Impozitele si taxele locale: Asezare si administrare (pe exemplul comunei Cacica)

INTRODUCERE

In domeniul fiscal actual, problema impozitelor si taxelor este abordata atat de pe pozitia contribuabililor platitori, cat si din punctul de vedere al activitatii desfasurate de aparatul fiscal.

Impozitele si taxele locale influenteaza pe de o parte, in mod direct sau indirect persoanele fizice sau juridice, indiferent de modul de desfasurare a activitatii si de sursa de realizare a veniturilor impozabile, iar pe de alta parte (influenteaza) veniturile fiscale ale bugetului local, respectiv bugetul de stat.

Pe parcursul intregii lucrarii am urmarit fazele procedurii fiscale ale impozitelor si taxelor locale: asezare, fundamentare, administrarea, respectiv incasarea impozitelor si taxelor locale.

Impozitele si taxele locale constituie resurse indispensabile functiilor si sarcinilor statului. Ele constituie 'baza economica' a functionarii statului si institutiile sale, desi impozitele si taxele locale nu detin o pondere in cadrul resurselor bugetare.

Tema abordata: 'Impozitele si taxele locale: asezare si administrare' are un inalt grad de dificultate stiintifica si aplicativa. In elaborarea lucrarii am avut in vedere reglementarile legale fundamentale din domeniul fiscal, respectiv Codul fiscal, Codul de procedura fiscala si alte reglementari principale, cu caracter sau incidenta fiscala. Legislatia fiscala din tara noastra, aplicata in ultima perioada contine prevederi menite sa contribuie la armonizarea acestuia cu cea a Uniunii Europene, dar in acelasi timp urmarindu-se elaborarea si promovarea polticii sale fiscale corespunzatoare.

Am ales aceasta tema: ' Impozitele si taxele locale: Asezare si administrare ', deoarece fac parte din viata noastra, guvernata de domeniul fiscal si in acelasi timp toti suntem contribuabili, platitori de impozite si taxe, in calitate de persoane fizice sau juridice.

Aceasta tema este o tema destul de controversata si trebuie abordata atat din punct de vedere legislativ, cat si practic. Deoarece este un domeniu, controverst in continua prefacere si este departe de a fi complet elaborat si definit in stiinta finantelor. In acest sens am citat urmatorul mooto, apartinand lui Nicolae Iorga: ' Practica este o grosalanie fara teorie si teoria este o zadarnicie fara fara cunoasterii practicii si indreptarea catre dansa″

Posibilitatea de a stabili impozitele si taxe speciale, nu poate sa se transforme intr-o competenta efectiva a administratiei, deoarece obiectivul dezvoltarii locale impune o relaxare fiscala.' Astfel, se confirma, un vechi proverb popular: ' Ceea ce da statul cu o mana, ia cu cealalta'.

Lipsa puterii decizionale efective in materia fiscala este evidenta in Romania. In general, se apreciaza ca daca ponderea veniturilor fiscale proprii este sub 20 % administratiile au o putere decizionala foarte redusa. Nu putem vorbi de o autonomie financiara reala a administratiilor locale, decat la un nivel al veniturilor fiscale proprii de peste 40 %.

Din tema abordata, reiese una dintre problemele fundamentale cu care ne confruntam, este cantitatea de servicii publice putine, care este direct proportional cu gradul de autonomie locala.

In acest context, lucrarea de fata, prin continutul sau stiintific, practic, legislativ, incearca sa aduca in actualitate principalele aspecte teoretice si practice in legatura cu asezarea, urmarirea si perceperea principalelor venituri fiscale din Romania, cu impact economico-social atat asupra agentiilor economici, cat si asupra persoanelor fizice.

CAPITOLUL I

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

1.1. Conceptul de impozite si taxe locale

Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctele de lucru sau in care se afla bunurile impozabile.

Impozitele si taxele locale se individualizeaza in ansamblul impozitelor si taxelor prin urmatoarele:

- bunurile impozabile sau taxabile sunt situate in unitatile administrativ-teritoriale;

- resursele provenite din impozite si taxe locale se utilizeaza pentru finantarea cheltuielilor publice din bugetele locale;

impozitele si taxele locale reprezinta instrumentele de manifestare a autonomiei locale.

Trasaturile impozitelor sunt urmatoarele:

- impozitul reflecta contributia obligatorie in forma baneasca a persoanelor fizice si juridice la bugetul local;

- caracterul obligatoriu al impozitului exprima faptul ca, plata acestuia este impusa tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care conform legii, datoreaza impozit;

- impozitul reprezinta o plata care se face catre stat, cu titlul definitiv sau nerambursabil;

- transferul de valoare de la persoanele fizice si juridice la bugetul local prin impozit, se realizeaza fara contraprestatie directa si imediata;

- impozitul se stabileste prin norme juridice de catre puterea legislativa;

- impozitul se individualizeaza prin obligativitatea asezata la baza stabilirii si virarii lor la buget;

- impozitul contribuie la finantarea cheltuielilor publice reflectate in bugetul local;

Contribuabilii de impozite si taxe locale pot fi grupati in doua categorii:

- persoane fizice si asimilate acestora (contribuabili care isi desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative ori exercita in mod individual sau prin asociere orice profesie libera);

- persoane juridice, respectiv acele entitati reprezentate de persoanele fizice, inregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, in scopul desfasurarii unei activitati.

Acestea pot fi:

a) comerciantii si filialele acestora, inclusiv unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum si cele ale organizatiilor politice, sindicale, patronale si cooperatiste, institutiile publice, asociatiilor si fundatiilor, cultelor religioase;

b) cultele religioase si unitatile locale ale acestora, cu personalitate juridica;

De asemenea, sunt asimilate persoanelor juridice si sucursalele si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei, apartinand persoanelor fizice sau juridice straine, dar sunt exceptate institutiile si unitatile care functioneaza in subordinea sau in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Impozitele si taxele locale, se stabilesc de catre cosiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si de consiliile judetene, in limitele si in conditiile legii.[2]

Carta Europeana a autonomiei locale prevede in art.9 ca: ″ cel putin o parte dintre resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din redevente si din impozitele locale, al carui procent il pot fixa ele insele in limitele legii.″

Impozitele si taxele locale[3] care constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti sau judetelor sunt urmatoarele: impozitul si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxele speciale si alte taxe locale.

Acestora li se adauga: amenzile, penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale, dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale si taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

Taxele reprezinta suma platita in temeiul unui act normativ, de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un comerciant, institutie publica sau un serviciu de utilitate publica.

Taxele indeplinesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor, si anume: caracter obligatoriu, titlu definitiv, (nerambursabile), urmarire in caz de neplata. Spre deosebire de impozite care nu presupun o contraprestatie (sau contraserviciu) din partea statului, taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu. Insa, se poate afirma ca taxele sunt asimilate impozitelor datorita obligativitatii asezate la baza perceperii lor.

Taxele depind de natura serviciilor prestate de catre organele de stat si institutiile publice, de valoarea bunurilor sau a drepturilor ce reprezinta obiectul serviciilor. Platitorii taxelor pot fi persoanele fizice si persoanele juridice care solicita prestarea unor servicii de catre organele de stat si institutiile publice. Perceperea taxelor se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:

- principiul universalitatii, conform caruia orice serviciu solicitat organelor de stat sau institutiilor publice este supus la plata taxelor ;

principiul unicitatii, dupa care pentru un serviciu prestat se datoreaza o singura taxa;

- principiul platii anticipate, conform caruia taxele se platesc inaintea prestarii serviciilor de organele de stat si institutiile publice.

In legatura cu impozitele si taxele locale merita evidentiate doua aspecte principale:

- cuantumul acestora nu se fundamenteaza, de regula, pe valoarea reala a bunurilor care fac obiectul impunerii, ci pe valori inferioare acesteia, stabilite, in general, dupa anumite criterii sau norme de evaluare a bazei impozabile si care se revizuiesc periodic;

- alimenteaza integral bugetele locale ale unitatilor administrativ- teritoriale;

Informatiile referitoare la impozitele si taxele locale sunt de interes public, autoritatile administratiei publice locale avand obligatia sa asigure accesul liber si neingradit la acestea.

1.2. Clasificarea impozitelor si taxelor locale

1.2.1. Clasificarea impozitelor

Conform Anexei nr.1 la Legea 273/2006 privind finantele publice locale impozitele se clasifica dupa cum urmeaza:

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital

a) alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital;

3. Impozite si taxe pe proprietate

a) impozit si taxa pe cladiri;

b) impozit si taxa pe terenuri;

c) taxe judiciare din timbru, taxe de timbru pentru activitate notariala si alte taxe de timbru;

d) alte impozite si taxe pe proprietate;

4. Alte impozite si taxe pe proprietate

a) taxe hoteliere;

5. Taxe pe servicii specifice:

a) impozit pe spectacole;

b) alte taxe pe servicii specifice;

6. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati:

a) taxe asupra mijloacelor de transport;

b) taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;

c) alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati;

7. Alte impozite si taxe fiscale

a) alte impozite si taxe fiscale;

. Venituri din taxe administrative, eliberari de permise

a) taxe extrajudiciare de timbru;

b) alte venituri din taxe administrative, eliberari de permise;

9. Amenzi, penalitati si confiscari:

a) venituri din amenzi si alte taxe sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale;

b) penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe;

1.2.2. Clasificarea taxelor

Dupa natura lor, taxele se pot clasifica astfel: taxele judiciare, taxe extrajudiciare, alte taxe.

Dupa obiectul operatiunii care se efectueata si urmeaza a fi taxata, taxele pot fi de doua feluri: taxe de timbru si taxe de inregistrare.

In functie de marimea lor, taxele de timbru pot fi: fixe, proportionale si progresive. Taxele fixe se aplica la cererile si actiunile care nu se evalueaza in forma baneasca (schimbarea numelui, eliberarea copiilor de pe acte). Taxele proportionale si progresive se aseaza asupra serviciilor evaluate in bani.

Taxele de timbru se platesc in numerar, prin virament si prin aplicarea de timbre mobile fiscale. Taxele de timbru se platesc in numerar si prin aplicarea de timbre mobile fiscale de catre populatie, iar regiile autonome, societatile comerciale si institutiiile publice achita taxele prin virament.

1.3. Prezentarea Comunei Cacica

Scurt istoric

. O data cu ocuparea Bucovinei de catre Imperiul habsburgic, (1774) si intocmirea de catre noua administratie a primelor harti si recensaminte, apar notificate, pentru inceput, doar denumirea paraului si a vaii Kasiksa Kaczika Tracsika (1790) si apoi, mentionate si redate grafic 11-17 locuinte, unele poate sezoniere, ridicate de catre satenii din Partestii care foloseau pasunile din acest fund de cale.

In scurt timp de la ocupatie, Camera aulica vieneza angajeaza, in noua provincie, ample investigatii geologice in scopul descoperirii zacamintelor de sare, finalizate cu un inceput de exploatare la Solca si la Cacica. Aceasta va duce pentru Cacica la colonizari masive de muncitori si specialisti polonezi, la care se mai adauga ucraineni, slovaci, germani, maghiari, evrei, dar si numeroase familii de bejenari ardeleni'[4].

Desi documentar Cacica nu detine, asa cum s-a vazut, o vechime deosebita. Pe teritoriul de astazi cercetarile arheologice au identificat urme de locuire foarte vechi si variate: neolotic (cultura Cucuteni), epoca bronzului (cultura Noua) importante vestigii dacice si din perioada de formare a poporului roman (dealul Troian-sec. VII-IX) si evul mediu (sec. XIV-XVII).

O data cu descoperirea, in 1790, a zacamantului de sare, la o adancime de 12 m, se contureaza perspectiva intensificarii exploatarii sarii, in primul rand sub forma sa solida.

In anul 1791 a inceput exploatarea propriu-zisa a sarii geme de la Cacica, dupa care, se va trece la extinderea amenajarilor si instalatiilor in scopul obtinerii sari in stare bruta si recristalizata prin fierberea saramurii. Drept urmare, cu timpul, Cacica se va dezvolta demografic si economic.

In anul 1986 s-a inceput construirea noii unitati de preparare a sarii dotata cu instalatii moderne si inaugurata in contextul manifestarilor dedicate bicentenarului fondarii salinei (1991).

'Activitatile de profil industrial legate, in primul rind , de salina si fabrica de cherestea creata ulterior, dar si cele mestesugaresti, au dus la dezvoltarea rapida a localitatii, care capata spre sfarsitul veacului trecut statut de targ, unde convietuirea interetnica, in deplina concordie, i-a conferit asezarii calificativul de ″Mica Austrie

Un moment deosebit in viata intregii comunitatii il reprezinta ziua de 15 august (Sfanta Maria), cand Cacica devine unicul loc de pelerinaj catolic din Moldova, prilej de desfasurare si a balciului traditional anual.

O alta particularitate o constituie existenta celor trei biserici, monumente la care se adauga cladirea scolii vechi (1816), troite si diverse constructii apartinand arhitecturii traditionale romanesti si specificul altor nationalitati.

Statul propriu al comunei Cacica este elaborat si aprobat in conformitate cu prevederile art 38, alin (3) lit ″a″ si art 46 alin (1) din Legea administratiei Publice Locale nr. 215/2001, modificata prin Legea nr. 286/2006 si a Ordonantei Guvernului nr.53/2002 privind Statutul-cadru al unitatii administrativ teritoriale, aprobat prin Legea nr 96/2003 si a Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.

Comuna este unitatea administrativ-teritoriala de baza, care cuprinde populatia rurala reunita prin comunitatea de interese si traditii. Comuna Cacica este alcatuita din cinci sate componente: Partestii de Sus, Cacica, Solonetu Nou, Runcu si Maidan. Satul Partestii de Sus este resedinta de comuna.

Comuna Cacica este persoana juridica de drept public. Ea are patrimoniu si capacitate juridica deplina.

Comuna Cacica este situata in centrul judetului Suceava, in zona de podis si a dealurilor subcarpatice. Avand suprafata de 67,55 kmē, comuna Cacica este considerata de marime medie, situandu-se pe locul 45 intre localitatile judetului (orase si comune).

In anul 2006, pe teritoriul comunei traiesc un numar de 4464 locuitori, grupati in 1488 gospodarii, care repartizati pe sate se prezinta astfel:

Tabel nr. 1. Populatia Comunei Cacica din anul 2006

Sursa: Plan urbanistic General al Comunei Cacica - Proiect nr.167/1997

Activitatea economica a comunei ramane cresterea animalelor, iar pe plan secundar situandu-se agricultura, lucrul la padure si mineritul.

Se apreciaza ca majoritatea terenurilor se incadreaza in clasa a IV-a de favorabilitate pentru pasuni, fanete si arabil.

Terenul agricol al comunei Cacica se repartizeaza astfel: arabil 1025 ha; pasuni 381 ha; fanete 788 ha; livezi 18 ha.

Alte terenuri: fondul forestier 4323 ha; in proprietate privata 912 ha, teren ape 18 ha; alte terenuri 202 ha.

In Comuna Cacica functioneaza un numar de 35 societati comerciale, 3 asociatii familiale si 21 de persoane fizice. Pe teritoriul comunei mai functioneaza doua pensiuni turistice cu masa si cazare.

Principalele institutii din comuna Cacica sunt: Scoala cu clasele I-VIII, scola coordonatoare situata in satul Partestii de Sus; Scoala cu clasele I-VIII situata in satul Cacica; Scoala cu clasele I-VIII situata in satul Solonetu Nou; Scoala cu clasele I-IV situata in Maidan.

In comuna Cacica functioneaza 3 (trei) gradinite: o gradinita in satul Partestii de Sus; o gradinita in satul Cacica, o gradinita in satul Solonetu Nou.

Cultura: Comuna Cacica dispune de 2 (doua) Camine culturale situate in satele Partestii de Sus si Cacica, ambele cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri fiecare. Satul Solonetu Nou activeaza Asociatia Dom Polski intr-un spatiu amenajat de aproximativ 250 locuri.

Sanatate: Asistenta medicala este asigurata prin cabinete medicale: Cabinet medical individual cu puncte de lucru in satele Cacica, Partestii de Sus si Solonetu Nou; Cabinet medical individual stomatologic cu punct de lucru in satul Cacica. La aceste cabinete isi desfasoara activitatea doi medici specializati in medicina generala si stomatologie, cinci asistente medicale si un tehnician stomatolog. In satul Partestii de Sus functioneaza doua puncte farmaceutice.

Comuna Cacica este infratita cu comuna Briceni din Republica Moldova, comunele Zarki, Swierklane si orasul Rybnik din Polonia, cu care coopereaza pentru realizarea unor activitati de interes comun.

Insemnul specific al Comunei Cacica este un scut albastru cu un cub de argint flacant in partea superioara de doua perechi de ciocane mineresti incrucisate, negre.

Primaria este o structura functionala cu activitate permanenta care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Primarul, viceprimarul si secretarul comunei impreuna cu aparatul de specialitate al primarului constituie Primaria comunei Cacica.

Consiliul local al comunei Cacica s-a constituit si functioneaza din data de 28 februarie 1992 in conformitate cu prevederile Legii administratiei publice locale, in vigoare la aceea data, avand un numar de 25 consilieri municipali.

Consiliul local adopta, in termen de 45 de zile lucratoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a hotararii Guvernului prevazute la art. 292 din titlul IX al Codului Fiscal, a fiecarui an, pentru anul fiscal urmator, hotarari privind stabilirea impozitelor si taxelor locale:

- stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, dupa caz, cand acestea se determina pe baza de cota procentuala, iar prin Codul Fiscal sunt prevazute limite minime si maxime;

- stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor locale, cand acestea sunt prevazute in suma fixa, in limitele prevazute de Codul fiscal ori de hotararea Guvernului prin care nivelurile impozitelor si taxelor locale se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza;

- stabilirea nivelului bonificatiei de pana la 10;

- instituirea taxelor locale;

- procedurile de calcul si de plata a taxelor;

- majorarea impozitelor si taxelor locale;

- delimitarea zonelor, atat in intravilan, cat si in extravilan, pentru asigurarea unei stabilitatii in ceea ce priveste delimitarea zonelor se recomanda ca aceasta sa aiba caracter multianual;

- procedura de acordare a facilitatilor fiscale categoriilor de persoane fizice;

- adoptarea oricaror altor reglementari date in aplicarea Codului fiscal;

Prin hotarare a Consiliului local s-a aprobat organigrama pentru aparatul propriu de specialitate al Consiliului local (prezentata in Anexa nr.1 la prezenta lucrare), aparat format din functionari publici si personal cu contract individual de munca, structurat pe compartimente care sa acopere gama de activitati specifice administrarii comunei.

Principalele compartimente din cadrul primariei sunt :

- Compartimentul juridic;

- Compartimentul asistenta sociala;

- Compartimentul agricol;

- Compartimentul buget, finante, contabilitate;

- Compartimentul audit intern;

- Compartimentul Retele electronice ale comunitatiilor locale (RECL);

- Compartimentul urbanism;

- Compartimentul administrativ;

- Compartimentul cultura;

Printre atributiile consililui local, mentionam pe urmatoarele: [6]

- aproba bugetul local, imprumuturile,virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare;

- aproba contul de inchiriere a exercitiului bugetar;

- concesionari si inchirieri de bunuri sau servicii publice de interes local;

- stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale;

Primarul Comunei Cacica este Zaharie Cretu si este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si controleaza.

Aparatul de specialitate al primarului este constituit din compartimente functionale a caror conducere este asigurata de catre primar, viceprimar si secretarul comunei, potrivit organigramei aprobate de consiliul local.

Ca atributii ale primarului comunei Cacica, putem mentiona urmatoarele

- intocmeste proiectul bugetului local si contul de inchiriere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

- exercita functia de ordonator principal de credite, verifica din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consililui local cele constatate;

Viceprimarul Comunei Cacica este Filtengher Eduard. Viceprimarul indruma si supravegheaza activitatea pazei obstesti conform Legii nr. 333/2003 si P.S.I.; asigura intretinerea drumurilor publice din comuna, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal; supravegheaza pietele, locurile pentru desfacerea produselor cu amanuntul si parcuri de distractii si ia masuri operative pentru buna functionare a acestora; este presedintele comisiei de inventariere si administrare a bunurilor care apartin comunei,etc.

Secretarul Comunei Cacica este Gratiela Volanski. Secretarul comunei Cacica este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Pentru organizarea executarii si executarii in concret a prevederilor legale referitoare la impozitele si taxele locale, identificam la nivelul autoritatilor publice locale in afara compartimentelor de specialitate ale acestora, cu precadere, si urmatoarele compartimente cu atributii in acest domeniu:

- structurile de specialitate cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii;

- functionarii publici cu atributii privind completarea, tinerea la zi si centralizarea datelor in registrele agricole;

CAPITOLUL II

ASEZAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE

Asezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operatiuni succesive, constand in stabilirea urmatoarelor operatiuni:

a) stabilirea marimii obiectului impozabil;

b) determinarea cuantumului impozitului;

c) perceperea (incasarea) impozitului.

a) Stabilirea marimii obiectului impozabil are ca scop principal constatarea si evaluarea materiei impozabile. Constatarea existentei acestora se face de catre organele fiscale si apoi se face evaluarea. Evaluarea materiei impozabile se poate realiza apeland fie la metoda evaluarii indirecte (bazata pe prezumtie), fie la metoda evaluarii directe (bazata pe probe).

Metoda evaluarii indirecte cunoaste trei variante de realizare:

Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil permite stabilirea cu aproximatie a marimii obiectului impozabil, fara a se lua in consideratie situatia persoanei care detine obiectul impozabil. De exemplu, la impozitul pe cladiri erau avute in vedere urmatoarele criterii: numarul si destinatia camerelor, numarul usilor si ferestrelor, numarul cosurilor de fum, chiria prezumta.

Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca nu permite stabilirea cat mai exacta a marimii obiectului impozabil, ceea ce se rasfrange negativ asupra echitatii fiscale.

Evaluarea forfetara consta in aceea ca organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, atribuie o anumita valoare obiectului impozabil.

Evaluarea administrativa are caracteristic faptul ca organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispozitie. Subiectul impozabil daca nu este de acord cu evaluarea facuta de organul fiscal are dreptul sa o conteste, prezentand argumente de vigoare.

Metoda evaluarii directe cunoaste doua variante

Evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane consta in aceea ca marimea obiectului impozabil se stabileste pe baza declaratiei scrise de catre o terta persoana, care cunoaste aceasta marime, care este obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale.

Avantajul acestei metodei consta in faptul ca elimina , in cea mai mare parte, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila, deoarece, terta persoana care declara venitul nu este interesata sa ascunda adevarul.

Evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului (platitorului) se realizeaza cu participarea directa a subiectului impozabil. Contribuabilul are obligatia sa tina o evidenta stricta privind veniturile si cheltuielile ocazionate de activitatea care o desfasoara, sa incheie un bilant fiscal, sa intocmeasca si sa inainteze organelor fiscale o declaratie din care sa rezulte veniturile pe care le realizeaza si cheltuielile care au fost efectuate pentru obtinerea acestora.

Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea: persoanei care efectueaza calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal); cota de impunere; reducerile si majorarile acordate; procedeul de calcul.

Cotele de impunere actuale sunt sub forma procentuala, cu cateva exceptii si reprezinta o forma de manifestare a personalizarii impozitului. In practica fiscala se poate utiliza fie o cota de impunere generala, fie o cota standard si un anumit numar de cote inferioare sau superioare acesteia, fie o cota aditionala fata de cota standard, in functie de anumite obiective ale politicii fiscale.

De asemenea, este necesara precizarea procedeului de calcul, alegandu-se intre procedeul impunerii proportionale, a progresivitatii simple sau a progresivitatii compuse. Conform procedeului de calcul ales, in urma aplicarii cotei asupra bazei de impozitare se obtine cuantumul impozitului. Dupa aplicarea acestor reduceri sau majorari legale, in cazul unor impozite directe se determina cuantumul final al impozitelor datorate.

Perceperea impozitelor reprezinta ultima operatiune din cadrul asezarii impozitelor. Dupa determinarea marimii impozitului, organele fiscale trebuie sa aduca la cunostinta contribuabililor atat cuantumul impozitului datorat statului, cat si termenele de plata a acestuia si ulterior se trece la incasarea lui.

In prezent, s-a generalizat metoda incasarii impozitelor printr-un aparat fiscal propriu, folosindu-se urmatoarele modalitati:

Incasarea impozitelor de catre organele fiscale direct de la platitori se realizeaza prin: prezentarea contribuabilului la sediul organelor fiscale si achitarea impozitului datorat din proprie initiativa; sau deplasarea incasatorilor la domiciliul platitorilor si incasarea impozitelor datorate;

Stopajul la sursa consta in retinerea si varsarea impozitului datorat statului de catre o terta persoana.

Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale se practica in cazul taxelor datorate statului pentru actiunile in justitie si, de asemenea, pentru taxele privind actele, certificatele si diferite documente elaborate de organele administratiei de stat.

2.1. Elemente tehnice ale impozitelor

Pentru o mai buna intelegere a modalitatilor de aplicare a impozitelor, a procedurii determinarii si platii lor, vom face in continuare o prezentare a elementelor impozitelor.

Obiectul impozitului reprezinta elementul concret asupra caruia se aseaza si calculeaza un impozit. In functie de impozit putem avea, ca obiect impozabil: averea in cazul impozitului si taxei pe cladiri, impozitului si taxei pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport.

Baza impozabila poate fi denumita si materia impozabila si reprezinta elementul pe care se fundamenzeaza calculul impozitului. Baza de calcul difera de obiectul impozabil, de exemplu: impozitul si taxa pe cladiri are ca obiect imobilul respectiv (constructia inaltata la suprafata pamantului si care serveste la adapostirea de activitati, de oameni, de animale, de produse, de materiale, de instalatii), baza de calcul fiind reprezentata de valoarea impozabila a cladirii, stabilita diferit pentru persoane fizice fata de cele juridice.

Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozitul. Trebuie sa facem insa distinctie intre subiectul impozitului si suportatorul acestuia, deoarece nu intotdeauna subiectul impozitului il si suporta.

Platitorul impozitului reprezinta persoana fizica sau juridica care are obligatia sa plateasca impozitul catre bugetul local la un anumit termen. In principiu, platitorul impozitului este subiectul impozabil, dar uneori platitorul poate fi o alta persoana decat subiectul impozabil.

In conformitate cu Codul de procedura fiscala[9], platitor al obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care, in numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe.

Suportatorul impozitului desemneaza persoana fizica sau juridica ce suporta impozitul.

Unitatea de impunere are menirea sa masoare obiectul impozabil. In cazul impozitului pe venit, unitatea de evaluare o reprezinta unitatea monetara in care se exprima venitul. Unitatea de evaluare poate fi reprezentata si de unitati de masura naturale, ca de exemplu: pentru constructii, arii (ha) pentru terenuri; capacitatea cilindrica a motorului, pentru mijloacele de transport; kg, litru, bucata pentru unele impozite indirecte.

Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine unei unitati de impunere (evaluare).

Cota de impunere poate avea forma procentuala sau fixa.

Cota fixa reprezinta o suma determinata, prestabilita, pentru intreg obiectul impozabil sau pe transe ale acestuia.

Cota procentuala de impunere se foloseste atunci cand obiectul impozitarii este valoarea baneasca a unui bun sau venit realizat de catre contribuabil.

Termenul de plata (scadenta) reprezinta data pana la care impozitul trebuie achitat, nerespectarea acestuia atragand unele plati suplimentare de impozit.

Asieta cuprinde totalitatea masurilor care se iau in vederea identificarii obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului de plata.

2.2. Asezarea impozitul si taxei pe cladiri

a) Impozitul si taxa pe cladiri de la persoane fizice

Impozitul si taxa pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local, al comunei, al orasului sau municipiului de catre persoane ce detin in proprietate cladiri, in raza carora este situata cladirea in Romania.

Taxa pe cladiri reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta.

Impozitul pe cladiri este unul dintre cele mai importante impozite locale din punct de vedere al ariei de acoperire si volumului incasarilor la bugetul local. Se datoreaza pentru cladirile aflate in proprietatea contribuabililor, indiferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatie. Se datoreaza impozit pe cladire indiferent daca aceasta este localizata in intravilanul sau in extravilanul localitatii.

Subiectul acestui impozit este constituit din:

a) Contribuabilii care au in proprietate cladiri, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora;

b) Contribuabilii care au in administrare sau folosinta cladiri proprietate de stat;

c) Unitatile care administreaza cladirile care constituie fondul locativ de stat.

Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora.

Daca o cladire este detinuta in proprietate de mai multi contribuabili, impozitul aferent cladirii este datorat de contribuabili astfel:

• proportional cu suprafata detinuta (in cazul in care sunt stabilite partile individuale);
• impartind impozitul total la numarul de contribuabili (daca nu sunt stabilite partile individuale);
• in cazul in care o persoana are in administrare sau in folosinta o cladire pentru care se datoreaza chirie pe baza unui contract de inchiriere, impozitul este datorat de proprietar;

Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice si juridice situate in comunele, orasele si municipiile din Romania.

Baza impozabila a cladirilor ce apartin contribuabililor persoane fizice o reprezinta valoarea lor stabilita potrivit unor criterii si norme. Valoarea unei cladiri sau constructii ce apartine persoanelor fizice depinde de suprafata construita, desfasurata si de valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita. Suprafata construita desfasurata se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a balcoanelor, a logiilor sau a celor situate la subsol. In calcul nu se cuprind suprafetele podurilor, cu exceptia mansardelor, precum si cele ale treptelor si terasele neacoperite.

Suprafata construita desfasurata a cladirii este justificata prin actul de proprietate, planul cadastral sau, in lipsa acestora, prin schite sau alte documente asemanatoare.

Valori impozabile in lei pe metru patrat de suprafata construita desfasurata la cladiri si alte constructii apartinand persoanelor fizice in mediul rural sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.1. - Valorile impozabile in lei pe metru patrat de suprafata construita desfasurata la cladiri si alte constructii apartinand persoanelor fizice

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii si de zona in care aceasta este amplasata, prin inmultirea sumei determinate cu un coeficient de corectie, stabiliti pentru mediul rural, in tabelul de mai jos:

Tabel nr.2. - Coeficientii care reflecta incadrarea localitatilor pe zone si ranguri

Sursa: Legea nr-571/2003 privind Codul Fiscal art. 251, alin (5)

Satul resedinta de comuna Partestii de Sus este de rang IV, iar coeficientul corespunzator in determinarea valorii impozabile este 1,10. Satul Cacica, Solonetu Nou, Runcu, Maidan sunt de rang V. Coeficientul de corectie pentru satul Cacica este 1,05, iar pentru Runcu si Maidan este 1,00.

Valoarea impozabila a cladirii proprietate a persoanelor fizice se reduce in functie de anul terminarii acesteia astfel:

cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;

cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;

In cazul cladirilor utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 metri patrati, valoarea impozabila a acesteia determinata se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 de metri patrati sau fractiune din acestia.

Pentru locuinte situate la subsol, demisol sau mansarda, valoarea impozabila pe metru patrat care se ia in calcul la determinarea impozitului este de 75% din valoarea impozabila a cladirii din care face parte.

Pentru spatii cu alta destinatie decat cea de locuit situate in subsolul sau demisolul cladirilor, valoarea impozabila pe metru patrat care se ia in calcul la determinarea impozitului este de 50% din valoarea impozabila a cladirii din care fac parte.

Baza impozabila a cladirilor proprietate persoanelor juridice o constituie valoarea de inventar inregistrata in contabilitate.

Cotele de impozitare

Impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice (ICL) se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1% construite si desfasurate asupra valorii impozabile a cladirii, (VI) determinata pe baza suprafetei si a criteriilor si normelor de evaluare.

In cazul contribuabililor persoane fizice care detin in proprietate mai multe cladiri cu destinatia locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel:

a) cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de a treia cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu;

Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.

In cazul persoanei care detine in proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta, iar domiciliul sau resedinta sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita conform datei dobandirii este asimilata cladirii de la adresa de domiciliu.

Cladirile distincte utilizate ca locuinta, situate la aceeasi adresa, proprietate aceleiasi persoane fizice, sunt asimilate unei singure cladiri (fie locuinta de domiciliu, fie cu acelasi regim de majorare de impozit).

Asezarea si plata impozitului pe cladiri

Impozitul pe cladiri se constata si stabileste pe baza declaratiei de impunere depuse de orice persoana care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza caruia se afla cladirea sau constructia respectiva, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, taxa instrainarii sau concesionarii.

Impozitul pe cladiri se plateste anual in doua rate egale pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:

cladirile institutiilor publice, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologice, precum si muzeele si casele memoriale, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

cladirile care, prin destinatie constituie locale de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege, si partile lor componente locale;

cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice;

cladirile aflate in domeniul public al statului si in administratia Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum si cele din domeniul privat al statului si administrate de regie;

constructii si amenajari funerare din cimitire;

constructii speciale: cladirile si constructiile anexe ale acestora, posturi de transformare, retele aeriene de transport si distributie a energiei electrice, retele de canalizare, etc.

Studiu de caz rezolvat:

1. O persoana fizica cu domiciliul in comuna Cacica, localitatea Partestii de Sus detine in proprietate urmatoarele constructii:

casa, construita in 1988, situata in zona A a comunei Cacica, localitatea Partestii de Sus, cu o suprafata construita de 147 mē, din BCA, fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire.

Axexe, cu peretii din lemn, cu o suprafata de 100 mē, fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire, din 1990.

Rezolvare:

Pentru casa unde isi are contribuabilul domiciliul se datoreaza impozit si pentru constructiile anexe.

Observatie:

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, localitatea Partestii de Sus este considerata sat resedinta de comuna, deci este localitate de rang IV. Astfel ca, pentru determinaraea valorii impozabile/mē, pentru constructii se va utiliza coeficientul de corectie 1,1 (Tabelul nr.2.).

• Casa - cladirea principala

Valoarea impozabila (Vi)/mē = 147 mē · 476 lei/mē = 69972 lei

Impozitul pe cladiri (I) = 69972 lei · 1,1 = 76969 lei

• Constructiile anexe

Valoarea impozabila (Vi)/mē = 100 mē · 54 lei/mē = 5400 lei

Impozitul pe cladiri (I) = 5400 lei · 1,1 = 5940 lei

Impozitul total = 76969 lei + 5940 lei = 8290 lei, care se rotunjeste la 83 lei

In concluzie, in situatia expusa, persoana fizica plateste la bugetul local impozitul total in valoare de 83 lei, repartizat pe cele 2 rate scadente: 31 martie, respectiv 30 septembrie.

2. O persoana fizica cu domiciliul in comuna Cacica, localitatea Partestii de Sus detine in proprietate urmatoarele constructii:

casa, construita in 1954, situata in zona A a comunei Cacica, localitatea Partestii de Sus, cu o suprafata construita de 96 mē, din lemn, fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire.

Axexe , cu peretii din lemn, cu o suprafata de 80 mē, fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire, din 1998.

Axexe , din BCA, cu o suprafata de 104 mē, fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire, din 1995.

Rezolvare:

Pentru casa unde isi are contribuabilul domiciliul se datoreaza impozit si pentru constructiile anexe.

Observatie:

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, localitatea Partestii de Sus este considerata sat resedinta de comuna, deci este localitate de rang IV. Astfel ca, pentru determinarea valorii impozabile/mē pentru constructii se va utiliza coeficientul de corectie 1,1 (Tabelul nr.2.).

• Casa-cladirea principala

Valoarea impozabila (Vi)/mē = 96mē · 137 lei/mē = 13152 lei

Impozitul pe cladiri (I) = 13152 lei · 1,1 - 5% =13744 lei

Se reduce cu 5 % deoarece se incadreaza in categoria de locuinte care se reduc cu 5%, cele ce sunt construite intre anii 1951-1957.

• Constructiile anexe

Valoarea impozabila (Vi)/mē = 80 mē · 54 lei/mē = 4320 lei

Impozitul pe cladiri (I) = 4320 lei · 1,1 = 4752 lei

• Constructiile anexe

Valoarea impozabila (Vi)/mē = 104 mē · 122 lei/mē = 12688 lei

Impozitul pe cladiri (I) = 12688 lei · 1,1 = 13957 lei

Impozitul total = 13744 lei + 4752 lei + 13957 lei = 32453 lei, care se rotunjeste la 32 lei

In concluzie, in situatia expusa, persoana fizica plateste la bugetul local impozitul total in valoare de 32 lei, repartizat pe cele 2 rate scadente: 31 martie, respectiv 30 septembrie.

b) Impozitul si taxa pe cladiri de la persoanele juridice

Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice se calculeaza prin aplicarea cotei cuprinsa intre 0,5% si 1,5% stabilita de consiliile locale asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora.

Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica stabileste ca, in cazul imobilelor detinute de societatile comerciale de pe raza sa teritoriala, cota de impozit pe cladiri sa fie 1,5%, respectiv 5% in cazul imobilelor care nu au facut o reevaluare in ultimii trei ani.

Prin sintagma valoarea de inventar inscrisa in evidenta contabila se intelege valoarea de intrare a cladirilor in patrimoniu si care, dupa caz, poate fi

- costul de achizitie, pentru cladirile procurate cu titlu oneros;

- costul de productie, pentru cladirile construite de unitatea patrimoniala;

- valoarea actuala, estimata la inscrierea cladirii in active, tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit;

- valoarea de aport- de utilitate acceptata de parti, pentru cladirile intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii, conform statutelor si contractelor, determinate prin expertiza, etc;

- valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale;

Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar, impozitul si taxa pe cladiri se datoreaza de proprietar si se determina asupra valorii negociate intre parti si inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.

Consiliul local are libertatea acordarii unor facilitati in cazul impozitului si taxei pe cladiri in functie de anumite considerente de protectie sociala sau in functie de alte considerente.

Studiu de caz rezolvat:

. O persoana juridica detine un imobil utilizat ca sediu firmei, a carei valoare de inventar reevaluata , inregistrata in contabilitate este de 124900 lei.

Rezolvare:

Pentru imobilul utilizat unde isi are contribuabilul sediul firmei se datoreaza impozit .si taxa pe cladire.

Observatie:

Pentru cladirile aflate in proprietatea persoanelor juridice, valoarea impozabila o constituie valoarea de inventar reevaluata, inregistrata in contabilitate. Pentru determinarea impozitului si taxei pe cladiri, la aceasta baza de calcul se aplica o cota procentuala proportionala, stabilita de Consiliul local al Comunei Cacica la valoare de 1, 5 %.

• Impozitul pe cladiri (I) = 124900 lei · 1,5% = 1874 lei

In concluzie, in situatia expusa, persoana juridica plateste la bugetul local impozit in valoare de 1874 lei, repartizat pe cele 2 rate scadente: 31 martie, respectiv 30 septembrie.

2. O persoana juridica detine un imobil utilizat ca sediu firmei, a carei valoare de inventar nereevaluata , inregistrata in contabilitate este de 65900 lei.

Rezolvare:

Pentru imobilul utilizat unde isi are contribuabilul sediul firmei se datoreaza impozit.

Observatie:

Pentru cladirile aflate in proprietatea persoanelor juridice, valoarea impozabila o constituie valoarea de inventar reevaluata, inregistrata in contabilitate. Pentru determinarea impozitului pe cladiri, la aceasta baza de calcul se aplica o cota procentuala proportionala, stabilita de Consiliul local al Comunei Cacica la valoare de 5 %, deoarece cladirea este nereevaluata in ultimii 3 ani.

• Impozitul pe cladiri (I) = 65900 lei · 5 % = 330 lei

In concluzie, in situatia expusa, persoana juridica plateste la bugetul local impozit in valoare de 1330 lei, repartizat pe cele 2 rate scadente: 31 martie, respectiv 30 septembrie.

2.3. Asezarea impozitul si taxei pe teren

a) Impozitul si taxa pe teren apartinand persoanelor fizice

Impozitul si taxa pe teren[12] se datoreaza bugetului local al comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasat terenul. Contribuabilul de impozit/taxa pe teren il reprezinta orice persoana care detine in proprietate teren situat in Romania.

In cazul terenurilor proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta se stabileste si percepe taxa pe teren, in conditii similare impozitului si taxei pe teren, care se plateste de concesionari, locatari, care sunt titulari ai drepturilor de administrare sau folosinta.

In cazul in care terenul este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

Subiectul: persoanele fizice si juridice care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau extravilanul localitatilor.

Obiectul impozabil este reprezentat de terenurile detinute in proprietate de catre contribuabili, in intravilanul sau in extravilanul localitatii.

Terenurile dobandite in cursul anului indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data intai a lunii urmatoare celei in care au fost dobandite, iar impozitul se calculeaza proportional cu perioada in care au fost dobandite, iar impozitul se calculeaza proportional cu perioada de timp ramasa pana la sfarsitul anului fiscal. Terenurile care se vand in cursul anului se scad de la impunere de la data de intai a lunii urmatoare, iar impozitul se recalculeaza corespunzator.

In cazul terenului care face obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul si taxa pe teren pe intreaga durata se datoreaza de locatar. Daca contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul si taxa pe teren este datorat de locator.

Terenuri pentru care nu se stabileste impozit si taxa pe teren:[13]

• terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren pe care o acopera cladirea ;
• terenurile apartinand cultelor religioase recunoscute prin lege;
• terenurile cimitirelor, terenurile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, autorizate provizoriu sau acreditate;
• terenurile proprietatea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari;
• terenurile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul  autoritatilor locale;
• terenurile aferente unei cladiri a unei institutii publice sau unei cladiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unitati  administrativ-teritoriale, exceptand suprafetele folosite pentru activitati economice;
• terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura si silvicultura;
• terenurile legate de sistemele hidrotehnice, de navigatie;
• terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare pe baza avizelor organelor competente .

Baza de calcul: Impozitul si taxa pe teren se stabileste anual in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone intravilan, dupa cum urmeaza:

Tabel nr.3 - Impozitul si taxa pe terenurile situate in intravilan - teren cu constructii

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art258; alin (2)

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste dupa cum urmeaza:

a) prin inmultirea numarului de metri patrati de teren cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul anterior;

b) prin inmultirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut in tabelul urmator :

Tabel nr. 4 - Coeficientul de corectie in functie de rangul localitatii

Sursa: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; art. 258; alin 5

Apoi, numarul de metri patrati de teren se inmulteste cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Tabel nr. 5 - Impozitul/taxa pe terenurile situate in intravilan - orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 258; alin (4)

In cazul unui teren situat in extravilan, impozitul pe teren se aseaza in functie de suprafata terenului, exprimata in ha, de suma in lei/ha diferentiata pe categorii de folosinta a terenurilor conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 6 - Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in extravilan

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 258; alin (6)

Plata impozitului pe teren:

Impozitul pe terenuri se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de proprietarul terenului la compartimentele de specialitate al consiliului local. Impozitul pe terenuri se plateste la bugetul local anual in doua rate egale: pana la 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Daca impozitul pe teren datorat pe intregul an se plateste pana la data de 31 martie inclusiv, a anului se acorda o bonificatie de pana la 10 % stabilita prin hotarare a consiliului local.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei.

Studiu de caz:

1. O persoana detine in proprietate o suprafata de teren amplasata in intravilanul localitatii Partestii de Sus, de rang IV, zona in cadrul localitatii este C, categoria de folosinta teren arabil, cu o suprafata de 3900 mē (0,39 ha).

Rezolvare:

Persoana fizica trebuie sa plateasca impozit si taxa pentru terenul arabil.

Observatii:

Nivelul impozitului corespunzator terenului amplasat in intravilan la - 'orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri de constructii', in Tabelul nr.5, la zona C, categoria de folosire 'teren arabil' - 16 lei/ha (0,0016 lei/mē). Coeficientul de coerectie, corespunzator rangului IV unde este amplasat teren este - 1.00.

• Impozitul si taxa pe teren anual datorat = 3900 mē · 0,0016 lei/mē = 6 lei

In concluzie, in situatia expusa, persoana fizica plateste la bugetul local impozit in valoare de 6 lei, repartizat pe cele 2 rate scadente egale: 31 martie, respectiv 30 septembrie.

2. O persoana fizica detine in proprietate:

• Un teren amplasat in intravilan localitatii Partestii de Sus, de rang IV, in categoria de folosinta terenuri cu constructii, zona A, suprafata terenului de 300 mē, iar suprafata construita la sol de 190 mē.
• Un teren extravilan, faneata, cu o suprafata de 0,25 mē.
• Rezolvare:

Persoana fizica trebuie sa plateasca impozit datorat pentru terenul amplasat in intravilan, respectiv pentru terenul amplasat in extravilan.

Observatii:

Determinarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului detinut in proprietate se scad suprafata construita la sol, rezultand 110 mē, adica 300 mē - 190 mē = 110 mē.

Din tabelul nr. 4. am identificat nivelul impozabil pe mē corespunzator terenului din zona A din cadrul localitatii Partestii de Sus, de rang IV, respectiv 763 lei/ha (0,00763 lei/mē).

Din tabelul nr. 5. am identificat suma stabilita fixa pe categoria de folosinta a terenului amplasat in extravilan, respectiv faneata.

Impozitul pe teren intravilan anual datorat = 110mē · 0,00763 lei/mē =8 lei

Impozit pe teren extravilan datorat anual = 0,25mp ·14 lei/mē =4 lei

Impozit total datorat = 8 lei + 4 lei = 12 lei

Persoana fizica plateste la bugetul local pentru anul 2008 pentru terenurile detinute in proprietate suma de 12 lei.

b) Impozitul si taxa pe teren apartinand persoanelor juridice

Acest impozit este anual si se calculeaza in mod similar cu impozitul pe terenurile proprietatea persoanelor fizice. Pentru terenurile ocupate de cladiri sau constructii, pentru terenurile apartinand manastirilor, schiturilor manastiresti, perimetrul cimitirelor, lacasurilor de cult recunoscute de lege, pentru terenul proprietatea persoanelor juridice folosite in scop agricol nu se datoreaza impozit pe teren.

Studiu de caz:

1. O persoana juridica detine in proprietate un teren amplasat in intravilan, categoria 'terenuri cu constructii', rangul localitatii este IV, zona A, suprafata terenului este de 600 mē, suprafata construita la subsol este de 58 mē.

Rezolvare:

Persoana juridica trebuie sa plateasca impozit si taxa pentru terenul amplasat in intravilan.

Observatii:

Determinarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului detinut in proprietate se scad suprafata construita la sol, rezultand 542 mē, adica 600 mē - 58 mē = 542 mē.

Din tabelul nr. 4. am identificat nivelul impozabil pe mē corespunzator terenului din zona A din cadrul localitatii Partestii de Sus, de rang IV, respectiv 763 lei/ha (0,00763 lei/mē).

Impozit anual datorat = 542 mē · 0.0763 lei/mē = 41 lei

Persoana juridica datoreaza la bugetul local pentru terenul detinut in proprietate pentru anul 2008, suma de 41 lei.

2.4. Asezarea impozitului asupra mijloacelor de transport

Impozitul asupra mijloacelor de transport[14] se percepe de la orice persoana care detine in proprietate mijloace de transport inmatriculate in Romania. Impozitul asupra mijloacelor de transport se datoreaza de catre regii autonome, societati comerciale, persoane juridice si persoane fizice care detin in proprietate mijloace de transport cu tractiune mecanica sau mijloace de transport pe apa.

Impozitul asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru:[15]

autoturismele, motocicletele cu atas si motocicletele care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;

mijloacele de transport ale institutiilor publice;

mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public.

Impozitul asupra mijloacelor de transport este diferentiat pe categorii de mijloace de transport, in functie de capacitatea cilindrica sau numarul de axe.

Impozitul asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica detinute de contribuabili depinde de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cmģ sau fractiune din aceasta si de natura mijlocului de transport.

Subiectul: contribuabilii persoane fizice si juridice care detin vehicole cu tractiune mecanica.

Obiectul: mijloacele de transport cu tractiune mecanica.

Baza de calcul se stabileste in functie de natura mijlocului de transport si de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 200 cmģ cu fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

Tabel nr.7 - Taxa asupra mijloacelor de transport/Impozitul pe mijloacele de transport

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 263; alin (2)

Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se constata din cartea de identitate a autovehicului si din factura de cumparare sau alte documente legale.

In cazul autovehiculelor de transport marfa cu masa totala autorizata la peste 12 tone , impozitul asupra mijlocului de transport depinde de numarul axelor, masa totala maxima autorizata si de sistemul de suspensie.

Impozitul pentru remorcile de orice fel, semiremorci si rulote este stabilit in suma fixa in functie de capacitatea acestora exprimata in tone, conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 8 - Taxa pentru remorci, semiremorci si rulote

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 21; alin (4); anexa nr.6 lit B

Impozitul asupra mijloacelor de transport se plateste anual in doua rate egale pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv la bugetul local.

Plata impozitului: Impozitul asupra mijloacelor de transport se plateste anual in doua rate egale pana la datele de: 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

In cazul platii cu anticipatie a impozitului asupra mijlocelelor de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabil, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv se acorda o bonificatie de pana la 10 % inclusiv stabilita prin hotarare a consiliului local al comunei Cacica.

Impozitul asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de intai a lunii in care au fost dobandite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt inmatriculate, impozitul se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una dintre aceste situatii.

Orice persoana care dobandeste/transfera un mijloc de transport sau isi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala isi are domiciliu/sediul/punctul de lucru in termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenita.

In cazul unui mijloc de transport detinut de un nerezident, impozitul asupra mijlocului de transport se plateste integral in momentul inregistrarii mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Studiu de caz:

1.O persoana fizica detine in proprietate urmatoarele mijloace de transport:

un autoturism cu o capacitate cilindrica de 1594 cmģ

remorca de 2,7 tone

autoturism cu capacitate cilindrica de 1980 cmģ

un autoturism Aro, cu o capacitate cilindrica de 3119 cmģ

Rezolvare:

Pentru autoturism:

Baza impozabila = 1594 cmģ: 500 cmģ = 3,188 = 4 unitati de impunere

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 8 lei/unitatea · 4 unitati de impunere = 32 lei

Pentru remorca:

Impozitul pentru remorci este stabilit in suma fixa in functie de capacitatea acestora exprimata in tone, conform Tabelului nr. 8.

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 29 lei

Pentru autotursim:

Baza impozabila = 1980 cmģ : 200 cmģ = 9,9 = 10 unitati de impunere

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 10 unitati de impunere · 18 lei/unitatea de impunere = 180 lei

Pentru autotursimul Aro:

Baza impozabila = 3119 cmģ: 200 cmģ = 15,54 = 16 unitati de impunere

Impozitul asupra mijloacelor de transport = 16 unitati de impunere · 30 lei/unitatea de impunere = 180lei

Impozitul total = 32 lei + 29 lei + 180 lei + 180 lei = 421 lei

2.5. Asezarea taxei pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

Certificatele, avizele si autorizatiile[16] eliberate contribuabililor sunt supuse unor taxe diferentiate in functie de valoarea constructiilor sau instalatiilor, de suprafata terenurilor si de natura serviciilor prestate si se achita anticipat eliberarii acestora.

Contribuabilii persoane fizice datoreaza bugetelui locale taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor, aceste taxe se datoreaza pentru:[17]

- eliberarea certificatului de urbanism: taxa este stabilita in lei functie de suprafata solicitata, iar in mediul rural taxa este de 50% din cea stabilita pentru mediul urban;

Tabel nr. 9 - Pentru eliberarea certificatelor de urbanism pentru mediul rural

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 28; anexa nr. 7

- eliberarea autorizatiei de construire: taxa este de 1 % din valoare autorizata a lucrarilor inclusiv a instalatiilor aferente acestora, iar pentru cladirile cu destinatie de locuinta si anexe gospodaresti, taxa se reduce cu 50 % (taxa devenind 0,5 %);

- eliberarea autorizatiei de foraje si excavari, necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari: taxa datorata este stabilita la 6 lei/mē;

- eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor: taxa datorata este stabilita la 6 lei/mē;

- eliberarea autorizatiilor privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, energie termica, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu: taxa datorata pentru fiecare instalatie este 9 lei;

- eliberarea avizului certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judetean: taxa datorata este de 11 lei;

- eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa: taxa datorata este de 7 lei ;

Taxele se stabilesc pe baza valorii lucrarilor declarate de persoana respectiva si se platesc prealabil eliberarii sau vizarii, dupa caz, certificatelor, avizelor si autorizatiilor. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se percepe pe baza valorii de proiect declarate de solicitant .In cazul unei autorizatii de construire emise de o persoana fizica, valoarea reala a lucrarilor de constructie nu poate fi mai mica decat valoarea impozabila a cladirii stabilita conform procedurii de stabilire a impozitului pe cladiri.

In cazul persoanelor juridice, taxa datorata pentru eliberarea autorizatiei de constructie se stabileste pe baza valorii reale a lucrarilor care corespunde inregistrarilor din evidenta contabila si se plateste anticipat, inainte de eliberarea acesteia.

Se mai datoreaza taxe pentru:

- eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati lucrative si viza anuala a acestora: taxa stabilita este de 14 lei;

- eliberarea de autorizatii de functionare: taxa este 14 lei;

- eliberarea certificatului de producator si viza trimestriala a acestuia: taxa este stabilita intre 5,7 si 57 lei;

Taxele se platesc prealabil eliberarii sau vizarii, dupa caz, a certificatelor, avizelor si autorizatiilor.

In termen de 15 zile de la data finalizarii lucrarilor de constructie, dar numai tarziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva, persoana care a obtinut autorizatia trebuie sa depuna o declaratie privind valoarea lucrarilor de constructie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pentru recalcularea taxei pe baza devizului real. Recalcularea si aducerea la cunostinta contribuabilului trebuie realizata in termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaratiei, iar contribuabilul trebuie sa plateasca diferenta de plata sau sa primeasca diferenta de taxa achitata in plus in termen de 15 zile de la instiintare.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru:

certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie anexa;

certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului;

certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public judetean sau local;

certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este o institutie publica;

autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare, conform legii;

2.6. Asezarea taxei pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

La capitolul VI al titlului IX din Codul Fiscal modificata si reglementata taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, respectiv: taxa pentru servicii de reclama si publicitate si taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate.

a) Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate

Orice persoana care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata taxei prevazute in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale.[18]

Cuantumul taxei se stabileste prin aplicarea unei cote de impozitare stabilita de consiliul local intre 1 si 3 % asupra valorii, fara TVA, a contractului de reclama si publicitate.

Taxa se plateste lunar de catre cel care efectueaza reclama si publicitatea la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se realizeaza serviciul, la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se realizeaza serviciul, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata perioada desfasurarii contractului, incepand la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata perioada desfasurarii contractului, incepand cu luna in care taxa a devenit exigibila.

Taxa devine exigibila la data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama si publicitate.

b) Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se datoreaza de orice persoana, care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate intr-un loc public.

Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului pentru reclama si publicitate cu suma stabilita de consiliul local astfel:[19]

- in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, taxa anuala de 23 lei;

- in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, taxa este de 17 lei;

Taxa pentru afisaj in scop de reclama sau publicitate se poate plati anticipat sau trimestrial, in patru rate egale, astfel: pana la 15 martie, pana la 15 iunie, pana la 15 septembrie si pana la 15 noiembrie.

Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate si taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate nu se aplica:

- institutiilor publice, cu exceptia cazurilor cand acestea fac reclama unor activitati economice;

- unei persoane care inchiriaza panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, ci ea este platita de chirias;

- afisajelor , panourilor sau altor mijloace de reclama si publicitate amplasate in interiorul cladirilor;

- pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie, precum si alte informatii de utilitate publica si educationale;

- pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin constructia lor, realizarii de reclama si publicitate;

In cazul in care panoul, afisajul sau structura de afisaj este inchiriata unei persoane, utilizatorul final va datora taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate.

2.7. Impozitul pe spectacole

Impozitul pe spectacole[20] reprezinta un impozit indirect ce se incaseaza in bugetul local al unitatii administrativ teritoriale, unde are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.

Impozitul pe spectacole este datorat de persoanele fizice si juridice care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional.

Impozitul pe spectacole se calculeaza (Is) se calculeaza prin aplicarea unor cote procentuale (Cp), asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor la spectacole (Iv).

Is = Iv · Cp

Impozitul stabilit sub forma unor cote procentuale se plateste in urmatoarele cazuri si cuantumuri:

a) 2 % pentru manifestarile artistice de teatru, balet, opera, opereta, filarmonica, cinematografice, muzicale si de circ, competitii sportive interne si internationale;

b) 5 % pentru alte manifestari neimpozabile;

Pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca impozitul pe spectacole se stabileste de catre consiliul local in functie de suprafata incintei in care se desfasoara spectacolul si unor sume fixe, in mediul rural sunt urmatoarele:

Tabel nr. 11. - Impozitul pe spectacole

Sursa: Hotararea Consiliului local al Comunei Cacica privind impozitele si taxe locale pentru anul 2008; art. 271(1) lit. A si B

Sumelor fixe stabilite ca taxa le sunt aplicabile coeficientii in functie de rangul localitatii in care se organizeaza manifestari artistice, competitii sportive sau activitati distractive.

Tabel nr. 12. - Coeficientii de corectie

Sursa: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; art. 275; alin 3

Platitorii de impozit pe spectacole, pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca, au obligatia sa depuna o declaratie care va contine suprafata incintei, precum si zilele in care se desfasoara spectacole, pana cel tarziu la data de 15 inclusiv, pentru luna urmatoare.

Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se realizeaza venitul la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se desfasoara spectacolul.

In cazul sumelor cedate in scopuri umanitare, pe baza de contract, din incasarile obtinute din spectacole nu se datoreaza impozit pe spectacole.

Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia de a inregistra abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in a caror raza teritoriala isi au sediul si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor si la locul de prezentare a spectacolelor.

In cazul spectacolelor organizate in deplasare sau in turneu, biletele de intrare si abonamentele se vizeaza de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale fiscale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele. Platitorii impozitului raspund de exactitatea calcului si de varsarea la timp a impozitului.

2.8. Asezarea taxei hoteliere

Taxa hoteliera[21] se datoreaza de persoanele fizice in varsta de peste 18 ani, pentru sederea in municipii, orase sau comune, precum si in statiuni turistice de interes national si local.

Taxa hoteliera este in stricta dependenta de politica fiscala a autoritatilor administratiei publice locale, reprezentand optiunea acestora. Consiliul comunei Cacica nu instituie aceasta taxa.

In cazul in care autoritatile deliberative opteaza pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileste intre 0,5 % si 5 % inclusiv si se aplica dupa cum urmeaza:

- taxa hoteliera se aplica la tarifele de cazare practicate de unitatile hoteliere pentru fiecare persoana care datoreaza aceasta taxa; numarul de zile pentru care se datoreaza taxa hoteliera se stabileste de catre autoritatile deliberative respective;

- pentru sederea in statiunile turistice, atat cele de interes national, cat si cele de interes local;

Unitatile de cazare au obligatia virarii taxei bugetului local, pana pe data de 10, inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a colectat taxa hoteliera.

2.9. Asezarea taxelor speciale

Taxele speciale[22] pot fi adoptate de catre consiliul local al comunei Cacica dupa caz, pentru functionarea unor servicii locale create in interesul persoanelor fizice sau juridice.

Hotararea consiliului local adoptata in legatura cu taxele speciale se stabileste anual, si se afiseaza la sediul acestora sau vor fi publicate in presa. Persoanele interesate pot face contestatie in termen de 15 zile de la afisarea sau publicarea acestora.

Cuantumul taxelor se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate privind infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii.

Taxele speciale instituite de Consiliul local al Comunei Cacica pentru anul 2008, conform art 282 alin (1) din Legea 571/2003 si art. 30 din Legea 273/2006 privind finantele publice locale, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 13 - Tablou cuprizand taxele speciale

Sursa: Hotararea Consilului local al Comunei Cacica, Anexa nr. 2

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice sau juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-a instituit taxele respective.

2.10. Asezarea altor taxelor locale

In exercitarea atributiilor ce le revin in administrarea domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale, Consiliul Comunei Cacica instituie urmatoarele taxe:[23]

- taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale: taxa este 3 lei/mē sau fractiune;

- taxa pentru parcarea ocazionala a vehiculelor: taxa este de 0,5 lei/ora/vehicul;

- taxa pentru detinerea in proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit, in suma fixa 20 lei[24];-

- taxa pasunat,in suma fixa, dupa cum urmeaza: pentru ovine adulte - 35 lei; pentru ovine tineret - 2 lei; pentru bovine adulte - 35 lei; pentru bovine tineret - 2 lei; pentru cabaline - 6 lei;

- taxa PSI ( pentru prevenire si stingerea incendii)

- taxa inchirieri terenuri pentru agricultura: pentru teren arabil si fanete: taxa este de 3lei/ar/an;

pentru pasuni taxa este de 3 lei/ar/an;

- taxa inchiriere terenuri pentru alte scopuri decat agricultura: taxa este 2,5 lei/m.p./luna;

- taxa inchirieri spatii,altele decat locuintele: pentru Partestii de Sus si Cacica taxa este de 2lei/m.p./luna, iar pentru Solonetu Nou, Maidan si Runc taxa este de 1 lei/mē/luna;

Aceste taxe se calculeaza si se platesc in conformitate cu procedurile aprobate de autoritatile deliberative interesate, constituind parghii puternice pentru aceste autoritati in conturarea unor reale politici fiscale locale cu impact, nu numai asupra partii de venituri a bugetelor locale, dar si in domenii ce tin de dezvoltarea urbanistica si de protectia mediului.

2.11. Taxele judiciare de timbru

Actiunile si cercetarile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de langa Curtea Suprema de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, in functie de modul in care obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani.[25]

In ceea ce priveste taxele judiciare de timbru, Consiliul local al comunei Cacica nu instituie astfel de taxe.

2.12. Taxele extrajudiciare de timbru

Taxele extrajudiciare de timbru[26] reprezinta taxele datorate pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele eliberate de instante, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si de notarii publici.

Aceste taxe se percep pentru: eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vanatoare si pescuit, examinarea conducatorilor de autovehicule in vederea obtinerii permisului de conducere, inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor, precum si alte servicii prestate de unele institutii publice. Taxele extrajudicare de timbru sunt satbilite in sume fixe pe tipuri de servicii prestate, sunt datorate bugetului local al comunei Cacica de catre persoanele fizice sau juridice care solicita servicii supuse acestor taxe.

Sunt supuse taxelor extrajudiciare urmatoarele:

- eliberarea de catre organele administratiei publice centrale si locale, de alte autoritati publice, precum si de institutii de stat, care in exercitarea atributiilor sunt in drept sa certifice anumite situatii de fapt, a certificatelor, a adeverintelor si a oricaror alte inscrisuri prin care se atesta un fapt sau o situatie, cu exceptia acelor acte pentru care se plateste o alta taxa judiciara de timbru mai mare: taxa este stabilita de Consiliul local al Comunei Cacica la 1 Leu;

- eliberarea certificatelor de proprietate, pe cap de animal : pentru animale sub 2 ani - taxa este de 1 leu, iar pentru animale peste 2 ani - taxa este de 1 leu;

- certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietatii asupra animalelor, pe cap de animal, in bilete de proprietate ; pentru animale sub 2 ani - taxa este de 1 leu; pentru animale peste 2 ani - taxa este de 3 lei;

- eliberarea certificatelor de inregistrare fiscala : taxa este de 4 lei;

- eliberarea, la cerere, in actele de stare civila a schimbarii numelui si sexului: taxa este 11 lei;

- inregistrarea, la cerere, in actele de stare civila a desfacerii casatoriei : taxa este de 1 leu;

- transcrierea, la cerere, in registrele de stare civila romane a actelor de stare civila intocmite de autoritatile straine : taxa este de 1 leu;

- reconstituirea si intocmirea ulterioara, la cerere, a actelor de stare civila : taxa este de 1 leu;

- eliberarea altor certificate de stare civila in locul celor pierdute: taxa este de 1 leu;

- eliberarea unor noi carti, buletine, carnete de identitate si legitimatii provizorii in locul celor pierdute, furate sau deteriorate : taxa este de 1 leu;

Taxe de inmatriculare a autovehicuelor si remorcilor, pentru autorizare provizorie in circulatie si de autorizare de circulatie pentru probe.

- taxe de inmatriculare permanenta sau temporara a autovehiculelor si remorcilor; taxa este stabilita conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 14 - Taxe de inmatriculare a autovehiculelor si remorcilor, autorizarea provizorie de circulatie

Sursa: Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru

- taxe de autorizare provizorie a circulatiei autovehiculelor si remorcilor neinmatriculate permanent sau temporar : taxa este 7 lei;

Taxele extrajudiciare de timbre pot fi majorate cu pana la 40 % de catre consiliul local in a carei raza teritoriala se afla sediul prestatorului de servicii in functie de necesitatile functionarii normale a serviciilor publice si de indeplinirea atributiilor ce revin autoritatilor publice locale.

Sunt scutite de la plata taxelor de timbru urmatoarele:

- eliberarea certificatelor care atesta un fapt sau o situatie decurgand din raporturi de munca, eliberarea certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind existenta sociala, asigurarile sociale si protectia sociala, certificatelor eliberate de institutiile de invatamant, certificate eliberate pentru a servi in armata, scoli, gradinite, crese si in alte institutii ;

- eliberarea certificatelor originale de stare civila ;

- atestarile in legatura cu primirea unor sume de bani ;

- eliberarea certificatelor, adeverintelor si a oricaror inscrieri medicale, cu exceptia celor folosite in justitie ;

- eliberarea certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul ;

Taxele extrajudiciare de timbre se platesc in numerar, prin ordin de plata, prin aplicarea si anularea timbrelor fiscale mobile

Taxele extrajudiciare de timbre pot fi incasate si de institutiile publice care primesc, intocmesc sau elibereaza acte ori presteaza servicii supuse acestor taxe.

Sumele achitate cu titlu de taxe extrajudiciare de timbru se restituie sau se compenseaza la cerere in urmatoarele situatii :

- atunci cand taxa platita nu era datorata ;

- atunci cand s-a platit o taxa mai mare decat cuantumul legal;

- atunci cand serviciul nu poate fi prestat;

Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxei extrajudiciare de timbru este de 5 ani calculati de la data la care s-a constatat ca aceasta nu a fost achitata.

Prestatorii de servicii supuse taxelor extrajudiciare de timbru au urmatoarele obligatii :

- sa nu primeasca sau sa nu elibereze acte ori sa presteze servicii fara ca taxa extrajudiciara de timbre sa fi fost achitata ;

- sa vireze in termen de 10 zile de la data incasarii la bugetul local sumele incasate cu titlu de taxa extrajudiciara de timbru ;

- sa pastreze documentele care atesta indeplinirea obligatiei privind timbrarea si sa conduca evidentele necesare in vederea identificarii actelor, lucrarilor si serviciilor eliberate sau prestate.

Controlul asupra respectarii prevederilor legale se exercita de servicii de specialitate ale consiliilor locale.

CAPITOLUL III

FUNDAMNENTAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE IN PROCESUL ELABORARII BUGETELOR LOCALE

Fundamentarea impozitelor si taxelor locale reprezinta acel proces prin care se estimeaza cuantumul acestora exprimate prin indicatori financiari reprezentativi ce se vor inscrie in bugetele de venituri de cheltuieli ale unitatilor administrativ teritoriale, avand la baza: estimarile din bugetul anului anterior, modificari ce pot avea loc in structura contribuabililor sau obiectelor impozabile, modificari de ordin legislativ care vor influenta resursele de mobilizat in anul bugetar.

La stabilirea veniturilor provenite din impozite si taxe pentru anul de plan este necesar ca din executia preliminara a anului de baza sa se scada veniturile care nu se mai mentin in anul de plan, sa se adauge veniturile noi aparute si sa se reintregeasca la un an cele care in anul de baza s-au realizat pe o perioada mai mica de un an[27].

Fundamentarea impozitelor si taxelor locale din bugetul local al comunei Cacica se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza aceastea si de evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor proprii obtinute, respectiv impozitelor si taxelor locale precum si de datele privind evolutia incasarilor din anii precedenti.

Estimarea impozitelor si taxelor locale presupune analiza colectarii impozitelor si taxelor din perioada precedenta si estimarea impactului de majorare a bazei impozabile, stabilite prin hotararea consililui local. In fundamentarea propunerilor impozitelor si taxelor locale este necesara inventarierea materiei impozabile si elaborarea unei liste cu impozitele si taxele locale neincasate in anul precedent.

3.1. Metode de fundamentare a veniturilor in elaborarea bugetelor locale

Metodele de fundamentare a indicatorilor de venituri provenite din impozite si taxe din bugetele locale se clasifica in metode clasice si metode moderne.

Metodele clasice utilizate in fundamentarea indicatorilor de venituri provenite din impozite si taxe locale din bugetele locale sunt:

- metoda automata;

- metoda majorarii ( diminuarii);

- metoda evaluarii directe;

Metoda automata presupune fundamentarea indicatorilor de venituri de la nivelul bugetelor locale pentru anul bugetar "N" sa se realizeze pe baza veniturilor anului "N-2", pentru care exercitiul bugetar a fost incheiat. In acest sens se ia in considerare anul "N-2" deoarece pentru anul "N-1" nu se cunosc realizarile, exercitiul bugetar nefiind incheiat.

Avantajele acestei metodei sunt: este usor de aplicat si nu necesita un volum mare de lucrari, iar dezavantajele constau in faptul ca prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice ce intervin intre timp.

Potrivit metodei majorarii (diminuarii), fundamentarea bugetului local la partea de venituri pentru anul "N" se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu anual de crestere sau de descrestere a indicatorilor bugetari la veniturile si cheltuielile bugetare ale anului in curs "N-1". Ritmul mediu anual de crestere/ descrestere se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetului local pe un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi.

Dezavantajele acestei metodei consta in faptul ca necesita un volum mare de lucrari, iar prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea.

Metoda evaluarii directe implica efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venituri din bugetele locale. Veniturile ce se estimeaza pentru a fi inscrise in proiectul bugetului local depind de veniturile incasate in perioada precedenta, de influentele unor factori precum si de modificarile legislative. Avantajul acestei metodei este ca este usor de aplicat.

Metodele moderne de fundamentare a bugetelor au aparut din dorinta de a elimina dezavantajele metodelor clasice si pentru a eficientiza utilizarea banului public. Metodele moderne sunt utilizate in fundamentarea rationala a cheltuielilor ce trebuiesc efectuate.

In Romania, ca metoda de fundamentare a bugetelor locale, respectiv a indicatorilor de venituri se foloseste metoda automata.

Veniturile bugetelor locale sunt fundamentate dupa urmatoarea structura:

- denumirea indicatorilor;

- codul indicatorilor;

- realizarile anului "N-2" - ultimul an care are finalizata executia bugetara;

- programul anului "N-1" - anul in care se elaboreaza bugetul si cand nu este cunoscuta situatia executiei bugetare decat pana la momentul respectiv;

- propunerile anului "N";

- estimari ale anului "N+1";

- estimari ale anului "N+2";

- estimari ale anului "N+3";

Propunerile pentru anul "N" vizeaza creditele bugetare preconizate a fi alocate, iar estimarile anilor "N+1", N+2", respectiv "N+3" au la baza obiectivele stabilite in documentul de politica, strategie si performanta pe urmatorii trei ani.

3.2. Fundamentarea veniturilor proprii provenite din impozite si taxe locale

Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se realizeaza de catre Consiliul local. In fundamentarea impozitelor si taxelor un rol important are stabilirea nivelului gradului de colectare a acestora in perioada anterioara anului bugetar pentru care urmeaza sa se fundamenteze bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor administrativ-teritoriale.

Avand in vedere cauzele care au condus la un nivel redus/ridicat de colectare se iau urmatoarele masuri, dupa cum urmeaza:

- in cazul unui grad scazut de colectare datorita faptului ca fiscalitatea este ridicata, ceea ce conduce la luarea unor masuri de diminuare a fiscalitatii, sau este vorba de evaziune fiscala ceea ce va determina un control mai riguros al contribuabililor;

- in cazul unui grad ridicat de colectare datorita faptului ca fiscalitatea este redusa, astfel incat autoritatile competente vor proceda la suplimentarea veniturilor prin cresterea fiscalitatii.

Nivelul fiscalitatii se stabileste luand in considerare obiectivele pe termen scurt, mediu si lung al autoritatilor administrativ teritoriale, dar si puterea contributiva stabilita prin raportul dintre nivelul fiscalitatii si nivelul salariilor (gradul de fiscalitate). De asemenea trebuie mentionata si nivelul inflatiei in fundamentarea veniturilor.

Pentru fundamentarea veniturilor proprii provenite din impozite si taxe locale se procedeaza la estimarile fiecarui tip de venit in functie de indicatori fizici sau valorici disponibili.

Dupa cum am prezentat in subcapitolul 1.1. impozitele si taxele locale sunt urmatoarele: impozitul si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxele speciale si alte taxe locale.

Acestora li se adauga: amenzile, penalitatile aferente impozitelor si taxelor locale, dobanzile pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale si taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru.

Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri,impozitului si taxei pe teren , impozitului asupra mijloacelor de transport se realizeaza separat pentru persoane fizice si separat pentru persoane juridice, conform clasificatiei bugetare.

Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri datorat de persoanele fizice

In fundamentarea acestui impozit se ia in considerare urmatorii indicatori:

- rangul localitatii;

- tipul cladirii;

- suprafata utila si suprafata construita;

- zona in care se afla cladirea, stabilita prin hotarare a consiliului local;[29]

Rangul localitatii este stabilit prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Sectiunea a IV-a, Reteaua de localitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificarile ulterioare.

Tipul cladirii supuse impozitarii precum si impozitarea functie de momentul finalizarii cladirii sunt prevazute in Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal in vigoare, Titlul IX, Capitolul II, art. 251.

Pentru impozitul si taxa pe cladiri persoane fizice mentionez ca elemente de calcul :

(lei) - impozit pe cladiri datorat de proprietarii de locuinte din zona A;

(mē) - suprafata totala a cladirilor situate in zona A, finalizate inainte de 1 ianuarie 1951;

(mē) - suprafata totala a cladirilor situate in zona A, finalizate dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1 ianuarie 1978;

(mē) - suprafata totala a cladirilor situate in zona A, finalizate dupa 1 ianuarie 1978;

0,85 si 0,95 - coeficienti de determinare functie de data finalizarii cladirii;

- coeficient de transformare din suprafata utila in suprafata construita;

- coeficient de corectie[30] aplicat pentru ajustarea valorii impozabile a cladirii, functie de amplasarea cladirii ( zona, rang). Pentru satul resedinta de comuna Partestii de Sus este de rang IV- coeficientul corespunator este 1,10, iar pentru satul Cacica, Solonetu Nou, Runcu, Maidan sunt de rang V- coeficientul de corectie pentru satul Cacica este 1,05 iar pentru Runcu si Maidan este de 1,00.

Reducerea coeficientului de corectie cu 0,1 - pentru apartamente amplasate intr-un bloc cu mai mult de 3 nivele si 8 apartamente;

476 (lei/mē) - valoarea de tabel aferenta tipului de constructii (in cazul practic cladirii fara instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire lei/mē);[31]

cota de impunere pentru cladiri mediu rural;

In mod asemanator se procedeaza si la calcul pentru celelalte zone si tipuri de cladiri aferente. In cazul comunei Cacica, fundamentarea impozitelor si taxelor locale se realizeaza pe cele doua zone, respectiv A si B.

Elementele mentionate anterior se regasesc in declaratia fiscala (respectiv declaratia speciala fiscala) depuse de fiecare contribuabil persoana fizica din comuna Cacica la organul fiscal.    Functie de elementele inscrise in declaratia fiscala pe platitor persoana fizica se determina impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil; se inscrie in baza automata de date, pe rol nominal unic; prin prelucrarea automata a datelor se determina nivelul impozitului pe cladiri datorat de contribuabili persoane fizice in anul fiscal respectiv.

In fundamentarea veniturilor din impozitelui si taxei pe cladiri datorate de persoanele fizice se tine seama si urmatorii indicatori:

- - debit an curent datorat conform evidentei fiscale pe platitor ( pentru pozitii de rol); - - debite restante;

- dobanzi si penalitati );

Sumele aferente se pondereaza cu procentul de incasare ( ) si astfel se obtine venitul de realizat pe fiecare categorie in parte , iar venitul total de realizat rezulta prin insumarea lor.

=·+·+

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri datorate de persoane fizice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr.1. Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri datorate de persoane fizice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 90,81 % impozit pe cladiri persoane fizice pentru anul 2007, reprezentand 29843 lei din totalul de debitat 32863 lei.

Debitele restante s-au incasat 75,81 %, reprezentand 2248 lei, din totalul de 2965 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 33,46 % reprezentand 175 lei, din totalul de 523 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine, mai sus, cu elemetele de calcul specifice.

Fundamentarea impozituluisi si taxei pe cladiri datorat de persoanele juridice

Se au in vedere urmatoarele doi indicatori principali:

- numarul cladirilor la care nu s-a efectuat nici o reevaluare in ultimii trei ani, in acest caz se ia in calcul valoarea de inventar declarata pentru aceste cladiri, valoare caruia i se adauga o cota stabilita de consiliul local[32];

- numarul cladirilor construite sau reevaluate in ultimii trei ani cu o valoare de inventar declarata, valoare la care se aplica cota de impozit stabilita de consiliul local[33].

Evidenta fiscala se tine automatizat pe platitor (contribuabil persoana juridica).

In fundamentarea veniturilor din impozitele pe cladiri datorate de persoanele juridice se tine seama si de urmatorii indicatori: debite restante, () dobanzi si penalitati, debite curente care se pondereaza cu procentul de incasare aferent ( ).

=·+·+

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri datorate de persoane juridice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2. Fundamentarea impozitului si taxei pe cladiri datorate de persoane juridice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 64,07 % impozit pe cladiri persoane fizice pentru anul 2007, reprezentand 38068 lei din totalul de debitat 59413 lei.

Debitele restante sau incasat 24,59 %, foarte putin reprezentand 1397 lei, din totalul de 5680 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 6,50 % reprezentand 175 lei, din totalul de 1002 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 69,07 %, reprezentand 38068 lei, din totalul de debite curente de 59413 lei.

Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorat de persoanele fizice

Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorat de persoanele fizice ia in calcul urmatorii indicatori:

- tipul terenului ( intravilan/extravilan, cu constructii/livezi/arabil/pasune/cu apa/padure);

- zona in care se afla situat terenul, stabilita prin hotararea consiliului local;

- nivelul impozitelor si taxelor locale in suma fixa pentru anul in cauza, stabilite prin hotararea consiliului local;

- k[35] - coeficientul de coerectie aferent rangului localitatii;

Fundamentarea terenului intravilan se face pe zone, conform urmatoarei formulei:

= unde:

- impozit pe teren, pentru zona A;

- suprafata de teren intravilan, pe categorii, pentru zona A;

Pentru celelalte zone se procedeaza in mod similar.

In fundamentarea impozitului si taxei pe teren total se iau in calcul si urmatorii indicatori: debite restante, () dobanzi si penalitati, debite curente care se pondereaza cu procentul de incasare aferent ( ).

=·+·+

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorate de persoane fizice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr.3. Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorate de persoane fizice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 90,76 % impozit pe teren persoane fizice pentru anul 2007, reprezentand 24326 lei din totalul de debitat 26800 lei.

Debitele restante s-au incasat 72,91 %, foarte putin reprezentand 2417 lei, din totalul de 3315 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 33,04 % reprezentand 193 lei, din totalul de 584 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 94,82 %, reprezentand 21716 lei, din totalul de debite curente de 22901 lei.

In mod asemanator se procedeaza si in fundamentarea impozitului pe teren datorat de persoanele juridice.

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorate de persoane juridice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 4. Fundamentarea impozitului si taxei pe teren datorate de persoane juridice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 56,06 % impozit pe teren persoane juridice pentru anul 2007, reprezentand 7951 lei din totalul de debitat 14196 lei.

Debitele restante s-au incasat 110,49 %, reprezentand 5967 lei, din totalul de 6593 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 2,27 % reprezentand 24 lei, din totalul de 1052 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine, mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 18,58 %, reprezentand, 1334 lei din totalul de debite curente de 71773 lei.

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului si taxei pe teren extravilan pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5. Fundamentarea impozitului si taxei pe teren extravilan pentru anul 2007din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 81,15 % impozit pe teren extravilan pentru anul 2007, reprezentand 18654 lei din totalul de debitat 20923 lei.

Debitele restante s-au incasat 71,58 %, reprezentand 1043 lei, din totalul de 1457 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 23,73 % reprezentand 611 lei, din totalul de 257 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 91,36 %, reprezentand, 17550 lei din totalul de debite curente din 19209 lei.

Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport

Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport se face pe baza urmatorilor indicatori:

- tipul mijlocului de transport;

- numarul de mijloace de transport aferent fiecarui tip de mijloc de transport;

- suma, in lei, pentru fiecare grupa de 200 cmc sau fractinue din aceasta[36];

- numarul fractiunilor de 200 cmc;

Fundamentarea se face pe fiecare tip de transport incadrat conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal in vigoare, Titlul IX, Capitolul IV, art. 261.

In fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de tranport total se iau in calcul si urmatorii indicatori: debite restante, () dobanzi si penalitati, debite curente ponderate cu procentul de incasare aferent ( ).

=·+·+

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport datorate de persoane fizice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 6. Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport datorate de persoanele fizice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 80,20 % impozitul asupra mijloacelor de transport datorate de persoanele fizice pentru anul 2007, reprezentand 28853 lei din totalul de debitat 35976 lei.

Debitele restante s-au incasat 58,43 %, reprezentand 620 lei, din totalul de 1061 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 34,22 % reprezentand 64 lei, din totalul de 187 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 81,11 %, reprezentand, 28169 lei din totalul de debite curente de 34728 lei.

Studiu de caz:

Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport datorate de persoane juridice pentru anul 2007, la bugetul local al comunei Cacica este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 6. Fundamentarea impozitului asupra mijloacelor de transport datorate de persoanele juridice pentru anul 2007 din bugetul local al comunei Cacica

Sursa: Contul de executie a bugetului local al Comunei Cacica la data de 31.12.2007

Din tabelul de mai sus reiese ca s-a incasat 81,17 % impozitul asupra mijloacelor de transport datorate de persoanele juridice pentru anul 2007, reprezentand 17396 lei din totalul de debitat 21429 lei.

Debitele restante s-au incasat 127,35 %, reprezentand 4065 lei, din totalul de 3192 lei.

Dobanzile si penalitatile s-au incasat la un nivel scazut, doar 0,34 % reprezentand 1.95 lei, din totalul de 563 lei. Mentionez ca debitele curente prezentate in tabelul de mai sus se realizeaza pe zone respectiv A si B a comunei Cacica, dupa modelul de fundamentare prezentat de mine mai sus, cu elemetele de calcul specifice. Debitele curente, s-au incasat 75,41 %, reprezentand, lei din totalul de debite curente de lei.

Fundamentarea veniturilor provenite din impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxele speciale si alte taxe locale se face pe baza indicatorilor specifici, iar in fundamentarea impozitului total, sau taxelor totale, se tine seama de indicatori specifici, si anume: debitele din anul de baza si modificarea lor in anul de plan.

De exemplu: la veniturile provenite din taxele extrajudiciare de timbru asupra succesiunilor, se tine seama de indicatori specifici, si anume: debitele din anul de baza si modificarea lor in anul de plan.

In fundamentarea partii de venituri, prelimanara intocmirii proiectului bugetului local pentru anul 2008, autoritatiile administratiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au in vedere urmatoarele:

- identificare actelor normative prin care sunt instituite impozitele si taxele locale, inclusiv a hotarariilor consiliilor locale, prin care s-au instituit/stabilit impozite si taxe locale, pe o perioada de 5 ani anteriori anului fiscal curent;

- planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemanatoare, precum si evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotarari privind delimitarea zonelor in cadrul fiecarei unitati administrativ-teritoriale;

- intocmirea si tinerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii;

- verificarea, pe perioada de valabilitatea a autorizatiei de construire, a gradului de realizare a lucrarilor, in scopul identificarii datei de la care cladirile sunt supuse impozitarii;

- analiza mentinerii starii de insolvabilitate a contribuabililor inregistrati in evidenta separata si, pe cale de consecinta, identificarea sumelor din evidenta separata, ce pot fi colectate in anul de referinta;

- intocmirea matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului si taxei pe cladiri, a impozitului si taxei pe teren si impozitului asupra mijloacelor de transport in cazul persoanelor fizice;

- intocmirea matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului si taxei pe cladiri, a impozitului si taxei pe teren si impozitului asupra mijloacelor de transport in cazul persoanelor juridice;

- intocmirea si tinerea la zi a registrului de rol unic nominal;

- orice alte elemente necuprinse mai sus in care sunt consemnate elemete specifice materiei impozabile;

CAPITOLUL IV

ADMINISTRAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE

Administrarea impozitelor si taxelor locale include ansamblul activitatilor desfasurate de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la: inregistrarea fiscala, declararea , stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor si taxelor locale si solutionarea contestatiilor impotriva actelor administratiei fiscale. [37]

Potrivit Art. 20, alin.1 al Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finantele publice locale, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati pe planul administrarii veniturilor din bugetele locale:

- stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a oricaror alte venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii;

- urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

In vederea administrarii impozitelor si taxelor locale sunt organizate compartimente specializate in vederea administrarii veniturilor bugetelor locale. Pentru administrarea veniturilor proprii, respectiv impozite si taxe datorate bugetului local de catre contribuabili, este organizata la nivelul fiecarei unitati administrati-teritoriale Compartimentul buget, finante, contabilitate.

Acesta este structurat pe servicii si birouri speciale, separat pentru persoanele juridice, respectiv cele fizice astfel incat sa poata efectua o mai buna administrarea a veniturilor de colectat. Serviciile si birourile din cadrul Compartimentului buget, finante, contabilitate sunt:

- Serviciul urmarire, incasare, taxe si impozite;

- Biroul persoane fizice;

- Serviciul stabilirea, constatarea, controlul, evidenta si urmarirea incasarii veniturilor persoanele juridice;

- Biroul juridic relatii cu publicul;

Serviciul urmarire, incasare, taxe si impozite are ca principale raspunderi pe planul administrarii veniturilor din bugetele locale urmatoarele:

- organizeaza si exercita activitatea de urmarire si incasare a veniturilor bugetului local;

- evidentiaza si urmareste debitele restante primite spre urmarire;

- asigura respectarea prevederilor legale privind identificarea debitorilor;

- asigura incasarea creantelor bugetare in termenul de prescriptie;

- intocmeste actele necesare aplicarii procedurii de executare silita;

- solutioneaza cererile platitorilor prin care se solicita relatii referitoare la aplicarea executarii silite si a modalitatilor de stingere a creantelor bugetare;

- elaboreaza informari referitoare la modul de solutionare a unor probleme deosebite intampinate in realizarea creantelor bugetare;

- organizeaza si desfasoara activitatea de executare silita a persoanelor juridice si fizice si cea de stingere prin alte modalitati a creantelor bugetare;

- verifica respectarea conditiilor de infiintare a popririlor pe veniturile realizate de debitori, urmareste respectarea popririlor infiintate asupra tertilor popriti precum si societatilor bancare si stabileste, dupa caz, masurile legale pentru executarea acestora;

- asigura confirmarea titlurilor executorii primite de la alte organe;

- pe baza datelor obtinute analizeaza si hotaraste masurile de executare silita in asa fel, incat realizarea creantei sa se faca cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama de interesul imediat al Consiliului local, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit;

- asigura si organizeaza atunci cand este cazul, ridicarea si depozitarea bunurilor sechestrate;

- efectueaza sau solicita evaluarea bunurilor sechestrate;

- organizeaza si asigura, in conditiile legii, valorificarea bunurilor sechestrate;

- colaboreaza cu organele Ministerului Justitiei si alte organe ale administratiei publice locale, precum si cu organele bancare in vederea realizarii creantelor bugetare prin executare silita sau prin alte modalitati;

- solicita instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii de reorganizare judiciara si faliment pentru creantele bugetare datorate de comerciantii persoane fizice si societati comerciale;

- participa impreuna cu juristul unitatii in cauze referitoare la contestatiile la executare, infiintarea masurilor asiguratorii si in alte cauze care au ca obiect realizarea creantelor bugetare;

Biroul persoane fizice este organizat pentru incasarea si administrarea veniturilor proprii de incasat de la persoanele fizice.

Responsabilitatile[38] acestui compartiment sunt urmatoarele:

- organizeaza, coordoneaza, controleaza intreaga activitate de constatare si stabilirea a impozitelor datorate de persoanele fizice conform legislatiei in vigoare;

- verifica modul de completare a declaratiilor de catre contribuabili, urmarind respectarea datelor din actele de proprietate, existenta tuturor informatiilor necesare determinarii corecte a impozitelor si taxelor;

- urmareste respectarea termenelor legale de depunere a declaratiilor de impunere, luand masuri de sanctionare in cazul nedeclararii in termen a bunurilor supuse impozitarii;

- verifica periodic realitatea si sinceritatea datelor din evidentele fiscale, propunand modificarea cuantumului initial al impozitului in cazuri justificative, pe baza de proces-verbal;

- asigura aplicarea unitara a legislatiei cu privire la impozite si taxe locale;

- efectueaza analize privind modul de constatare, stabilire, urmarire si incasare a debitelor, cat si modul de verificare si indrumare a actiunii de impunere si propune masuri de imbunatatire a activitatii si a legislatiei de competenta Consiliului Local;

- tine evidenta cererilor de inlesnire la plata impozitelor si taxelor locale;

- tine evidenta separata a dosarelor privind scutirile si reducerile acordate conform prevederilor legale speciale;

- tine evidenta separata a dosarelor privind scutirile si reducerile acordate conform prevederilor legale speciale;

- analizeaza solicitarile privind acordarea de amanari, esalonari, restituiri, reduceri si scutiri la plata a impozitelor si taxelor si a majorarilor pentru neplata la termen;

- efectueaza verificari in teren cu privire la realitatea datelor declarate, cat si asupra depunerii declaratiilor de impunere de catre toti contribuabilii;

- elaboreaza propuneri anuale de buget pentru veniturile din impozite si taxe locale de la persoanele fizice;

- verifica, zilnic, extrasele de cont si inregistreaza in evidenta pe platitori sumele incasate prin virament;

- opereaza in evidenta pe platitori ordinele de plata decontate prin banca in baza proceselor verbale de compensare intocmite de inspectori;

- intocmeste instiintari de plata pentru impozitele si taxele neachitate la termenele stabilite de lege si pentru dobanzile aferente;

- raspunde in termen la sesizarile, cererile, plangerile referitoare la modul de impunere, acordarea de scutiri, reduceri la plata si alte probleme referitoare la impozite si taxe, adresate de contribuabili;

- analizeaza si solutioneaza contestatiile pe linia impozitelor si a altor venituri la bugetul local;

- asigura respectarea regulamentului operatiunilor de casa si a prevederilor Legii nr.22/1969, completata si modificata ulterior;

- efectueaza incasari pe baza chitantelor editate de calculator si asigura depunerea numerarului pe baza de borderou si foaie de varsamant;

- asigura pastrarea secretului informatiilor din documentele primite sau intocmite;

Serviciul stabilirea, constatarea, controlul, evidenta si urmarirea incasarii veniturilor persoanele juridice are urmatoarele responsabilitati pe linia administrarii veniturilor proprii ale bugetului local:

stabilirea, constatarea, controlul, evidenta si urmarirea incasarii veniturilor de la persoanele juridice;

- verifica modul in care agentii economici persoane juridice au calculat si au determinat impozitele si taxele datorate bugetului local;

- stabilirea, constatarea, controlul, evidenta si urmarirea incasarii veniturilor din concesiuni si inchirieri si intocmirea facturilor fiscale;

- analizeaza si prezinta organelor competente propuneri in legatura cu acordarea de esalonari la plata, amanari, reduceri sau scutiri de dobanzi aferente impozitelor si taxelor locale neachitate, precum si restituiri de impozite si taxe locale, agentilor economici;

- solutioneaza obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control si de impunere;

- transmiterea in termen a instiintarilor de plata privind debitul total pentru fiecare agent economic (inclusiv ramasita aferenta);

- verificarea zilnica a extrasului de cont privind incasarile pe categorii de impozite si taxe de la persoane juridice si propuneri de corectii in cazul virarii unei sume eronate dintr-un cont in altul;

- operarea la calculator a ordinelor de plata pe platitori si categorii de impozite si taxe locale de la persoane juridice si a actelor de compensare dintre Primaria Comunei Cacica si agentii economici;

- centralizeaza datele privind activitatile serviciului pe baza carora se intocmesc si transmit informatiii si raportari conducerii unitatii, la termenele stabilite;

- cuprindea in control, a tuturor agentilor economici, persoane juridice;

- valorificarea constatarilor facute de inspectorii din cadrul serviciului, prin stabilirea sau modificarea impunerilor stabilite in sarcina agentilor economici;

- intocmirea dispozitiiilor de urmarirea pentru diferentele de impozite si taxe locale, precum si penalitatile stabilite persoanelor juridice, transmiterea acestor compartimente pentru operare in evidentele locale si urmarire la incasare;

- gestionarea documentelor referitoare la impunerea fiecarui contribuabil, grupate intr-un dosar fiscal unic;

- asigurarea nemijlocita, prin segmentul de operatori la ghise, a incasarii obligatiilor contribuabililor;

- prezentarea rapoartelor analitice sau sintetice legate de nivelul incasarilor si repartizarea acestora pe categorii de debite;

Biroul juridic, relatii cu publicul pe planul administrarii veniturilor proprii din bugetul local are urmatoarele raspunderii:

constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute in actele normative in cazul incalcarii legislatiei fiscale;

- organizeaza, coordoneaza, controleaza activitatea privind modul de primire, inregistrare, expediere si repartizare a corespondentei din cadrul Compartimentului buget, finante si contabilitate;

- primeste si inregistreaza cererile de eliberare a certificatelor fiscale;

- redacteaza si elibereaza certificatele fiscale;

- participa in instanta la solutionarea litigiilor;

- solicita instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii de reorganizare judiciara si faliment pentru creantele bugetare datorate de persoanele fizice si persoanele juridice;

Compartimentul Buget, Finante are urmatoarele responsabilitati:

- informeaza conducerea executiva asupra modului de realizare a prevederilor din bugetul aprobat;

- intocmeste note de justificare a necesarului de subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif pentru energia termica livrata populatiei si pentru justificarea necesarului de sume defalcate din impozitul pe venit sau din TVA, pentru echilibrarea bugetului local;

- impreuna cu compartimentul contabilitate prezinta Consiliului Local spre aprobare contul anual de executie a bugetului local, in termenul prevazut de lege;

- colaboreaza cu serviciile de specialitate din cadrul Primariei in urmarirea executiei bugetului;

- centralizeaza trimestrial si anual conturile de executie primite de la ordonatorii tertiari de credite si le introduc in contul de executie a bugetului local, ce se depune la Directia Generala a Finantelor Publice;

- centralizeaza lunar conturile de executie primite de la ordonatorii tertiari de credite si informeaza executivul Primariei, despre stadiul executiei bugetului local;

- conlucreaza cu celelalte compartimente din cadrul primariei, pe linia elaborarii si executiei bugetului local;

Compartimentul Contabilitate are urmatoarele responsabilitati, enumerate mai jos:

- impreuna cu Compartimentul Buget-Finante, prezinta Consiliul Local spre aprobare, contul anual de executiei a bugetului local, in termenul prevazut de lege;

- urmareste inregistrarea in contabilitate a veniturilor bugetului local potrivit clasificatiei bugetare;

- urmareste incasarea veniturilor cu destinatie speciala incasate cu respectarea prevederilor legale si a hotararilor Consiliului Local;

- organizeaza, asigura si raspunde de exercitarea, conform legislatiei legii, a controlului financiar preventiv;

- depune la Trezorerie, documentele de incasari si plati initiale si asigura ridicarea extraselor de cont;

- intocmeste balanta de verificarea, lunar, si darea de seama contabila, trimestrial si anual, cu anexele la bilant aferente;

- trimestrial si anual intocmeste darea de seama contabila, ce se depune la Directia Generala a Finantelor Publice, impreuna cu Serviciul Buget-Finante care centralizeaza datele de la ordonatorii tertiari de credite si anexele la bilant;

- conlucreza cu celelalte compartimente din cadrul Primariei, pe linia incasarii impozitelor si taxelor, a evidentei patrimoniului, a efectuarii platilor pentru lucrarile si serviciile edilitare, administrative si pentru lucrarile de investitii;

- ofera informatii tuturor compartimentelor asupra situatiei la un moment dar, a patrimoniului unitatii, a creantelor si obligatiilor;

4.1. Incasarea impozitelor si taxelor locale

Incasarea efectiva sau perceperea impozitelor si taxelor locale si a altor venituri ale bugetele reprezinta ultima etapa a executiei veniturilor din bugetele locale. Executia veniturilor din bugetele locale, ca operatii la nivelul organelor fiscale cuprinde urmatoarele etape[39]: asezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa.

Asezarea veniturilor din bugetele locale reprezinta prima etapa in cadrul executiei veniturilor din bugetele locale si consta in identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru perceperea de venituri la bugetul local si determinarea marimii acesteia;

Lichidarea veniturilor din bugetele locale se refera la stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege;

Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea cuantumului venitului bugetar intr-un act pe baza caruia se autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel in contul bugetului deschis la Trezorerie;

Executia veniturilor din bugetele locale are loc dupa elaborarea si aprobarea bugetelor locale, presupune urmarirea incasarii veniturilor grupate pe capitole si subcapitole.

Executia veniturilor bugetelor locale se incadreaza strict in anul financiar, astfel incat orice venit prevazut in buget si neincasat pana la la data de 31 decembrie a anului curent se va incasa in contul bugetului local pe anul urmator.

Documentul care reflecta executia veniturilor din bugetul local este contul anual de executie a bugetului local-partea de venituri. Responsabilitatea intocmirii acestui document revine ca responsabilitate ordonatorilor principali de credite care trebuie sa-l prezinte spre aprobare autoritatilor deliberative, pana la data de 31 mai a anului urmator. Contul anual de executiei a bugetelor locale trebuie sa contina la partea de venituri urmatoarele:

prevederi bugetare initiale;

prevederi bugetare definitive;

incasari realizate;

Veniturile bugetelor locale se incaseaza pe structura clasificatiei bugetare. Pentru imprumuturile contractate, altele decat cele din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, autoritatile administratiei publice locale isi pot deschide conturi la banci comerciale, in vederea derularii acestora.

4.2. Analiza incasarilor din impozitele si taxele locale bugetului local al comunei Cacica

In continuare, am realizat o analiza, de ansamblu, a veniturilor bugetelor locale al comunei Cacica, in special a veniturilor proprii ce au ca sursa de provenienta impozitelor si taxelor locale.

Analiza este referitoare la gradul de realizare, respectiv de colectare a veniturilor inscrise in prevederile definitive. Am analizat, in acest sens, incasariile realizate in anii 2005, 2006 si 2007.

Prevederile bugetare (initiale si definitive), precum si gradul de realizare a acestora in anii 2005, 2006 si 2007 le-am prezentat in tabelele de mai jos:

Tabel nr. 1 - Prevederile bugetare si incasari din bugetul local al comunei Cacica in anii 2005, 2006

Sursa: Contul de executie a bugetului local la data de 30.12.2005

Contul de executiei a bugetului local la data de 30.12.2006

Veniturile totale ale anului 2005 au fost realizate in proportie de 97,57 % nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 1700583 lei. Pentru anul 2005 s-a prevazut 1742860 lei, din care s-a realizat 1700583 lei, reprezentand 97,57 %.

Veniturile totale ale anului 2006 au fost realizate in proportie de 97,70 %, nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 3535196 lei. Pentru anul 2006 s-au prevazut in buget 3618283 lei, din care s-a realizat 97,70 % reprezentand 3535196 lei.

Veniturile proprii ale anului 2005 au fost realizate in proportie de 91,52%, nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 341746 lei. Pentru anul 2005 s-au prevazut in buget la veniturii proprii 373405 lei, din care s-a realizat 341746 lei.

Veniturile proprii ale anului 2006 au fost realizate in proportie de 94,26 %, nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 514360 lei. Pentru anul 2006 s-au prevazut in buget la veniturii proprii 545625 lei, din care s-a realizat 514360 lei. Se constata o crestere a incasarilor 91,52 % din anul 2005 la 94,26 % in anul 2006.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane fizice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 99,26 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 24023 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren in anul 2005 era prevazut la suma de 24200 lei, din care s-a realizat 24023 lei.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane fizice in anul 2006 a fost realizat in proportie de 58,02 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 28605 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren in anul 2006 era prevazut la suma de 49300 lei, din care s-a realizat 28605 lei. Se constata o scadere a incasarilor 99,26% din anul 2005 la 58,02% in anul 2006.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane juridice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 50,88 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 31934 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren in anul 2005 era prevazut la suma de 62760 lei, din care s-a realizat 31934 lei.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane juridice in anul 2006 a fost realizat in proportie de, 72,13 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 28852 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren in anul 2005 era prevazut la suma de 40000 lei, din care s-a realizat 28852 lei. Se constata o crestere a incasarilor 50,88 % din anul 2005 la 72,13 % in anul 2006.

Impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 88,72 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 23601 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2005 era prevazut la suma de 23600 lei, din care s-a realizat 23601 lei.

Impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2006 a fost realizat in proportie de 173,83 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 20867 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2006 era prevazut la suma de 12000 lei, din care s-a realizat 20867 lei.

Impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 145,60 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 5271 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2005 era prevazut la suma de 3620 lei, din care s-a realizat 5271 lei.

Impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2006 a fost realizat in proportie de 61,27 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 6127 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2006 era prevazut la suma de 10000 lei, din care s-a realizat 6127 lei. Se consatata o scadere a incasarilor 145,60 % din anul 2005 la 61,27 % in anul 2006.

Impozitul si taxa pe teren extravilan, a fost intodusa din anul 2006, in anul 2005 nu se percepea acest impozit.

In anul 2006, impozitul si taxa pe teren extravilan a fot realizat in proportie de 121,49 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 12149 lei. Suma prevazuta pentru anul 2006 era 10000 lei, din care s-a realizat 12149 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane fizice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 107,14 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 9709 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2005 era prevazut la suma de 9040 lei, din care s-a realizat 9709 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane fizice in anul 2006 a fost realizat in proportie de 142,52 %, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 12172 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2005 era prevazut la suma de 8540 lei, din care s-a realizat 12172 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane juridice in anul 2005 a fost realizat in proportie de 60,80 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 5075 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2005 era prevazut la suma de 8346 lei, din care s-a realizat 5075 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane juridice in anul 2006 a fost realizat in proportie de 60,48 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 6048 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane juridice in anul 2006 era prevazut la suma de 10000 lei, din care s-a realizat 6048 lei. Se constata mentinerea nivelului incasarilor din anul 2005 in anul 2006 la impozitul asupra mijloacelor de transport persoane juridice.

Taxele extrajudiciare de timbru in anul 2005 a fost realizat in proportie de 162,53 % in anul 2005, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 10345 lei. Taxele extrajudiciarede timbru in anul 2005 erau prevazute la suma de 6420 lei, din care s-a realizat 10435 lei.

Taxele extrajudiciare de timbru in anul 2006 a fost realizat in proportie de 76,14 % in anul 2006, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 7614 lei. Taxele extrajudiciarede timbru in anul 2006 erau prevazute la suma de 10000 lei, din care s-a realizat 7614 lei.

Impozitul pe spectacole in anul 2006 a fost realizat in proportie de 0,00%, nivelul incasarilor situandu-se la suma de 3 lei. Initial era prevazut suma de 0 lei, din care s-a realizat 3 lei. Suma de 3 lei, reiese din spectacolul desfasurat de Ansamblul Ciprian Porumbescu la caminul cultural Partestii de Sus, al comunei Cacica. In anul 2005, nu s-au realizat incasari din impozit pe spectacole.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente in anul 2005 au fost realizate in proportie de 20,35 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 1089 lei. Suma prevazuta initial era de 5350 lei, din care s-a realizat 1089 lei.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente in anul 2006 au fost realizate in proportie de 102,3 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 11260 lei. Suma prevazuta initial era de 11000 lei, din care s-a realizat 11260 lei. Se constata o crestere a nivelului incasarilor de la 20,35 % in anul 2005, la 102,3 % in anul 2006.

Gradul de colectare (incasare) a impozitelor l-am determinat ca raport intre suma impozitelor incasate si suma impozitelor prevazute in bugetul aprobat si reprezinta o modalitate de analiza a eficacitatii procesului de colectare a impozitelor, taxelor la nivel administratiei publice.Se calculeaza dupa formula urmatoare:

Gc = · 100

Unde:

Sii - suma impozitelor incasate;

Sipb - suma impozitelor prevazute in buget;

Gradul de colectare a impozitelor si taxelor locale, analizate in tabelele de mai sus este rezonabil la nivel de comuna.

De exemplu, pentru anul 2005 in cazul impozitului si taxei pe teren persoane juridice gradul de colectare este 145,60 %, deoarece a fost incasat mai mult, decat a fost initial prevazut pe terenurile declarate de contribuabilii persoane juridice.La fel , si in cazul veniturilor nefiscale s-a realizat un grad de colectare de 215,30 % deoarece amenzile nu au putut fi prognozate initial.

Veniturile din capital pentru anul 2005, au un grad de colectare de 239,77 % reprezentand sume incasate din vanzari terenuri. Initial aceste sume au fost neprevazute a fi realizate in buget pentru anul 2005.

In ce priveste impozitul si taxa pe terenul extravilan au aparut modificari potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 21 din 16 martie 2006 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In anul 2005 nu se percepea acest impozit.

In tabelul nr. 2 am prezentat prevederile bugetare si incasari la bugetul local al comunei Cacica in anul 2007.

Tabel nr.2 - Prevederile bugetare si incasari la bugetul local al comunei Cacica in anul 2007

Sursa: Contul de executie a bugetului local la data de 30.12.2007

Veniturile totale ale anului 2007 au fost realizate in proportie de 94,91 % nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 4132492 lei. Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 43353698 lei, din care s-au realizat 94,91 % reprezentand 4132492 lei. Se constata o scadere a incasarilor 97,70 % din anul 2006 la 94,91 % in anul 2007.

Veniturile proprii ale anului 2007 au fost realizate in proportie de 95,84 %, nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 716259 lei. Initial a fost prevazut in buget suma de 747278 lei, din care s-a realizat 716259 lei.Se constata o crestere a incasarilor 94,26 % in anul 2006 la 95,84 % in anul 2007.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane fizice in anul 2007 a fost realizat in proportie de 134,82%, nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 29843 lei. Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 22134 lei, din care s-a realizat 134,82 %, reprezentand 29843 lei. Compartiv cu anul 2006, nivelul incasarilor fiind de 58,02 %, incasarile din anul 2007 sunt foarte mari, respectiv 132,82 %.

Impozitul si taxa pe cladiri persoane juridice in anul 2007 a fost realizat in proportie de 84,59 % nivelul incasarilor efective situandu-se la suma de 38069 lei. Pentru anul 2007 s-au prevazut in buget 45000 lei, din care s-a realizat 84,59 % reprezentand 38069 lei. Se constata o crestere a incasarilor 72,13 % din anul 2006 la 84,59 % in anul 2007.

Impozitul si taxa pe teren pe teren persoane fizice in anul 2007 a fost realizat in proportie de 88,30%, nivelul incasarilor situandu-se la suma de de 24326 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2007 era prevazut la suma de 27548 lei, din care s-a realizat 24326 lei. Comparativ cu anul 2006, nivelul incasarilor fiind de 173,83 % se constata o scadere a incasarilor la 88,30 %.

Impozitul si taxa pe teren pe teren persoane juridice in anul 2007 a fost realizat in proportie de 116,92 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de de 7951 lei. Initial, impozitul si taxa pe teren persoane fizice in anul 2007 era prevazut la suma de 6800 lei, din care s-a realizat 7951 lei. Comparativ cu anul 2006, nivelul incasarilor fiind de 60,48 % se constata o crestere a incasarilor la 116,92 %.

Impozitul si taxa pe teren extravilan, a fost intodusa din anul 2006, in anul 2005 nu se percepea acest impozit. In anul 2007, impozitul si taxa pe teren extravilan a fot realizat in proportie de 96,15 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 18654 lei. Suma prevazuta pentru anul 2007 era 19400 lei, din care s-a realizat 18654 lei. Se constata o scadere a incasarilor de la 121,49 % in anul 2006, la 96,15 % in anul 2007.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane fizice in anul 2007 a fost realizat in proportie de 90,16 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 28853 lei. Suma prevazuta pentru anul 2007 era 32000 lei, din care s-a realizat 28853 lei. Se constata o scadere a incasarilor de la 142,52 % in anul 2006, la 90,16 % in anul 2007.

Impozitul asupra mijloacelor de transport persoane juridice a fost realizat pentru anul 2007 in proportie de 228,89 %. Aceste incasari realizate peste nivelul previzionat se datoreaza inscrierii autoturismelor in ultimele zile din an. Se constata o crestere foarte mare a incasarilor de la 60,485 % din anul 2006 la 228,89 % in anul 2007.

Taxele extrajudiciare de timbru in anul 2007 au fost realizat in proportie de 10,33 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 1861 lei. Taxele extrajudiciarede timbru in anul 2007 erau prevazute la suma de 18000 lei, din care s-a realizat 1861 lei. Se constata o scadere foarte mare a incasarilor de la 76,14 % din anul 2006 la 10,33 % in anul 2007.

Impozitul pe spectacole in anul 2007 a fost realizat in proportie de 0,00 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 2 lei. Initial era prevazut suma de 0 lei, din care s-a realizat 2 lei. Suma de 2 lei, reiese din spectacolul desfasurat de Ansamblul Ciprian Porumbescu la caminul cultural Partestii de Sus, al comunei Cacica.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente in anul 2007 au fost realizate in proportie de 88,95 % nivelul incasarilor situandu-se la suma de 10674 lei. Suma prevazuta initial era de 12000 lei, din care s-a realizat 10674 lei. Se constata o scadere a incasarilor de la 102,3 % din anul 2006 la 88,95 % in anul 2007.

Figura nr. 1 Evolutia veniturilor bugetului local al comunei Cacica in anii 2005 - 2007

Impozitele si taxele locale au un ritm de crestere foarte mic de la un an la altul, in ultimii 2 ani, respectiv 2006 si 2007. Se constata o crestere a bazei impozabile,din figura nr.1.

Ponderea impozitelor si taxelor locale se calculeza ca raport intre veniturile proprii provenite din impozitele si taxele locale prevazute in bugetul local in totalul veniturilor totale din bugetul local.

Tabel nr. 3 Ponderea veniturilor proprii, sumelor defalcate din TVA in veniturile bugetului local al comunei Cacica in anii 2005, 2006 si 2007

Sursa: Contul de executiei al bugetului local in anii 2005, 2006, 2007

Analizand evolutia ponderii veniturilor proprii, respectiv impozitele si taxele locale in perioada 2005-2007, se constata ca scade de la 21,42 % in anul 2005 la 15,07% in anul 2006, ceea ce inseamna ca, urmare a procesului descentralizare, au fost transferate in competenta de finantare a autoritatilor locale noi responsabilitati.

Se constata o crestere a ponderii impozitelor si taxelor in totalul veniturilor bugetului local de la 15,07 % in anul 2006 la 17,16 % in 2007.

Din analiza realizata, se constata ca ponderea impozitelor si taxelor locale in totalul veniturilor bugetului local este destul de mica. Cotele si sumele defalcate din TVA, subventiile - prelevari din bugetul de stat reprezinta ponderea cea mai mare a veniturilor bugetului local al Comunei Cacica.

Cuantumul impozitelor si taxelor locale depinde in primul rand, de starea economica a locuitorilor din comunitatea respectiva.

4.3. Concluzii si propuneri

Descentralizarea este procesul transferului de autoritate/responsabilitate administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la cel al administratiei publice locale. Transferul de autoritate/responsabilitate se refera la domeniul planificarii, luarea deciziei (finante, fiscalitate), responsabilitati legale (emitere de regulamente, hotarari locale) si managementul serviciilor publice pentru care se face transferul.

Decentralizarea financiara este o problema importanta pentru administratia publica locala, teoretic exista, insa practic este o incoerenta intre cadrul legislativ si starea de fapt. Aceasta se datoreaza lipsei monitorizarii procesului si faptului ca autoritatile locale nu au fost pregatite suficient. A determinat in unele cazuri transmiterea responsabilitatilor fara surse de finantare. Descentralizarea este o problema importanta, dar care tine si de resursele umane, de experienta, pregatirea si atributiile autoritatilor locale carora le revine intrega responsabilitate.

Descentralizarea este un concept de expansiune cu efecte in plan economic si social, care a determinat transformari in sistemul administratiei publice locale, in vederea indeplinirii cerintelor de integrare a Romaniei la structurile Uniunii Europene.

Ca un raspuns adecvat la problemele identificate la nivelul sistemului administratiei publice ar fi clarificarea competentelor la diferite niveluri si structuri ale administratiei publice intarind autonomia financiara.

Intarirea autonomiei locale presupune existenta unor colectivitati locale puternice, constituite in mod democratic, cu putere de decizie, independente in ceea ce priveste modul de exercitare a competentelor conform prevederilor 'Cartei Europene a autonomiei locale'. Autonomia locala priveste organizarea si functionarea administratiei publice locale, precum si gestionarea intereselor colectivitatilor pe care le reprezinta.

In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice locale elaboreaza si aproba bugete de venituri si cheltuieli, avand dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Din analiza practica a bugetului local la comuna Cacica reiese ca se introduc frecvent noi cheltuieli care nu au suport de acoperire in bugetul local. Acestea contribuie la crearea unor dezechilibre.

Stabilirea cotelor impozitelor si taxelor locale sunt prevazute prin hotarari ale Consilului local si prin Codul Fiscal sunt prevazute limitele minime si maxime, in cazul impozitului pe baza de cota procentuala.

Aparatul propriu de specialitate al Consilului local format din functionari publici, si personal cu contract individual de munca este structurat pe compartimente care sa acopere activitatile specifice administrarii comunei.

Constatarea si evaluarea materiei impozabile se stabileste pe baza declaratiei scrise de o terta persoana, obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale.

Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea persoanei care efectueaza calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal), cota de impunere, reducerile, majorarile acordate si procedeul de calcul ales.

In fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale un rol important au stabilirea nivelului de colectare a acestora in perioada anterioara. In cazul unui grad scazut de colectare, datorita ca fiscalitate este ridicata, va conduce la luarea unor masuri de diminuarea a fiscalitatii. In cazul evaziunii fiscale, ceea ce va determina un control riguros al contribuabililor. Fiscalitatea este redusa in cazul unui grad ridicat de colectare.

Fiscalitatea se stabileste in functie de obiectivele pe termen scurt, mediu si lung al autoritatilor administrativ-teritoriale. Gradul de fiscalitate stabilit prin raportul dintre nivelul fiscalitatii si nivelul salariilor.

Nivelul inflatiei trebuie mentionata de asemenea in fundamentarea veniturilor. Metoda automata este folosita ca metoda de fundamentare a bugetelor locale in Romania.

Impozitele si taxele locale incasate, conform analizei realizate in subcapitolul 4.2. sunt rezonabile la nivel de comuna. Comparativ cu impozitele si taxele locale din comuna Cajvana, judetul Suceava, avand statut de oras, de aproximativ un 1 an de zile, impozitele si taxele sunt mult mai mari, insa utilitatile de care beneficiaza, sunt asemanatoare comunei Cacica.

Cuantumul impozitelor si taxelor locale au un ritm de crestere foarte mic de la un an la altul, rezulta din analiza veniturilor a comunei Cacica.

Ponderea impozitelor si taxelor locale este destul de mica. Ponderea cea mai mare o detin cotele si sumele defalcate din TVA.

Propuneri:

Necesitatea revizuirii cadrului juridic in ceea ce priveste descentralizarea, care sa asigure resursele financiare optime, deoarece atat cheltuielile, cat si resursele primite influenteaza fluxurile financiare din bugetul de stat si bugetele locale. Descentralizarea poate sa fie mijlocul prin care unitatile administrativ teritoriale isi pot mobiliza mai eficient pe cei implicati: persoane fizice si juridice. Sfera competentelor si sarcinilor administratiei locale produce efecte asupra nivelului si structurii resureselor financiare.

Taxa pe valoarea adaugata sa fie sursa a bugetelor locale, cu virarea unei cote la bugetul de stat - gestionarea acestor resurse sa fie in competenta autoritatilor locale, aceasta ar avea ca urmare cresterea ponderii impozitelor si taxelor locale in veniturile bugetului local.

Imbunatatirea calitatii managementului, imbunatatirea structurii institutionale pentru alocarea rationala a resurselor ( imbunatatirea calitatii serviciilor si a veniturilor prin utilizarea unui sistem de performanta) prin urmatoarele masuri:

- existenta procedurilor scrise pentru pregatirea listelor de instiintari, emiterea instiintarilor, colectarea platilor, reflectarea in contabilitate, reduceri acordate;

- imbunatatirea manualului de proceduri scrise in ceea ce priveste deplasarile frecvente pe teren si confruntarea situatiei reale cu cea declarata de contribuabil;

- imbunatatirea politicilor si claritate in privinta personalului: detalierea fisei postului pe sarcini si responsabilitati. Personalul anagajat in colectarea efectiva si raportarea colectarii a impozitelor si taxelor locale trebuie sa fie calificat, fara antecedente penale, testat periodic, stabil si neutru din punct de vedere politic;

- imbunatatirea structurii organizatorice sa fie clara, traditionala, bine definita a departamentului de colectare. Colectarea trebuie sa se realizeze cu linii destul de clare de autoritate si responsabilite in cazul in care debitorul nu-si plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, ca responsabilitate a organelor fiscale la nivelul unitatii administrativ teritoriale revine executarea silita. Executarea silita prin poprire daca nu este indeplinita sa se treaca la aplicarea sechestrului si valorificarea bunurilor mobile sechestrate, recuperand creanta fiscala;

- dezvoltarea unui sistem informatic de evidenta, raportare si contabilitate;

- eliminarea situatiilor in care responsabilitatiile de colectare sunt impartite intre mai multi sefi si angajatul trebuie sa se raporteze la mai mult de o persoana;

Imbunatatirea procesului de de fundamentare a impozitelor si taxelor locale, prin implementarea urmatoarelor masuri:

- un control mai riguros asupra contrbibuabililor;

- intocmirea si tinerea la zi a Registrului agricol, care constituie principala sursa de date privind contribuabilili;

- verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizatiilor de construire, a gradului de realizare a lucrarilor, in scopul identificarii datei de la care cladirile sunt supuse impozitarii;

Dezvoltarea unui program de colectare a sumelor datorate de rauplatnici prin implementarea unor planuri de urmarire a acestora, care sa fie legale si eficiente, cum ar fi:

- transmiterea unei a doua instintari de plata;

- adaugarea unei majorari pentru plata cu intarziere;

- anuntarea in presa locala a rauplatnicilor;

- suspendarea serviciilor administratiei publice locale fata de rauplatnici;

- incetarea platilor catre prestatori rauplatnici, in cazul in care sunt debitori si presteaza actvitati catre administratia publica locala;

Schimbarea raportului dintre cetatean si administratie, transparenta, actului de guvernare, adoptarea deciziilor cele mai apropiate de cetatean si implementarea politicilor publice. Desi sedintele consiliului local sunt publice, exista o slaba participare a cetatenilor la luarea deciziilor, relatiile acestora sunt pur administrative, generate de interes.

Pentru a se evita reticenta in achitarea impozitelor si taxelor locale care ingreuneaza procesul de colectare a veniturilor este necesara introducerea unor programe care sa atraga cetatenii la luarea deciziilor. De asemenea, sa informeze corect si clar asupra desfasurarii activitatii din cadrul administratiei publice locale.

Crearea si consolidarea unui corp de functionari publici de cariera, profesionist si neutru politic (profesionalizarea functiei publice si intarirea statutului functionarilor publici).

Bibliografie

1. Balan, E Drept financiar Editura All Beck, editia a II-a, Bucuresti, 2003

2. Belean P., Anghelache, G., Trezoreria Statului - organizarea, functionarea si sistemel contabil, Editura Economica, Bucuresti, 2004

3. Belean P. si altii, Finantele publice ale Romaniei, editia a III-a, Editura Economica, 2007

4. Chirica, L., Banut, A., Finante pubblice, contabilitate bugetara si de trezorerie - vol. I., Editura Economica, Bucuresti, 2002

5. Cordoneanu C., Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Editura Codecs, Bucuresti, 1998

6. Filip, Gh., Voinea, Gh., Mihaescu, S., Finante - suport de curs, anul II, profil economic, an univ. 2006 - 2007, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2006

7. Grigorie, L., Dictionar legislativ fiscal, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2007

8. Hoanta, N., Economie si finante publice, Editura Polirom, Iasi, 2000

9. Iordache, E. si altii, Manualul specialistului in fiscalitate, Editura Irecson, Bucuresti, 2005

10. Isan, V., Cocris, V., Sectorul public - Iluzia bunastarii generale, Editura Anakarom, Iasi, 1997

11. Manolescu, Gh., Buget: abordare economica si financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997

12. Mihaescu, S., Controlul fiscal, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002

13. Mihaescu, S., Controlul financiar in firme, banci, institutii - editia a II-a, rev., Editura Sedcom Libris, Iasi, 2007

14. Minea, M. S. si altii, Dreptul finantelor publice, Editura Accent, Cluj Napoca, 2005

15. Mosteanu, T. si altii, Buget si Trezorerie publica - studii de caz comentate, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

16. Mosteanu, T. si altii, Buget si Trezorerie publica - studii de caz comentate, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

17.Mosteanu, T., Finante publice, Editura Universitara, Bucuresti , 2005

18. Olcescu, P. si altii, Tratat de drept finaciar si fiscal, Editura Cantes, Iasi, 2000

19. Popeanga, G., Managemetul finantelor publice locale, Editura Expert, Bucuresti, 2002

20. Popeanga, G., Barbacioru, C., Managementul finantelor publice locale, Editura Expert, Bucuresti, 2002

21. Popescu, N., Finante Publice-Finante. Bugete. Fiscalitate , Editura Economica, Bucuresti, 2002

22. Scortescu, Gh., si altii, Administratie si contabilitate publica, Editura Junimea, Iasi, 2004

23. Scortescu Gh si altii, Elemente de contabilitate publica, Editura Dosoftei, Iasi, 2003

24. Saguna, D.D., Drept financiar si fiscal, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

25. Stefura, G., Bugete publice si fiscalitate, Editura Universitatii 'Al.I.Cuza', Iasi, 2005

26. Stefura G., Procesul bugetar public, Editura Universitatii 'Al.I.Cuza', Iasi, 2007

27.Tatu, L. si altii, Fiscalitate - De la lege la practica, editia a II-a, Colectia Oeconomica, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005

28. Vacarel I., si altii, Finante publice , editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A, Bucuresti, 2002

29. Vacarel, I., Finante publice. Teorie si practica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981

30. Vintila, G., Fiscalitate - Metode si tehnici fiscale, Editura Economica, Bucuresti, 2004

31. Voicu, V., Voicu U., Metode si tehnici financiar fiscale, Curs Editura Sedcom Libris, Iasi, 2008

32. Voinea, Gh., Finante locale, Editura Junimea, Iasi, 2008

33. Voinea,Gh. si altii, Impozite, taxe si contributii, Editura Junimea, Iasi, 2002

34. Voinea, Gh.si altii, Concepte si expresii importante pentru aplicarea legislatiei fiscale in Romania, Editura Polirom, Iasi, 2005

35. Bugete locale intre teorie si practica, studiu realizat de Institutul pentru Politici publice din Romania, Editura Polirom, Iasi, 2005

36. Stadiul descentralizarii financiare in Romania, studiu realizat de Uniunea Nationala a Consiliilor judetene din Romania, Tipografia Lidana, 2003

37. Constitutia Romaniei din 31/10/2003 in M.Of. al Romaniei, Patea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 - referendum national din 18/19 octombrie 2003, a intrat in vigoare 29 0ctombrie 2003

38. Legea nr.117 din 30 iunie 1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, in M.Of. nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificarile ulterioare

39. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru in M. Of. P. I nr. 173/29.07.1997, Legea nr. 26/1999 privind modificarea art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru in M. Of. Nr. 31/27.01.1999

40. Legea administratiei publice locale nr.215/2001, in M.Of. al Romaniei, Partea I, nr.204 din 23 aprilie 2001, republicata sub legea Legea nr.286/2006 in M. Of. al Romaniei, Partea I, nr.123 din 20 februarie 2007

41. Legea nr. 351 privind aprobarea Planului de amenajare a Teritoriului national - sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, din 6 iulie 2001 in M.Of. nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificarile ulterioare

42. Legea nr. 500 privind finantele publice, din 11 iulie 2002 in M.Of. Partea I nr. 597 din 13 august 2002

43. Legea nr. 571 privind Codul Fiscal, din 22 decembrie 2003 in M.Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003

44. Legea nr. 273 privind finantele publice locale, din 29 iunie 2006, in M.Of. nr.618 din 18 iulie 2006

45. Ordonanta nr. 92 privind Codul de procedura fiscala, din 24 decembrie 2003 in M.O.f. nr. 941/29 decembrie 2003, republicat in M.Of. nr.863/26 septembrie 2005.

46. Hotararea Consiliului Local al comunei Cacica nr.80/21.11.2007 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale

47. Raportul de specialitate la Proiectul de hotarare privind bugetul local al comunei Cacica pe anul 2008, Nr. 656 din 4 februarie 2008 elaborat de Primaria comunei Cacica