in sistemul condus (S) in calitate de fonduri alocate in vederea acoperirii cheltuielilor care reprezinta iesirile din sistemul condus; Bugetul este utilizat ca instrument de management jucand rolul de "regulator" sau de "feedback" a cheltuielilor in functie de resursele bugetare alocate. Ecuatia matematica a acestui tip de buget se reprezinta astfel:

DC = Fd. a - Ch. E


 



in care:

DC - economii (+) sau depasiri (-) ale cheltuielilor bugetate;

Fd. a - fonduri alocate;

Ch. e - cheltuieli efective;


b)    bugetul de tip economic este bugetul potrivit caruia cheltuielile reprezinta intrari in sistemul condus (S) in calitate de consumuri de resurse necesare realizarii veniturilor care reprezinta iesiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management, jucand rolul de

"regulator" sau "feedback" a maximizarii rezultatelor economico - financiare calculate ca diferente intre venituri si cheltuieli.

Ecuatia matematica a  acestui tip de buget se prezinta astfel:

R = V - Ch


 



in care:

R - profit (+) sau pierdere (-);

V - venituri;

Ch - cheltuieli;


c) bugetul de tip banesc conform caruia incasarile reprezinta intrari in sistemul xondus (S), iar platile reprezinta iesiri din sistemul condus. Ecuatia matematica a acestui tip de buget este:

T = I - P


 




in care:

T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

I - incasari;

P - plati;


In functie de cel de al doilea criteriu avem:

a) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operationale prin care se evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs, lucrare, serviciu (PLS). Ele se mai numesc si bugete proiect sau programe de activitati.

De regula, bugetul de venituri si cheltuieli pentru a putea oferi date si informatii suplimentare cu privire la activitatea desfasurata are doua componente suplimentare:

componente "Repartizarea profitului net";

componente "Principalii indicatori economico - financiari" pe acare ii prezentam in continuare.


b) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai pentru venituri sau numai pentru cheltuieli structurale prin care se evalueaza si/sau cheltuielile unei subdiviziuni

organizatorice apartinand unitatii patrimoniale ca de exemplu: sectii, ateliere, magazine, depozite etc. Ele se mai numesc bugete organizare.

c) bugete de venituri si cheltuieli, respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli functionale care evalueaza veniturile si/sau cheltuielile generate de principalele functii, activitati, subactivitati ale unei unitati patrimoniale ca de exemplu: comerciala, productie administrativa etc.


In functie de factorul timp avem:


a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli periodice. Ele sunt elaborate si au o perioada de valabilitate de regula un an calendaristic avand o defalcare trimestriala si/sau lunara;


b)    bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli glisante (conturi). Ele presupun actualizarea veniturilor si/sau cheltuielilor ori de cate ori apar schimbari in cerintele perioadei curente sau a celor urmatoare.


Dupa acest criteriu ( sfera de cuprindere ) avem:


a) Bugete de venituri si cheltuieli generale, care se intocmeste pe ansamblu activitatii unei unitati patrimoniale;


b)    Bugete de venituri si cheltuieli partiale, care se intocmeste pe diferite segmente ale activitatii unei unitati patrimoniale;


In functie de variatia veniturilor si cheltuielilor care are loc in raport cu volumul de activitate programate avem:


a) bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe)care sunt influentate de volumul activitatii programate si variabile care sunt direct proportionale cu volumul activitatii programate;


b)    bugete de venituri si cheltuieli, fie numai pentru venituri, fie numai pentru cheltuieli flexibile in care veniturile si/sau cheltuielile sunt dimensionate in functie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacitatilor de productie.



2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI



Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitand utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii intreprinderii, limitand la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.


Pragul de rentabilitate: reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este egal cu zero.


Costuri fixe

P.r.

Pretul de livrare unitar - Costuri variabile unitare


Lichiditatea globala: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.


Active circulante

L.g.

Datorii curente



Lichiditatea redusa


Active circulante - Stocuri

L.r.

Datorii reduse



Lichiditatea imediata


Trezoreria

L.i.

Datorii pe termen scurt



Securitatea financiara: reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii


Capitaluri proprii

S.f.

Datorii pe termen scurt



Rata rentabilitatii economice: masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate.


Profitul exploatarii

R.e.

Total active


Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei; trebuie sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cit mai scurta.


Rata rentabilitatii financiare: exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.


Profitul net

R.f.

Capitaluri proprii



Solvabilitatea patrimoniala: reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.


Capital propriu

S.p.

Total pasiv


Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand rezultatul obtinut depaseste 30 , indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.


Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )


Capital strain

R.a.f.

Capital propriu


Gradul de  indatorare: arata limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile proprii.


Plati exigibile

G.i.

Total activ



Rata profitului

Profit brut

R.p.

Cifra de afaceri



Potentialul de dezvoltare crestere


Prelevari din profit pentru fondul de dezvoltare

P.d.

Fond de rulment


Perioada de recuperare a creantelor


( Debitori Facturi incasate )

P.r.c. 365 ( zile )

Cifra de afaceri


Perioada de rambursare a datoriilor


Obligatii

P.r.d. 365 ( zile )

Cifra de afaceri


Rotatia stocurilor


Cifra de afaceri

R.s. 365 ( zile )

Total stocuri - Facturi neincasate



16) Productivitatea muncii


Cifra de afaceri

P.m.

Numar total de personal


17) Ponderea salariilor in costuri


Salarii directe

P.s.c. (

Costuri directe de productie


Normele metodologice de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli urmeaza sa se actualizeze in functie de prevederile actelor normative ce se vor elabora ulterior, dar indiferent

de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii in gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificand rolul informatiilor contabile in procesul conducerii activitatii.


2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE


Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc in ansamblul general al economiei financiare atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic, national si international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cat si pentru dezvoltarea acesteia in concordanta cu mediul economic in care exista si cu tendintele acestuia.

Pentru ca aceasta politica sa fie cat mai exacta si cat mai utila organelor  executive ale agentului economic ea trebuie sa isi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate in conditii de rentabilitate in mod cat mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa incerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare in functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atat pe termen scurt cat si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului in care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

Evaluarea nevoilor de capital

Gasirea posibilitatilor de finantare

Organizarea folosirii capitalului atras in modul cel mai eficient posibil.

In conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru intre venituri si cheltuieli. Pentru a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, incasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentand un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. In acest sens bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate in mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

"La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei intr-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Varful de lance a acestei strategii il reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*


CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE


Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

Orienteaza intreprindere spre un anumit scop, respectiv cresterea productiei, implicit a vanzarilor, a rentabilitatii, solvabilitatii, micsorarea riscurilor, intarirea pozitiei pe piata etc. Fara un buget (plan), conducerea intreprinderii nu are alte repere decat realizarile din perioadele precedente sau/si ale concurentei. Dar a ne conduce numai dupa acestea ar insemna doar sa se extrapoleze conditiile din trecut in viitor ceea ce nu este intotdeauna de dorit sau realizabil.

Favorizeaza introducerea unui sistem de control asupra modului de gestionare a tuturor   categoriilor de resurse utilizate la nivelul intreprinderii. De aceea este necesar sa se formeze o mentalitate a salariatilor si a conducatorilor asupra drepturilor si libertatilor individuale si colective cu privire la gestiunea intreprinderii in ansamblul ei si pana la ultimul loc de munca.

Coordoneaza eforturile tuturor structurilor organizatorice ale firmei in realizarea obiectivelor prevazute, intrucat toate sunt antrenate si implicate in procesul bugetar. Pentru aceasta este necesar ca la nivelul fiecarei structuri sa se utilizeze instrumentele de dimensionare a eforturilor si rezultatelor care sa nu fie in contradictie cu interesul general si cel al grupului. Orice dezechilibru in cadrul firmei anuleaza functiile si rolul intregului proces de bugetare.

Procesul de bugetare poate sa conduca la aparitia unor "limitari" daca prevederile bugetare sunt considerate imuabile. Un asemenea pericol este cu atat mai mare cu cat bugetele sunt mai detaliate si nu asigura un spatiu de manevra in cadrul propriilor prevederi .


2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE


Literatura de specialitate mentioneaza unele principii ale caror respectare asigura coerenta necesara sistemului bugetar.


Principiul totalitatii respectiv cuprinderea tuturor activelor intreprinderii intr-o coordonare care sa asigure echilibrul dintre diferitele compartimente functionale si operationale. Acest principiu trebuie sa asigure armonizarea intregului sistem de interese existent la nivelul firmei.


Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate al intreprinderii - un buget este intotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate.  

Principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu politica generala a intreprinderii. Bugetarea trebuie sa diminueze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cat mai eficace a obiectivelor strategice ale intreprinderii.  


Principiile supletei intr-un cadru economico social tot mai incarcat cu diferite categorii de constrangeri. Un buget trebuie sa fie flexibil, sa permita adaptarea la modificarile mediului, unul dintre acestia fiind inflatia .

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza in continuare economia Romaniei. In esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor intr-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atat in elaborarea, cat si in realizarea bugetelor.

De aceea in etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luandu-se in considerare inductoarele de preturi prognozate pentru domeniul in care activeaza intreprinderea respectiva.

In lipsa acestor indici se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata. Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

  1. Se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vanzare necompetitive, atat datorita cererii solvabile cat si posibilei concurente;
  2. Costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc inainte ca majorarea preturilor de vanzare sa fie posibila, fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit profitului asteptat.

ISTORICUL BUGETARII IN ROMANIA


Prima incercare de reglementare a procesului de bugetare a activitatii agentilor economici s-a facut in 1991, cand Ministerul Economiei si Finantelor a introdus un model de buget constand din 9 (noua) situatii distincte. In acest demers al autoritatilor a prevalat mai mult caracterul birocratic decat motivatia necesitatii financiare.

In 1995 Ministerul Finantelor a imbunatatit procesul bugetar.

Prin O.M.F. nr. 596/1995 au fost aprobate normele metodologice privind intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre Regiile Autonome si Societatile Comerciale cu capital de stat fara sa faca nici o precizare la societatile cu capital privat.

Desi cu aceasta ocazie a fost pastrat numarul situatiilor acestea au fost corelate mai logic. Evident la momentul respectiv economia romaneasca era dominata inca de societatile cu capital de stat astfel incat majoritatea actelor normative se refereau in mod expres la acestea.

In luna mai 2000 au fost abrogate toate reglementarile anterioare referitoare la desfasurarea procesului de bugetare a  afacerilor printr-un nou ordin: Ordinul Ministrului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei partea 1 nr. 7 din 2000.

Prin acest ordin s-au adus 3 (trei) modificari majore procesului de bugetare a afacerilor din Romania:

au fost cuprinse pentru prima data si societatile comerciale cu capital privat, ordinul adresandu-se in mod expres societatilor nationale, companiilor nationale, societatilor comerciale cu capital de stat, institutelor nationale de cercetare - dezvoltare, si tuturor agentilor economici cu capital privat denumiti in ansamblu agenti economici;

structura bugetului a fost redusa la 4 situatii in loc de 9;

agentii economic pot utiliza in activitatea de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli si formulare specifice necesare intereselor proprii de conducere a afacerilor;



CAPITOLUL 3: INTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI LA S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS


Principala componenta a bugetului de venituri si cheltuieli anume bugetul activitatii generale din cadrul formularului 01 cuprinde date referitoare la veniturile, cheltuielile si rezultatele preconizate a fi realizate in anul curent, precum si date referitoare la profitul repartizat, surse de finantare a investitiilor, cheltuieli pentru investitii si date de fundamentare.

Cele 11 subdiviziuni ale formularului pot fi impartite in 2 mari grupe:

Rezultate financiare ale activitatii curente (subdiviziunile I-VII si XI);

Nevoile de investitii si finantarea lor (subdiviziunile IX si X);


Prima grupa cu rezultatele  financiare ale activitatii curente se refera la stabilirea profitului brut din cadrul exercitiului previzionat si la repartizarea acestuia in conformitate cu hotararile organelor de decizie din cadrul firmei si cu prevederile legale in domeniu.

Pentru determinarea profitului brut este necesara cunoasterea totalitatii veniturilor si a cheltuielilor aferente realizarii acestora, informatii pentru obtinerea carora trebuie consultate departamentele de marketing, vanzari, productie, tehnic, personal, pe langa cel financiar - contabil.



PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2007 LA S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS



Pe baza studiilor de marketing fiecare firma isi cunoaste intinderea pietii de care ar putea beneficia in viitorul apropiat, in conditiile cererii globale si a concurentei existente. Pornind de la astfel de date orice societate iti poate programa veniturile pe 2 cai:


Metoda pragului de rentabilitate

Analiza marginala a productiei



3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE



Cele mai multe firme produc un numar mare de repere iar cheltuielile de regie sunt greu de repartizat separat pe fiecare categorie de produse obtinute. Pentru a elimina problemele care pot apare din repartizarea cheltuielilor fixe asupra diferitelor produse obtinute de catre firma datele de pornire pot fi simplificate, trecandu-se la utilizarea cifrei de afaceri care pot asigura profitul dorit.

Pe baza informatiilor oferite de departamentul contabil al firmei si de la celelalte departamente de control si verificare a productiei pot fi considerate ca informatii certe urmatoarele date:

Cheltuielile fixe prognozate pe anul urmator (CF 1);

Profitul dorit (P 1);

Cifra de afaceri pe anul anterior (CA 0);

Totalul cheltuielilor variabile corespunzatoare cifrei de afaceri din anul anterior (CV 0);


Cheltuielile fixe pe anul 2002 contin regia totala care reprezinta suma tuturor regiilor si amortismentul corespunzator activelor imobilizate amortizabile pe care le va avea in posesie. Toate aceste informatii sunt accesibile celor care intocmesc bugetul  din registrele contabile ale firmei.

Cifra de afaceri pe anul anterior in cazul nostru 2006 la S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS a fost de 7.165.000  de lei dupa cum poate fi observat in tabelul 4:


TABEL 4: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse in anul 2002:

Sortiment

Bucati

Lei

Anvelope



Camere



Altele



Total




Sursa: cercetare proprie





GRAFIC 2: Structura cifrei de afaceri in 2006



In aceasta perioada cheltuielile totale au reprezentat 6.983.000 lei din care cheltuielile fixe 2.105.000 lei, restul de 4.878.000 de lei fiind cheltuieli variabile.

Activul total in anul de baza a fost de 4.322.600 lei iar profitul brut de 192.700 lei.

Capitalul propriu al societatii inregistrat in anul 2001 a fost de 1.873.000  lei.


Rata rentabilitatii economice exprimata ca raportul dintre profitul brut si capitalul permanent utilizat de firma in anul 2006 este de 0,102.

Rata rentabilitatii economice exprimata  ca raportul dintre profitul brut in anul de baza si totalul activelor utilizate este de 0,045 dar avand in vedere contractia pietei interne ea a permis, totusi supravietuirea societatii. Pe baza acestui profit se va incerca continuarea activitatii in domeniul investitiilor mai ales in proiectarea si introducerea de noi produse in gama de fabricatie si reducerea consumurilor specifice.

In ultima perioada a anului 2006 s-a sondat piata externa, in special cea a Comunitatii Europene, unde s-au semnat contracte mai ales pentru anvelope velo si moto dat si pentru o serie de produse conexe. Astfel, pentru anul urmator au fost semnate contracte ferme care permit

previzionarea cresterii productiei de camere cu aproape o treime la 822.000 de bucati si cea de anvelope cu 21.000 de bucati. Pentru produsele conexe au fost semnate deja contracte in valoare de peste 700.000 de lei care permit o previzionare a cifrei de afaceri in acest domeniu la 1.062.000 de lei.

Pentru aceasta crestere de productie specialistii societatii au determinat ca e nevoie de o crestere a activelor circulante cu 10 %.



TABEL 5: EVOLUTIA STRUCTURII ACTIVELOR



Anul 2006

Anul 2007

Active imobilizate



Active circulante



Total active




Sursa: cercetare proprie


Grafic 3: Evolutia structurii activelor




Fiind unicul producator de cauciuc in domeniul velo din Romania concurenta de pe piata interna provine de la importatori. Compararea ratei rentabilitatii celor doua activitati productie si comert, nu este relevanta. S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS nu are acces la date comparabile privind rentabilitatea economica a producatorilor concurenti din exterior astfel incat nu se poate face o comparatie a rentabilitatii economice.

Avand in vedere contractele la export S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS isi propune cresterea ratei rentabilitatii economice cu 25% deci are tinta stabilita la 5,2%.

P1 = AT1 × rc 1


 




Unde:


P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale in anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator



P1 = 4.636.700× 5.2% = 243.500 lei


Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii in aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 155.000 lei


Astfel: CF 1 = 2.105.000 + 155.000 = 2.260.000  lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:


CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)


 




unde:


CA1 = cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul dorit

CF1= cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

P1 = profitul dorit in anul urmator

CV0 = cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 = cifra de afaceri realizata in anul anterior


CA1 = (2.260.000+243.000) / (1-4.878.000 / 7.165.000) = 7.853.000  lei


Aceasta cifra de afaceri este corespunzatoare pentru atingerea profitului dorit si poate fi acoperita in totalitate cu contracte, avand in vedere ca pana -in prezent aproape 70% din productia de camere si anvelope isi are asigurata desfacerea.


In tabelul 6 este prezentata structura programata a cifrei de afaceri pe sortimente de produse pentru anul 2007.



TABEL 6: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse in anul 2007


Sortiment

Bucati

Lei

Anvelope



Camere



Altele



Total




Sursa: cercetare proprie






GRAFIC 4. Structura cifrei de afaceri in 2007



Folosirea acestei metode pentru determinarea sumei globale a cifrei de afaceri permite si calcularea punctului mort, adica acea valoare a cifrei de afaceri sub care societatea ludusana ar inregistra pierdere. Aceasta valoare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

CA1o = CF1 / (1-CV0 / CA0)

 




unde:


CA1o - cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul 0;

CF1 - cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

CV0 - cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 - cifra de afaceri realizata in anul anterior


CA1o = 2.260.000 / (1-4.878.000 / 7.165.000) = 7.084.000 lei


Cifra de afaceri cuprinsa in bugetul aprobat de adunarea generala a actionarilor a S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS este superioara celei gasite prin calcularea punctului mort.

Cu toate ca profitul prognozat prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli este de doar 243.000 lei aceasta poate permite supravietuirea societatii si asigurarea unui minim de investitii din surse de finantare proprii.


Veniturile financiare au fost evaluate la doar 7.000 de  lei pe baza veniturilor anticipate din diferentele de curs valutar aferente productiei livrata la export si din veniturile din dividentele ce ii vor reveni firmei ca urmare a rezultatelor din anul trecut inregistrate de catre reprezentantele la care S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS detine actiuni sau parti sociale.

Veniturile exceptionale au fost previzionate in mod prudent la 0 intrucat pentru anul 2007 nu se prevad venituri din operatiuni de capital, vanzari de active imobilizate s.a.m.d.


Ca o insumare veniturile totale ale S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS pentru anul 2007 sunt evaluate la 7.860.000  lei.


TABEL 7: Bugetul de venituri pe anul 2007


Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2006

An curent - 2007

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV


Venituri totale








I

Venituri din exploatare








II

Venituri financiare








III

Venituri exceptionale










GRAFIC  Structura veniturilor in anul 2007


3.2. PROGRAMAREA CHELTUIELILOR PE ANUL 2007 LA S.C. "ALAVELO" LUDUS S.A.


Cheltuielile unei firme se pot clasifica in:

Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli exceptionale



3.2.1. CHELUIELILE PENTRU EXPLOATARE LA S.C."ALAVELO" S.A. LUDUS IN ANUL 2007


Evaluarea cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare este un proces complex care trebuie efectuat in concordanta cu evaluarea variantelor cifrei de afaceri.

O parte a cheltuielilor din exploatare, in speta cele directe, ca de exemplu cale materiale sau cele cu manopera directa, pot fi repartizate direct pe produse.

In schimb celelalte cheltuieli, denumite indirecte nu pot fi repartizate in mod direct asupra tipurilor individuale de produse obtinute in cadrul intreprinderii. Asemenea cheltuieli sunt foarte variate si cuprind de la manopera indirecta pana la cheltuielile cu serviciile prestate de terti, administrarea generala a intreprinderii, sau Know - how cumparat.


Programarea cheltuielilor directe


Cheltuielile directe cuprind in general materia prima, manopera si consumul nemijlocit de energie necesar obtinerii productiei respective.

Cunoasterea cheltuielilor directe se poate face pe baza calculatiei de costuri directe, folosind informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune pe baza datelor tehnologice:


Normele de consumuri materiale pe fiecare produs in parte

Normele de ore de munca pe produs

Normele de consumuri de energie pe produs

Volumul programat al fiecarui produs

Valorile luate in calcul la stabilirea costurilor directe pentru anul bugetar cuprind in general valorile factorilor de productie din anul de baza dar de multe ori trebuie aplicate o serie de corectii, fie in sensul maririi acestora ca urmare a inflatiei care se manifesta inca in economia romaneasca, fie in sensul scaderii lor in urma progresului tehnologic, sau de reducere a unor preturi la nivel mondial.

Costurile directe sunt determinate cu ocazia calculatiei devizelor de executare a lucrarilor necesare realizarii produselor, separat pe cheltuieli materiale si separate pe manopera directa.

Aceasta clasificare permite o delimitare si in acelasi timp o viziune de ansamblu asupra celor 2 tipuri de cheltuieli la nivel de firma.


Cheltuielile materiale au fost calculate pe baza programului de productie alcatuit de catre biroul marketing al societatii. La volumul indicat de programul de productie pentru fiecare sortiment de produs au fost luate in considerare costurile din 2006 care au fost majorate cu 8 - 10%.

La baza acestei majorari s-a avut in vedere inflatia pe anul 2006 considerata de peste 20 de procente.

De asemenea la unele produse prin imbunatatiri tehnologice modeste sau prin realizarea investitiilor este posibila scaderea consumurilor materiale cu pana la 30%.

Din calculatia analitica a cheltuielilor pe grupe de produse cheltuielile materiale au fost evaluate la 4.808.000  lei.


Cheltuielile cu personal cuprind drepturile salariale stabilite prin contractul colectiv de munca si contractele individuale de munca inclusiv asigurarile si protectia sociala precum si Fondul pentru asigurarile sociale de sanatate. Acestea au fost calculate pe baza salariilor negociate intre sindicat si patronat. La finele anului 2006 la presiunea sindicatului din cadrul S.C. "ALAVELO" S.A. Ludus s-a semnat un nou contract colectiv de munca in care se prevedea ca

incepand din 1 ianuarie 2007 sa se treaca la o majorare a salariilor cu 20 de procente. Conducerea a fost de acord cu aceasta majorare salariala deoarece a fost singura din anul 2006 si

majoritatea celor care muncesc in cadrul societatii sunt unici intretinatori de familie Ludusul fiind una din localitatile din judetul Mures in care rata somajului este ridicata.

De asemenea pentru realizarea unui volum sporit al productiei, conform programului de productie este necesara cresterea numarului angajatilor cu 20 de persoane.

In anul 2006 la S.C. "ALAVELO" S.A. Ludus au fost angajati 243 de salariati iar totalul cheltuielilor cu personalul s-au ridicat la 1.655.900 de lei.

Cheltuielile cu personalul pentru 2006 au fost determinate dupa metoda globala:


Cp = Cpo×(Cr sal + P) / 100

 




Unde:


Cp - cheltuielile cu personalul

Cr sal - cresterea salariala

P - cresterea procentuala  a numarului de salariati


P = 20 / 243× 100 = 8 (%)

Cp =   (20+8) × 4.516.400 = 4.908.500 lei

Restul cheltuielilor cu personalul au fost calculate in conformitate cu legile in vigoare iar defalcarile pe trimestre s-au realizat pe baza programului de productie inaintat de departamentul tehnic.


Programarea cheltuielilor indirecte


Cheltuielile indirecte sunt foarte variate, de la simplele cheltuieli de administrare a sectiilor si departamentelor de productie si coordonare a activitatii firmei pana la cele de cercetare - dezvoltare sau conducere a activitatii intregii entitati economice.

Pentru activitatea de control si supraveghere a activitatii generale de la nivelul fiecarei unitati de productive se produc cheltuieli materiale si de personal. Ca si alte categorii de cheltuieli acestea trebuie minimizate fapt care se poate realiza doar prin reorganizarea intregului proces de realizare a produsului final.

Activitatile specializate ce gestiunea calitatii, serviciul tehnic sau cel de marketing sunt consumatoare de resurse materiale, financiare si umane care trebuie evidentiate in bugete proprii de tipuri de cheltuieli. Acestea trebuie colectate in final si adunate in cadrul diferitelor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei.

De asemenea pe baza lor poate fi determinata eficienta activitatilor desfasurate de diferitele departamente ale firmei. Pentru o bugetare cat mai corecta a necesarului de resurse din cadrul acestor departamente este utila fixarea unor obiective precise pentru fiecare departament si precizarea operatiunilor de efectuat pentru atingerea lor. Pornind de la aceste date se poate trece la o dimensionare corecta a necesarului de resurse pentru fiecare compartiment.

Cheltuielile indirecte includ de asemenea cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea

Amortismentul reprezinta pentru firma in acelasi timp o cheltuiala cat si o sursa de finantare a investitiilor pentru pastrarea sau chiar dezvoltarea unitatii. Valoarea lui influenteaza marimea profitului impozabil, deci veniturile finale realizate de firma. In Romania pot fi utilizate in conformitate cu prevederile legale 3 regimuri de amortizare:

Regimul liniar

Regimul degresiv

Regimul accelerat

In timp ce amortizarea liniara se produce prin trecerea pe cheltuieli a unor sume fixe, lunar pe toata durata normala de utilizare a mijlocului fix in celelalte 2 variante valoarea mijlocului fix este amortizata mai rapid.

In cazul amortizarii degresive cotele de amortizare sunt multiplicate cu un factor cuprins intre 1,5 si 2,5, iar in cazul amortizarii accelerate in primul an sunt incluse pe cheltuieli in primul an de functionare 50 de procente din valoarea de intrare a mijlocului fix iar in anii urmatori valoarea ramasa este amortizata liniar.

Potrivit legislatiei romanesti regimul amortizarii accelerate poate fi aprobat numai de catre Ministerul Finantelor la propunerea adunarii generale a actionarilor in care scop sa se solicite o documentatie de fundamentare. Aceasta trebuie sa cuprinda datele de prezentare ale firmei solicitante, indicatorii de eficienta economica si trebuie sa intruneasca un punctaj pentru fiecare indicator in parte.

Calcularea amortismentului de catre o firma se poate efectua utilizand una din urmatoarele 2 metode:

Metoda analitica

Metoda globala

Metoda analitica este utilizata in special de firmele noi sau cele care prevad o crestere substantiala a fondurilor fixe. In acest scop, intreaga masa a fondurilor fixe se ordoneaza pe grupe in functie de cate durate de amortizare distincte exista, adica cote de amortizare diferite si pentru fiecare se calculeaza amortismentul anual aferent.

Amortismentul total anual pe firma se stabileste prin insumarea amortismentelor anuale ale tuturor categoriilor de mijloace fixe.

La firmele vechi la care cresterile de fonduri fixe sunt relativ modeste nedeterminand  modificari de structura pentru anul urmator programarea amortismentului anual se face mai simplu prin metoda globala. Aceasta este si cazul S.C. "ALAVELO" S.A. Ludus.

Pentru anul anterior se determina o cota medie de amortizare ca raport intre suma intregului amortisment al firmei si masa fondurilor fixe existente.

Valoarea totala a fondurilor fixe prevazute a fi in functiune in anul de calcul se inmultesc cu cota medie anuala de amortizare din anul anterior.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele formule.

a = Ao / Vro


 



Vm1 = Vro + Vmr1 - Vme1


 



A1 = Vm1 × a


 



Unde:


a - cota anuala medie din anul anterior

Ao - amortismentul anual total din anul anterior

Vro - valoarea anuala a fondurilor fixe

Vm1 - valoarea medie anuala de amortisment in anul de calcul

Vmr1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a intra in anul de calcul

Vme1 - valoarea medie anuala a fondurilor fixe programate a iesi in anul de calcul


Din datele furnizate de catre departamentul financiar contabil se cunosc:

Ao = 110.500 lei

Vo = 1.458.000 lei


Si se amortizeaza ca:

Vmr1 = 193.000 lei

Vme1 = 4.600 lei


De aici rezulta ca:

a = 110.500 / 1.458.000 = 0,0758

Vm1 = 1.458.000 + 193.000 - 4.600 = 1.646.400

A1 = 1.646.400* 0,0758 = 124.800 lei


Baza de calcul a amortismentului o reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe astfel incat amortismentul este una dintre marimile care se pot determina cu certitudine.

Cheltuielile prevazute de Legea de aprobare a bugetului de stat sunt dimensionate in fiecare an in mod diferit. Aici sunt cuprinse cheltuielile de protocol, cheltuielile de reclama si

publicitate, cheltuielile cu sponsorizarea diferitelor tipuri de activitati culturale, sportive sau umanitare. Dintr-un anumit punct de vedere si cheltuielile cu sponsorizarile pot fi considerate drept cheltuieli de publicitate deoarece fiecare sponsor tine sa i se faca cunoscuta contributia la desfasurarea activitatii sponsorizate.

Dimensionarea fiecarui tip de cheltuiala prezentata anterior se face prin intocmirea unui buget prin care sa se argumenteze cifrele previzionate fie prin comparatie cu valorile din anii anteriori.


Cheltuielile de protocol au fost dimensionate la o treime din cele care au fot realizate anul trecut. Acestea se cifreaza la 3.800 de lei, impartite aproape egal pe cele 4 trimestre ale anului. Au fost dimensionate la cate 1000 de lei trimestrial, ceea ce inseamna ca cererea de pe piata este mai mare si in concordanta si volumul productiei este mai mare.


Cheltuielile de reclama si publicitate au fost dimensionate la 10.000 lei. Pentru realizarea unei vanzari corespunzatoare dar si pentru prospectarea pietei si participarea la diferite targuri si expozitii din Romania si din strainatate este nevoie de o serie de fonduri mai consistente. In cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli au fost alocate cate 2.500 de lei pentru fiecare trimestru dar acestea este posibil sa nu fie suficiente pentru atragerea de noi clienti.


Cheltuielile de sponsorizare au fost dimensionate la 3.000 de lei ca si cele de protocol avand aceeasi impartite pe trimestre ca si acestea.



3.2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE LA S.C. "ALAVELO" S.A. LUDUS IN ANUL 2007


Cheltuielile financiare cuprinse in cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli sunt doar acele cheltuieli care sunt previzibile, deci care se pot previziona. Ele nu includ si pierderile

financiare deoarece in mod logic scopul unei societati comerciale este realizarea de profit si nu obtinerea unor rezultate economice negative.

Pierderile financiare ar trebui acoperite, daca vor avea loc din provizionale special constituite.

In special cheltuielile financiare cuprind dobanzile pentru creditele bancare contractate  de catre societate pentru obligatiunile emise sau pentru alte datorii asimilate.

Tot aici pt fi cuprinse si sconturile prevazute a fi acordate clientelei, sau cedarea unor titluri de plasament catre salariatii proprii. In acest caz pot aparea 2 situatii: in cazul in care titlurile de plasament au fost achizitionate anterior atunci intreaga valoare  acestora este trecuta pe cheltuielile financiare, iar in cazul in care urmeaza sa fie cumparate se vor sa capitolul cheltuieli financiare doar diferentele intre preturile de achizitie si preturile de cesiune. O astfel de recompensare a propriilor salariati este foarte raspandita la nivelul marilor companii din strainatate iar cele cotate la bursa ofera de cele mai multe ori drept recompensa pachete cu propriile actiuni salariatilor. In acest fel sunt stimulati de doua ori: o data prin valoarea intriseca a actiunilor pe care le pot vinde la bursa si in cel de al doilea rand ei sunt interesati ca prin activitatea lor sa contribuie la cresterea valorii de piata a actiunilor deci a intregii firme.

Tot in capitolul de cheltuieli financiare trebuiesc cuprinse si provizioanele   pentru deprecierea imobilizarilor financiare, precum si primele privind rambursarea obligatiunilor amortizate.

In catul S.C. "ALAVELO" S.A. Ludus cheltuielile financiare includ doar cheltuielile necesare achitarii dobanzilor la creditele bancare utilizate in mod curent de catre societate.

Cheltuielile financiare se ridica la 15.000 de lei si au fost repartizate in felul urmator:


Trimestrul I - 5.000 de lei

Trimestrul II - 3.000 de lei

Trimestrul III- 3.000 de lei

Trimestrul IV - 4.000 de lei


Pentru dimensionarea cheltuielilor financiare au fost luate in calcul programul de productie si necesarul de finantare pe fiecare trimestru.


3.2.3. CHELTUIELILE EXCEPTIONALE LA S.C. "ALAVELO" S.A. Ludus IN ANUL 2007


Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care survin in afara desfasurarii activitatii curente unei entitati economice.

In cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli pot fi cuprinse doar acele cheltuieli care sunt certe:

Acestea pot fi grupate:

Amenzi si penabilitati datorate in viitor pentru fapte petrecute in trecut. Pentru a putea fi prevazuta in Bugetului de Venituri si Cheltuieli acestea trebuie sa aiba la baza un act final al unei autoritati de stat care obliga firma la plata amenzii sau penalitati si aceste sume sa nu fie imputabile unui angajat.

Donatii si subventii ce se vor acorda in viitor, suplimentar fata de valorile care pot fi deduse in mod legal. In acest caz pentru a fi incluse in Bugetului de Venituri si Cheltuieli trebuie intocmita o documentatie amanuntita prin care sa se elimine orice posibilitate de evaziune fiscala.

Pierderile provenite de la debitorii declarati indoielnici de catre instanta


Fata de anul 2006 cheltuielile exceptionale au crescut de mai bine de 2 ori. Principala cauza a acestei cresteri o reprezinta cresterea penalitatilor pentru datoriile istorice fata de bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2007 au fost prevazute cheltuieli in acest sens in valoare de 113.800 de lei .Repartizarea acestora pe trimestre s-a facut in felul urmator:


Trimestrul I - 0 lei

Trimestrul II - 103.800 de lei

Trimestrul III- 10000 de lei

Trimestrul IV - 0 lei

Pentru primul trimestru al anului 2007 nu au fost prevazute varsaminte in contul acestor datorii deoarece cererea foarte scazuta din lunile decembrie - ianuarie se repercuteaza negativ asupra incasarilor firmei pe intreaga durata a acestei perioade.

Pentru trimestrul I este prevazuta chiar o pierdere de 73.100 de lei.

Sarcina maxima cade pe seama trimestrului Ii in care este disponibilizat in acest scop peste 100.000 de lei. Nu a fost impartita aceasta sarcina si pe celelalte trimestre in mod egal pentru a scapa cat mai repede posibil de aceasta problema si a reduce penalitatile aferente.

Astfel ramane pentru trimestrul III doar 10.000 de lei care pot fi acoperiti usor din profiturile perioadei respective.



TABEL 8: Bugetul de cheltuieli pe anul 2007


Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2006

Anul curent 2007

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV



Cheltuieli totale








I

Ch. pt. exploatare din care:









Ch. materiale









Ch. cu personalul din care:









Salarii brute









CAS









Somaj 5%









CASS









Alte ch. cu personalul









Amortizarea









Ch. prev. de legea bugetului de stat









Ch. de protocol









Ch. de reclama









Ch. de sponsorizare









Alte ch.








II

Ch. financiare








III

Ch. exceptionale









Sursa: cercetare proprie



GRAFIC 6: Structura cheltuielilor



Rezultatul brut al exercitiului financiar 2007 prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli este de 389.700 lei repartizat dupa cum urmeaza:


Trimestrul I - 73.100 de lei

Trimestrul II - 108.400 de lei

Trimestrul III- 140.200 de lei

Trimestrul IV - 68.000 de lei


CAPITOLUL 4: CONCLUZII SI PROPUNERI



Piata pe care activeaza S.C."ALAVELO" S.A. Ludus este intr-o continua scadere la nivel local si international. Productia de camere auto care este in una din principalele ramuri aducatoare de profit continua scaderea atat la nivel local cat mai ales la nivel international.

Tot mai multi constructori de automobile trec la echiparea produselor lor cu anvelope fara camera.

Productia S.C."ALAVELO" S.A. Ludus se adreseaza in acest moment doar masinilor de productie interna cu vechime de peste 5 ani care au fost echipate din constructie cu astfel de anvelope.

Consideram ca singurele directii in care se intrevad cresteri substantiale ale cererii sunt cea a anvelopelor si camerelor moto si velo.

Si in aceste domenii cererea provine de pe piata Comunitatii Europene unde principala problema de patrundere o reprezinta calitatea produselor oferita la export.

In acest sens ar trebui intensificata prospectarea pietei europene.

Din analiza datelor de la " S.C. ALAVELO S.A." Ludus, in ultimii ani s-a observat o reintoarcere  a transportului velo in Europa occidentala atat sub presiunea organizatiilor neguvernamentale ecologiste cat si ca urmare a aparitiei Mountain bike - urilor ca mijloc de transport si de recreere in acelasi timp.

Pentru aceasta piata S.C."ALAVELO" S.A. Ludus ar trebui sa vina cu un set nou de produse sau sa-si adapteze produsele existente.

In opinia noastra, pentru transportul velo urban produsele clasice sunt corespunzatoare dar in ceea ce priveste Mountain bike - urile trebuie sa vina mereu cu produse noi atat din punct de vedere calitativ cat si din punctul de vedere al designului.

In domeniul moto produsele firmei ar putea avea o potentiala piata de desfacere in tari precum Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta sau Anglia unde motocrosul si motociclismul tip enduro sunt sporturi aproape de masa.

Problema este gasirea niselor pe aceste piete dar si a canalelor de distribuire a acestor produse. Patrunderea pe aceste piete necesita certificarea produselor la standardele europene in domeniu dar ar permite cresterea substantiala a profitului atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

In ceea ce priveste nivelul costurilor acestea s-ar putea reduce atat prin renegocierea preturilor de achizitionare a materiilor prime si a materialelor cat si prin reducerea consumului si a pierderilor din cadrul sistemului de productie.

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care ii permit sa execute repere si produse diverse din lemn, mase plastice, caiciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960-1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime in exploatare.

Punctul nostru de vedere cu privire la nivelul tehnologic existent costurile de fabricatie ale produselor S.C."ALAVELO" S.A. Ludus sunt superioare celor din import in special cele provenind din Comunitatea Europeana ba chiar si cele din China. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mai mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de competenta factorului uman.

O posibila solutie este retehnologizarea unitatii dar in acest moment lipsesc sursele de finantare.

Problema din punct de vedere financiar porneste de la nivelul redus al rentabilitatii economice.

Pentru anul in curs este prevazuta o rentabilitate economica de doar 4,5% ca raport dintre profitul brut si valoarea totala a activelor sau de 10,2% ca raport dintre profitul brut si capitalul permanent.

Aceste valori nu sunt satisfacatoare atat timp cat dobanda bancara in acest an s-a situat pana in prezent la peste 22% astfel incat pentru orice investitor este mai rentabil un plasament bancar.

Conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile autonome si societatile comerciale publicat in Monitorul Oficial al Romaniei partea 1 nr.

7 din 2000 ar fi trebuit sa se infiinteze in cadrul fiecarei Directii Generale a Finantelor Publice judetene un birou de avizare a bugetelor agentilor economici.

Cu toate ca actul normativ sus amintit prevede obligativitatea intocmirii bugetului anual de venituri si cheltuieli pentru orice agent economic nu prevede organele de control care sa verifice intocmirea si corectitudinea acestuia.

De asemenea datele din bugetele agentilor economici nu sunt centralizate si astfel informatiile cuprinse in ele nu pot fi utilizate la nivel national pentru programarea cat mai corecta a veniturilor statului.

In acest moment nu toti agentii economici intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli iar cei care intocmesc le utilizeaza doar in interiorul societatii.

Presiuni pentru intocmirea de astfel de documente de previziune pot veni din partea actionarilor care doresc sa cunoasca modul in care conducerile intreprinderilor in care au investit vad dezvoltarea in anul urmator a firmei sau din partea organismelor de reglementare a pietelor de capital din Romania.

In cazul S.C."ALAVELO" S.A. Ludus acestia sunt cei 2 factori care duc la intocmirea cat mai corecta a Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual.

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza in continuare economia Romaniei. In esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor intr-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atat in elaborarea car si in realizarea bugetelor.

De aceea in etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luandu-se in considerare indicii de preturi prognozati pentru domeniul in care activeaza intreprinderea respectiva.

In lipsa acestor indicii se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata.

Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vanzare necompetitive, atat datorita cererii solvabile cat si posibilei concurente.


costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc inainte ca majorarea preturilor de vanzare sa fie posibila fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit a profitului asteptat.

In cazul S.C."ALAVELO" S.A. Ludus dimensionarea cheltuielilor si a ceviturilor se face doar partial in functie de valoarea contractelor pe care le-a incheiat societatea.

Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluata in acest fel restul fiind prognozat pe baza evolutiei din anul anterior.

In ceea ce priveste cheltuielile acestea rezulta din consumurile specifice ale unitatii ceea ce permite o buna calculatie a costurilor.

Totusi departamentul contabilitate aplica in mod prea simplu si direct indicele de inflatie fara a incerca sa detalieze influenta acestuia asupra costului final al productiei.







AUTORITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE  ANEXA 1

CENTRALE SAU LOCALE..

Agentul economic..

Sediul adresa..

Codul fiscal



BUGETUL ACTIVITATII GENERALE





Indicatori


Nr. rand

Preliminat

realizat

in anul precedent

Prevederile anului curent

Total

din care:

Trimestrul


I


II


III


IV

I. VENITURI TOTALE

din care:

( rd. 02 + rd. 12 + rd. 13 )










. Venituri din exploatare

din care:








a) Venituri din activitatea de baza








b) Venituri din alte activitati








c) Venituri din surse bugetare

din care:








- subventii pentru produse si activitati








- subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si de tarif








- transferuri








- prime acordate de la bugetul de stat








- alte sume primite de la bugetul de stat








d) Venituri din fonduri speciale








Venituri financiare








Venituri exceptionale









II. CHELTUIELI TOTALE

din care:

( rd. 15 + rd. 33 + rd. 34 )
















. Cheltuieli pentru exploatare - total

din care:








a) Cheltuieli materiale










b) Cheltuieli cu personalul

din care:








- salarii brute








- contributie la asigurarile sociale de stat








- ajutor de somaj








- contributie la asigurari sociale, conform legii 145








- alte cheltuieli cu personalul








c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele








d) Cheltuieli prevazute de legea bugetului de stat,

din care:








- transferuri sau subventii








e) Cheltuieli de protocol








f) Cheltuieli de reclama si publicitate








g) Cheltuieli cu sponsorizarea








h) Tichete de masa








i) Alte cheltuieli

din care:








- taxe pentru activitatea de exploatare a resurselor universale








- redeventa din concesionarea bunurilor publice








Cheltuieli financiare








Cheltuieli exceptionale








III. REZULTATUL BRUT- PROFIT PIERDERE








IV. FOND DE REZERVA








V. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII








VI. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENTI








VII. IMPOZIT PE PROFIT








VIII. PROFITUL DE REPARTIZAT,

din care:








. Fondul de participare a salariatilor la profit

din care:








- cota managerului la regii autonome








. Varsaminte la buget din profitul net al regiilor autonome si al institutelor nationale de cercetare dezvoltare








Surse proprii din finantare,

din care:








- cota de participare la profit a administratorilor








. Alte repartizari prevazute de lege

din care:








- cota managerului la societatile comerciale








- dividende cuvenite statului








- dividende cuvenite altor actionari








IX. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIILOR

din care:








. Surse proprii








. Alocatii de la buget








. Credite bancare:








- interne








- externe








. Alte surse








X. CHELTUIELI PENTRU INVESTITII

din care:








. Investitii, inclusiv investitii in curs la finele anului








. Rambursari de rate aferente creditelor pentru investitii:








- interne








- externe








XI. REZERVE

din care:








Rezerve legale








Rezerve statutare








Alte rezerve









AUTORITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE ANEXA 2

CENTRALE SAU LOCALE.

Agentul economic

Sediul adresa

Codul fiscal.



BUGETUL ACTIVITATII DE TRZORERIE





Explicatii

Nr. rand

Anul precedent

Corelatii cu bilantul contabil

Total an curent

din care

Previziuni

Trimestrul


I


II


III


IV












Cifra de afaceri










Productia stocata










Productia imobilizata










Subventii de exploatare










Alte venituri din exploatare si provizioane










Total venituri din exploatare










Cheltuieli privind marfurile, materiile prime si materialele consumabile










Energie, combustibil










Salarii directe










Alte cheltuieli directe










Total cheltuieli variabile











Marja bruta ( venit din exploatare - cheltuieli variabile )










Cheltuieli fixe cu forta de munca










Impozite, taxe si varsaminte asimilate










Amortizari si provizioane










Alte cheltuieli fixe










Total cheltuieli fixe










Rezultatul din exploatare   ( +










Venituri financiare










Cheltuieli financiare










Rezultatul financiar ( +










Venituri exceptionale










Cheltuieli exceptionale










Rezultatul exceptional










Rezultatul brut al exercitiului










Impozit pe profit










Rezultatul net al exercitiului










Flux de numerar










Profit sau pierdere










Amortizare inclusa in costuri










Variatia stocurilor










Variatia creantelor










Variatia furnizorilor si clientilor creditori










Variatia altor elemente de activ










Variatia altor pasive










Flux de numerar din activitatea de exploatare










Sume din vanzarea activelor si mijloacelor fixe










Achizitii de imobilizari corporale










Cheltuieli pentru imobilizari corporale si necorporale executate in regie proprie










Flux de numerar din activitatea de investitii










Variatia imprumuturilor , din care:










- credite pe termen scurt de primit










- restituiri de credite pe termen scurt










- credite pe termen mediu si lung de primit










- restituiri de credite pe termen mediu si lung











Subventii primite pentru investitii










Dividende de platit










Flux de numerar din activitatea financiara










Disponibilitati banesti la inceputul perioadei










Flux de numerar net










Disponibilitati banesti la sfarsitul perioadei

















AUTORITATEA ADMINISTRATIEI PUBLICE ANEXA 3

CENTRALE SAU LOCALE.

Agentul economic.

Sediul adresa.

Codul fiscal



IMPRUMUT GARANTAT DE STAT


Exercitiul financiar


Specificatie

Nr. rand

Realizat in anul precedent

Preliminari

an curent

total

din care:

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

A








Soldul imprumutului

la inceputul perioadei








Intrari din imprumuturi








Plati aferente imprumuturilor

( rd. 5 + rd. 7 )








din care:

- plati restante

( rd. 6 + rd. 8 )








Rambursari de capital








din care:

- plati restante








Dobanzi, comisioane, spete bancare








din care:

- plati restante








Soldul imprumutului la sfarsitul perioadei

( rd. 1 + rd. 2 - rd. 5 )


















S.C. ALAVELO S.A. ANEXA 4

LUDUS, JUD. MURES


SITUATIA

ACTIVELOR SOCIETATII


DENUMIRE ACTIV

AN

PIF

VALOAREA DE INVENTAR

CONF. H. G.


VALOAREA CONTABILA RAMASA LA


DESTINATIA

Hala productie resapare




Productie

Hala productie cauciuc




Productie

Hala plasturi




Productie

Hala dozare




Productie

Hala productie mingi




Productie

Cladire mase plastice




Productie

Bloc spatiu cazare




Administrativ

Cladire administrativ




Administrativ

Hala prod. confectii metalice




Productie

Hala prod. prelucrari mecanice




Productie

Hala prod. prelucrari aschiere




Productie

Hala productie velo




Productie

Centrala termica




Productie

Constr. intretinere + transport




Productie

Depozit carburanti




Depozitare

Grup social velo




Administrativ

Depozit magazia centrala




Depozitare

Constructie gospodarie anexa




Administrativ

Cladire pentru post incinta




Productie

TOTAL






BIBLIOGRAFIE



1. DUMBRAVA, PARTENIE si    - " Contabilitatea de gestiune in industrie", Ed. ATANASIU, POP Intelcredo Deva 1997

2. DUMBRAVA, PARTENIE    - " Contabilitatea de gestiune in constructii"

Ed. Intelcredo Deva 2000

3. GIURGIU, AUREL - IOAN,  - " Bugetarea afacerilor - abordarea teoretica si

KOVACS - ALEXANDRU,  practica" Ed. Efes Cluj- Napoca 2001

LICINIU

4. GIURGIU, AUREL  - " Finantele firmei" Ed. Presa Universitara

Clujeana Cluj Napoca 2000

5. MURESAN, MARIANA    - " Contabilitatea de gestiune in comertul interior

si in comertul exterior" Ed. Presa Universitara Clujeana Cluj Napoca 2001

6. RUS, IOAN - " Contabilitate de gestiune" Ed. Dimitrie Cantemir Targu- Mures 2002

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - preambul"

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la intocmirea Bugetului

de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile Autonome

si societatile comerciale, publicat in Monitorul

Oficial al Romaniei partea 1 nr. 7 din 2000"

- " Legea 82 1991, Legea Contabilitatii modificata

prin O. G. 61




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






Cauta referat