Determinarea decalajului regional dintre judetul Iasi si judetul Timis

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Determinarea decalajului regional dintre judetul Iasi si judetul Timis.

Cuprins:

Judetul Iasi

Capitolul I Descrierea geografica, istoric;

Capitolul II       Populatia

Capitolul III     Situatia economico-sociala

Capitolul IV     Agricultura

Capitolul V       Calitatea factorilor de mediu

Capitolul VI     Analiza SWOT

Capitolul VII       Strategia de dezvoltare

Capitolul VIII     Zone defavorizate

Judetul Timis

Capitolul I Descrierea geografica, istoric;

Capitolul II       Populatia

Capitolul III     Situatia economico-sociala

Capitolul IV     Agricultura

Capitolul V       Calitatea factorilor de mediu

Capitolul VI     Analiza SWOT

Capitolul VII       Strategia de dezvoltare

Capitolul VIII     Zone defavorizate

Capitolul IX     Analiza comparativa intre cele doua judete

Capitolul I: Descrierea geografica a judetului Iasi

Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat in partea de nord-est a Romaniei si central-estica a Moldovei.

Din punct de vedere administrativ, judetul Iasi are in componenta sa 2 municipii: Iasi si Pascani, 3 orase :Targu Frumos, Harlau, Podu-Iloaei, 93 de comune si 418 sate.

Suprafata totala a judetului Iasi este de 5.475,58 km², reprezentand 2,3%din teritoriul tarii si 14,86% din suprafata totala a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care: 69,45% suprafata agricola, 17,82% suprafata cu paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, 2,54% suprafata cu apa si balti si 10,19% terenuri cu alta destinatie. Este al 23-lea judet ca marime din Romania.

Teritoriul judetului Iasi apartine in cea mai mare parte sectorului cu clima continentala si partial districtelor de nord si sud ale tinutului climatic al podisului Moldovei si al depresiunii Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podis, ariile depresionare, inclusiv culoarele de vai principale, joaca un rol deosebit in crearea de diferentieri in campul de repartitie teritoriala a caracteristicilor climatice.

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire geologica relativ simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu o structura si litologie destul de uniforme.

Morfologia reliefului judetului pune in evidenta prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350m, in vest si sud si alta mai joasa cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100-150m in nord si nord-est.

Istoria acestui judet este marcata de numeroase monumente si vestigii arheologice. Iasi, 'orasul celor sapte coline', a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orasului; dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. Sapaturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveala una dintre cele mai stralucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultura Cucuteni (mileniul al treilea si al doilea i.Hr.), Baiceni-Mlada (secolele al II-lea si al III-lea i.Hr.), Dumbrava (secolul al II-lea d.Hr.) si Iasi-Nicolina (datand din Epoca Fierului pana in secolele IV-XII d.Hr.). Universitatile din Iasi sunt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (cea mai veche universitate din Romania, fondata in 1864), Universitatea Politehnica Gh. Asachi, Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Universitatea Agronomica Ion Ionescu de la Brad, Academia de Arta, Institutul Teologic (Ortodox si Catolic).[1]

Capitolul II: Populatia judetului Iasi

Populatia judetului Iasi la 1 ianuarie 2008(tabelul nr1) era de 818.929 locuitori, reprezentand 3,8% din populatia totala a Romaniei. Din total populatie, 385.137 de persoane reprezentand 47,03%, traiesc in mediul urban, in timp ce, numarul locuitorilor in mediul rural este de 433 .792 persoane, adica 52,97% din total.

Pentru comparatie, la nivelul Romaniei, 55,2 % dintre locuitori traiesc in mediul urban, iar diferenta de 44,8% in mediul rural, existand tendinta permanenta de crestere a populatiei din mediul urban.

In perioada 1990 - 2008, populatia judetului a crescut cu 3.011 locuitori, reprezentand 1,2%. In perioada 1995-2000 se remarca cresterea populatiei urbane, dupa care aceasta urmeaza un ritm descendent. In mediul rural, populatia inregistreaza o crestere de 3,8%.

Tabel nr 1: Populatia judetului Iasi,pe medii la 1 ianuarie 2008

Sursa: Directia judeteana de Statistica.

Densitatea populatiei(tabelul nr2), in mediul rural aceasta este mai scazuta, comparativ cu densitatea medie din urban. Densitatea populatiei in zonele rurale este influentata de distanta fata de orase, existenta utilitatilor in zona, a investitiilor, a pretului terenurilor pentru constructii de locuinte.

Tabelul nr 2: Densitatea populatiei judetului Iasi, la 1 ianuarie 2008

Sursa: Directia judeteana de Statistica

Structura pe sexe a populatiei(tabelul nr3), este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind aproape egal cu cel al barbatilor.

Tabel nr 3: Structura pe sexe a populatiei din judetul Iasi

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=410

Structura pe varste a populatiei(tabelul nr4), in judetul Iasi se constata scaderea natalitatii, avand ca repercursiuni imbatranirea populatiei. Acest fenomen este atenuat in urban, dar devine din ce in ce mai pregnant in rural.

Tabelul nr 4: Populatia pe grupe de virsta, la 1 iulie

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=409

Statisticile reflecta faptul ca RGA (rata generala de activitate) a crescut in Romania, in perioada 1999-2004, de la 56,8% la 65,9 %. In Regiunea Nord Est cifrele raman modeste, RGA atingand in perioada cifre cuprinse intre 42,1% si 49,6 % per total. Diferentele cresc insa intre urban si rural.

Acest lucru se explica prin accentuarea fenomenului de imbatranire demografica a populatiei si prin migratia in afara a populatiei tinere active. Acest fenomen s-e manifestat prin majorarea ponderii populatiei varstnice si are ca efect cresterea insemnata a numarului pensionarilor (deci a populatiei inactive din punct de vedere economic), fenomen care nu a fost contracarat in suficienta masura de intrarea in activitate a generatiilor tinere.

Desi in ultimii ani ponderea populatiei ocupate in agricultura s-a redus, aceasta continua sa fie de peste 6 ori mai mare decat media UE-15. Astfel, daca ponderea populatiei ocupate in sectorul agricol era in Romania in 2004 de 31,6,%, in UE -15 aceasta nu depaseste 5% (inregistrand peste 10% numai in Grecia si Portugalia). Ea este in scadere atat la nivel national cat si regional dar continua sa fie mare comparativ cu alte state membre.

In judetul Iasi, ponderea populatiei ocupate in agricultura are un caracter majoritar, fiind mult mai mare fata de media pe tara. Judetul Iasi detine o populatie ocupata in agricultura de aproximativ 32%, in descrestere anuala.

Datorita mutatiilor din economia nationala si judeteana, populatia ocupata in sectorul primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) din judetul Iasi a inregistrat in ultimii ani o tendinta descrescatoare constanta, in favoarea sectoarelor de constructii, comert si alte servicii.

Analizand populatia ocupata in industrie, in perioada pentru care sunt prezentate datele statistice (2005-2008), se constata o reducere anuala usoara a acesteia in judet, ceea ce denota un transfer catre zona serviciilor.

Tabel nr5: Populatia ocupata, pe activitati economice

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=478

Analiza evolutiei somajului, pentru prezentul proiect este un factor relevant, intrucat ofera o serie de indicii legate de presiunile existente pe piata muncii in general, cat si pe anumite zone ocupationale.

Astfel, au fost luate in analiza doua perioade - pe de o parte orizontul de timp 2003-2007 (pentru care exista date statistice oficiale anuale) si care a fost marcat de o crestere economica sustinuta, iar pe de alta parte perioada recenta (ianuarie-martie 2009), confruntata cu conditii economice si financiare noi, severe, care au determinat o contractie a tuturor domeniilor de activitate.

Grafic nr 1: Rata somajului in judetul Iasi

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

Pentru prima perioada mentionata anterior, se constata o reducere anuala constanta a ratei somajului, acesta coborand la 5.6% la nivelul anului 2007.

Pe langa factorul mentionat (cresterea economica), la reducerea somajului a contribuit si emigrarea pe alocuri masiva, predominant din arealele rurale, orasele mici si cele mono-industriale a personalului calificat catre alte State Membre, ceea ce a determinat in final o reducere a presiunii pe pieta muncii.

Cea de-a doua perioada (analizata prin comparatii la nivel lunar), reflecta intrarea economiei in procesul de recesiune, ca urmare a efectelor crizei financiare (lipsa de lichiditati cu implicatii asupra regimului creditarii) si economice (scaderea dramatica a cererii de consum si investitii pe piata interna cat si cea externa). Astfel in judetul Iasi, rata somajului a ajuns la nivelul lunii martie 2009 la 6.2%.

Rata somajului inregistrat in luna ianuarie a fost de 8,1%, fata de 7,8% in luna decembrie 2009. Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de 740.982 de persoane, din care 306.977 femei.

Capitolul III: Situatia economico - sociala

Judetul Iasi a inregistrat o important crestere economic in ultimii ani, reflectata prin cresterea Produsului Intern Brut care a avut urmatoarea evolutie istorica.

Tabel nr 6: Evolutia PIB-ului in judetul Iasi

Sursa: www.insse.ro

Pe grupe mari de activitati, se constata ca pe primul loc, in ceea ce priveste contributia la realizarea valorii adaugate brute (PIB) pe judet, se situeaza serviciile (inclusiv cele sociale) cu 39,1% din total, urmate de industrie - 28,5%, agricultura, silvicultura si piscicultura - 15,9%, comert si alimentatie publica - 10,1% si constructii - 6,4%.

Datorita caracteristicilor teritoriale, cele mai importante ramuri ale industriei dezvoltate in judetul Iasi sunt: industria chimica, farmaceutica, metalurgica si de utilaje grele, textila si industria alimentara. Domeniul Constructiilor se inscrie in tendinta generala la nivel national, deficitul de unitati locative corelat cu infuzia de capital extern in domeniul imobiliar fiind la originea unei dezvoltari spectaculoase. Domeniul Serviciilor este o consecinta normala a profesionalizarii firmelor, tot mai multe dintre acestea alegand externalizarea unor servicii specializate (paza, intretinere etc.) sau apeland la servicii de consultanta (accesare programe, management, marketing, formarea resurselor umane etc.)

In judetul Iasi sunt inregistrate peste 25.000 societati comerciale, din care insa, la nivelul anului 2007, numai 13.784 erau cu adevarat active. Cele mai numeroase firme se regasesc in domeniul de comert si turism, dar si in sectorul serviciilor, asa cum se poate vedea in graficul de mai jos.

Grafic nr 2: Distributia numarului de firma active, 2007

Sursa: Strategia de dezvoltare economica si social a judetului Iasi in perioada 2009-2014

Interesanta de urmarit este dinamica dimensiunilor deja surprinse mai sus, cu mentiunea ca trendurile expuse nu pot fi interpretate liniar, intrucat perioada incepand cu anul 2008 a fost marcata puternic de criza, determinand o discontinuitateclara fata de cresterea idilica din anii 2000-2007.

Prin compararea datelor aferente primelor 10 produse industriale ale judetului, rezulta ca in perioada ianuarie-august 2005 s-au inregistrat cresteri doar la 3 produse: preparate din carne (+18,0%), tesaturi (+80,8%) si antibiotice (+11,3%), in timp ce la celelalte 7 produse realizarile din 2005 au fost sub nivelul din perioada similara a anului 2004.

Industria produselor primare

Intreprinderi foarte mari - Antibiotice Sa

Intreprinderi mari - Ceramica Sa Iasi

Intreprinderi mijlocii - Fiterman Pharma Srl

Romtec Sa

Mozaicart Srl

3P Frigoglass Srl

Compania Antibiotice este cel mai important producator roman de medicamente generice. Misiunea Antibiotice este de a transforma tratamentele valoroase intr-un mijloc mai accesibil de imbunatatire a calitatii vietii oamenilor.

Portofoliul de peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamente din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sitem nervos central si tract digestiv.

Industria textila

Interprinderi foarte mari - Iasitex Sa

Intreprinderi mari - Eurotex Company Srl

Motexco Srl

Confectii Integrate Moldova Srl

Siretul Pascani Sa

Siretul Sa Pascani este unul dintre cei mai mari producatori de textile din tara. Producator traditional de perdele in Romania, Siretul Sa, fondata in 1973, inglobeaza in sfera activitatilor sale realizarea de tricot, tapiterie auto, lenjerie, imbracaminte sportiva si costume de carnaval.

Industia alimentara, a bauturilor si a tutunului

Intreprinderi mari - Kosarom Sa

Cotnari Sa

Intreprinderi mijlocii - Rompak Sr

Marcel Srl

Coseli Sa

Zeelandia Srl

In total, profitul primelor 10 societati din judet a insumat anul trecut 37,2 milioane euro. Criza de pe final de an pare sa se fi simtit: fata de 2007, beneficial obtinut este cu 8,8 milioane de euro mai mic.

Tabel nr7: Topul primelor 10 societati din judet

Sursa: Strategia de dezvoltare economica si social a judetului Iasi in perioada 2009-2014

Capitolul IV: Agricultura

Desi judetul Iasi detine o mare suprafata de teren agricol, aceasta resursa nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scazuta la toate tipurile de culturi, datorita influentei urmatorilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate pronuntata), alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, in comparatie cu alte unitati de suprafata similare din tara; forta de munca imbatranita (mai mult de 28% din populatia rurala are peste 60 ani), migrarea tineretului catre centrele urbane; gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina mari dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea si modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecari de teren.

Sectorul privat in agricultura a luat nastere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul in care aplicarea Legii fondului funciar a fost gandita si pusa in aplicare, intarzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:

faramitarea exploatatiilor agricole;

necorelarea aplicarii Legii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta aparand cu intarziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor);

lipsa mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrarilor agricole;

blocarea circuitului terenurilor agricole.

Suprafata agricola a judetului Iasi, in anul 2007, era de 380,3 mii de hectare, ceea ce reprezinta 69,4,2% din suprafata totala a judetului. Pentru evidentierea acestui lucru a fost prezentata situatia fondului funciar dupa modul de folosinta din perioada 2001-2006.

Din tabelul de mai jos se observa ca suprafetele de teren arabil, pasunile si fanetele sunt in crestere, in timp ce suprafetele acoperite cu vii si livezi scad continuu.

Tabelul nr 8: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=498

Structura de organizare a productiei agricole a judetului Iasi combina exploatatii agricole mici fara personalitate juridica, orientate catre auto-consum, cu exploatatii agricole mari si foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau concesionarii terenului. Culturile care ocupa cea mai mare suprafata din terenul arabil sunt culturile de porumb, grau si secara si de floarea soarelui. Structura culturilor agricole din judet a suferit modificari din cauza schimbarii formei de proprietate de la inceputul anilor '90 dar si din cauza saraciei populatiei care foloseste porumbul in cantitati mari, nemacinat, ca furaj pentru animale si ajunge sa fie de multe ori in surplus. In plus, fermierii nu au sanse mari sa opteze pentru o cultura mai profitabila cum ar fi sfecla de zahar, datorita cotelor impuse de Uniunea Europeana.[4]

In anul 1990, in judetul Iasi se cultivau aproape 82.000 de ha de porumb, iar in 2005, 111.000 de ha. Conform Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi (DADR), aceasta cultura se afla, alaturi de grau, printre cele mai putin productive, cu o rata a profitului de doar 1% chiar in anii cu precipitatii. O evolutie pozitiva ascendenta a structurii suprafetelor cultivate, se remarca in perioada 1990 - 2005 la urmatoarele culturi: de la 3% la 16% la plante uleioase de la 1% la 12% la floarea soarelui si de la 2,5 la 4,9 % la legume.

Tabel nr 9 : Suprafete cultivate, cu principalele culturi, 2008, ha in judetul Iasi

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=497

Putem realiza o serie de aprecieri sub aspectul productivitatii la hectar: fluctuatia productiilor pentru diferitele plante de cultura este determinata, pe de o parte de fluctuatiile suprafetelor cultivate, iar pe de alta parte de conditiile pedoclimatice ale anilor respectivi. Pentru toate culturile se constata o scadere dramatica a productivitatii in anul 2007, din cauza secetei.

Pentru ceilalti ani, concluzionam ca productivitatile la ha sunt mici datorita faramitarii terenurilor si practicarii unei agriculturi de semisubzistenta pe cca 60% din terenul arabil.

Din analiza datelor prezentate in tabelul urmator, se observa la nivel de judet o scadere constanta a numarului capetelor de bovine si o crestere insemnata a numarului de porcine, incepand cu anul 2005. Referitor la efectivele de caprine putem spune ca si numarul acestora este in crestere. La specia pasari, se constata o crestere reala in perioada 2000-2007.

Se remarca faptul ca numarul ovinelor a scazut considerabil pe parcursul intregului interval studiat. Scaderea numarului de ovine se datoreaza preturilor foarte mici oferite pentru lana, dar si secetelor care au redus rezervele de hrana din pasuni si fanete. Fata de anul 1990, numarul ovinelor s-a redus cu 41 % in 2007.

Tabel nr 10: Efectivele de animale la sfarsitul anului - capete

Sursa: https://www.iasi.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=506

Pe ansamblu judetului Iasi se inregistreaza o redresare a sectorului zootehnic, in special in randul marilor producatori particulari.

Conform tabelului tabelului 11 cantitatea de ingrasaminte utilizate la hectar scade in 2009, comparativ cu intervalul 2005-2008 atat pentru ingrasamintele natural cat si pentru ingrasamintele pe baza de compusi chimici

Tabel nr 11: Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2009, in judetul Iasi

Sursa: APM IASI Raport privind starea mediului in judetul Iasi 2009

In anul 2009 creste cantitatea de produse fitosanitare utilizata pentru toate categoriile in cauza ca si kg de substanta activa la hectar in timp ce consumul total de pesticide ramane constant fata de anul

Tabel nr 12: Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2009, in judetul Iasi

Sursa: APM IASI Raport privind starea mediului in judetul Iasi 2009

Agricultura ecologica denumita si "organica" sau "biologica" in alte state member ale Uniunii Europene, reprezinta un procedeu modern de a cultiva plante si de a creste animale, deosebindu-se de agricultura conventionala prin faptul ca are in vedere stabilirea unui sitem durabil de gestionare a agriculturii, respectand sistemele si ciclurile naturii, mentinand si ameliorand sanatatea solului, a apei, a plantelor, a animaleleor si echilibrul dintre acestea.

Obiectivul general este acela de a crea o varietate de produse agricole si alimentare de inalta calitate, realizate prin folosirea unor tehnologii ce nu dauneaza mediului sau sanatatii umane.

Domeniul este incurajat prin toate mijloacele, de catre directiile si oficiile aflate sub conducerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale(MADR). Actiunile si consilierea care se fac in acest sens au rolul de a creste numarul celor inregistrati ca fiind producatori ecologici.

La nivelul judetului Iasi, in anul 2007 erau inregistrati in baza de date a Directiei Agricole si de Dezvoltare Rurale( DADR) Iasi doar 5 fermieri specializati pe cultivarea produselor ecologice, iar in anul 2008, s-au inscris 36 de intreprinzatori dintre care 10 sunt apicultori, iar ceilalti 26 sunt producatori de cereal. Unii dintre acestia se ocupa si cu productia de fructe si legume sau cresterea melcilor.

Cele mai mari suprafete incluse in circuitul ecologic apartin fermelor Astra- Trifesti, Agro Industrial "Ceres" - Bivolari si Jurox, in total 2.100 ha, apoi firmelor Panifcom cu 421 ha, Agroalmixt SA- Andrieseni, Bonga SRL-Trifesti si Prest Serv Impex SRL -Victoria.

Capitolul V: Starea mediului

Functionarea retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului are la baza criteriile prevazute de directivele europene si preluate in legislatia nationala, si care constau in efectuarea de masuratori folosind metode si echipamente standardizate si verificarea conformarii datelor obtinute cu obiectivele de calitate stabilite de legislatia de mediu. Pentru obtinerea unor date reale si sigure suficiente ca numar si calitate, datele trebuie permanent evaluate si validate. Astfel APM Iasi a fost dotata cu Unitate de calibrare creata in scopul verificarilor si calibrarilor aparatelor de masurare din statiile de monitorizare existente si care realizeaza masuratorile de referinta pe baza carora se etaloneaza ulterior intreaga retea.

Poluanti monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia europeana si anume: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX.

In cursul anului 2005, au fost amplasate cinci statii de monitorizare automata a calitatii aerului (Pod de Piatra, Decebal - Cantemir, Oancea - Tatarasi, Copou -Sadoveanu, Tomesti) prin intermediul carora, analizand evolutia emisiilor din atmosfera s-a constatat urmatoarele:

emisiile de SO2 din atmosfera prezinta tendinta de scadere in 2000 - 2005 si o scadere spectaculoasa in 2006 cu 50% fata de 2005;

emisiile de la CET au scazut in anul 2007 cu circa 60% fata de anul 2006;

in anul 2007, emisiile de NOx au scazut cu 20,6% fata de anul 2006;

emisiile de amoniac s-au mentinut in general, in jurul aceluiasi ordin de marime;

aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi sedimentale (mai ales Pacurari si Gara);

concentratia poluantilor gazosi in aer este situata sub valoarea legala prevazuta in legislatie.

Principala sursa de emisie de SO2 este arderea din producerea de energie si industria de transformare la SC. CET Iasi SA a carei contributie este de 76,40 %. Pe locul doi sunt instalatiile de ardere rezidentiale (arderea lemnului in sobe, camine, masini de gatit) care au o contributie de 14,07 % din totalul emisiilor de SO2. Fata de anul 2008 in anul 2009 emisiile masurate de SO2 rezultate din activitatea SC. CET IASI SA - CET I au scazut de la 490 t la 56,7 t.

Principalele surse de emisii de NOx din judet in ordinea contributiei sunt reprezentate de: transportul rutier, arderile din producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi SA, arderile rezidentiale de lemn in sobe si camine si de procesele industriale.

Emisiile de amoniac rezulta in principal din agricultura, sursa reprezentand-o dejectiile de la cresterea animalelor si ingrasamintele chimice azotoase aplicate (6195,99 t), respectiv 89,69%). Din tratarea si depozitarea deseurilor au rezultat 695,84 t amoniac (10,07 %).

Pulberile in suspensie PM10 monitorizate in statiile automate constituie singurul poluant care depaseste valoarea limita prevazuta in legislatie. Sursele de emisie din judet, rezultate din inventarul de emisii sunt: instalatii de ardere rezidentiale de lemn in sobe si camine, agricultura, transport rutier, producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi SA, industria metalurgica, fabricarea produselor de ceramica prin ardere. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2009 o cantitate de 1769,08 t PM10. Aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi, concentratia medie anuala fiind de 48,85 μg/mc, cu o frecventa de depasire a valorii limita zilnice la nivelul intregii aglomerari de 29,56%. Cauze ale depasirii VL, pe langa emisiile din inventar, trebuie considerate starea precara a cailor rutiere, gradul de salubritate nesatisfacator a acestora indeosebi prin neindepartarea materialului antiderapant, starea tehnica si de curatenie a vehiculelor, santierele de constructii, lucrarile la instalatiile subterane de termoficare si energie electrica, de telefonie sursele naturale.

Concentratia poluantilor gazosi (SO2, NOx, CO etc.) in aer este situata sub valorile limita pentru protectia sanatatii umane prevazute in OM 592/2002, neinregistrandu-se nici o depasire in cursul anului 2009.

In mediul urban, ca urmare, atat a scaderii drastice a productiei la marile unitati industriale, a incetarii activitatii la unele unitati (ex. Terom, Unirea), cat si datorita unor masuri pentru imbunatatirea calitatii apelor evacuate, emisiile de substante poluante rezultate s-au incadrat in indicatorii de calitate avizati.

In mediul rural, se inregistreaza accidental scurgeri de ape meteorice care spala si antreneaza substante poluante din zonele de depozitare a deseurilor menajere si a dejectiilor zootehnice.

Calitatea apelor a fost influentata de evacuarile de ape uzate ale principalelor localitati si folosinte situate in bazinul hidrografic Prut, precum si de perioada de seceta care a avut loc in acest an (iunie - septembrie), care a determinat concentrarea substantelor poluante in apa.

Calitatea apei in majoritatea sectiunilor nu a suferit modificari esentiale fata de anul anterior, aceasta prezentand o tendinta de conservare.

In anul 2009, s-au prelevat probe si au fost efectuate analize dintr-un numar de 38 foraje din Reteaua Hidrogeologica Nationala din b.h. Prut, la care s-au analizat indicatorii fízico-chimici specifici functie de tipul de program de monitoring.

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, procentul nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate. Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmatoarele:

poluarea apelor de suprafata;

conditiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi;

utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice in agricultura pe baza de azot, fosfor si a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acesti compusi chimici (sau a produsilor de degradare);

efectele pasivitatii complexelor zootehnice privind masurile pentru conservarea a factorilor de mediu;

particularitatile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigatii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migratia substantelor rezultate din aceste procese.

Gestionarea invelisului de sol reprezinta o problematica la fel de importanta ca si gestionarea biodiversitatii sau problema schimbarilor climatice. Acestea, alaturi de alte aspecte pun in balanta dezvoltarea durabila a societatii umane in stransa legatura cu potentialul de regenerare naturala a resurselor ce constituie baza existentei umane. O gestionare defectuoasa a acestor resurse a dus deja la aparitia unei multitudini de efecte negative, concrete, asupra factorului uman.

Privit prin prisma functiilor pe care solul il indeplineste fata de sistemele natural dar si fata de om, importanta acestuia este legata de insasi perpetuarea vietii pe Terra.

Problematica solurilor degradate fizic sau a celor poluate sau contaminate, alaturi de contaminarea apelor subterane este, in acest context, de o importanta majora deaorece efectele induse sanatatii umane si mediului inconjurator sunt diverse si de multe ori greu de cuantificat la o prima abordare.

Principalele cauze care contribuie, direct sau indirect, la poluarea solurilor sunt reprezentate de urmatoarele activitati umane:

depunerea si deversarea de sol a unor reziduuri solide si lichide;

administrarea de substante chimice pentru fertilizare sau pentru combaterea daunatorilor;

poluarea aerului cu gaze toxice si pulberi.

Marea majoritate a depozitelor de deseuri de pe teritoriul celor 13 comune sunt necontrolate si neamenajate, sau numai partial amenajate, constituind surse de poluare a solului si nu numai a solului. Scaderea sau incetarea activitatii la marii operatori industriali, mai ales din arealul urban, a determinat diminuarea suprafetelor de sol afectate de poluare.

In arealul rural, se remarca o scadere a poluarii chimice ca urmarii a folosirii in proportie din ce in ce mai mica a ingrasamintelor chimice, in timp ce poluarile importante se datoreaza depozitelor de deseuri neamenajate si necontrolate sau partial controlate.

In judetul Iasi s-au inventariat siturile potential contaminate/contaminate, conform prevederilor HG 1408/2007. Monitorizarea siturilor contaminate, in cazul, agentilor economici din industrie de face pe baza analizelor standard de laborator si a analizelor standard de apa freatica, pozitionate in punctele cheie (aval si amonte de sit) pentru evaluarea migratiei poluantilor.

Expertizarile efectuate pentru soluri cu folosinta agricola au evidentiat lipsa poluarii chimice.

Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de alunecari active si semiactive de teren, de eroziune foarte puternica si excesiva. Aceste terenuri necesita masuri radicale de reconstructie ecologica prin impadurire si proiecte de ameliorare antierozionale si pedoameliorative.

Efectele poluarii produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care functioneaza pe carbune.[5]

Capitolul VI: Analiza SWOT a judetului Iasi

Puncte tari:

Numar mare de IMM-uri;

Numarul de firme la 1.000 de locuitori;

Initierea activitatii de recuperare a deseurilor( metale);

Procesarea alimentara - predominta activitatii industiale;

Forta de munca calificata care determina atragerea de noi investitori;

Suprafata agricola reprezinta 69,45% din suprafata totala a judetului si suprafata arabila; reprezinta 46,7% din totalul suprafetei agricole;

Plantele uleioase reprezinta o crestere semnificativa 98% in anul 2008 comparativ cu 2003;

Culturile de floarea soarelui inregistreaza o crestere de 50% in anul 2008 comparativ cu 2003

Productia de lapte in crestere in anul 2007 fata de 2008;

Retea rutiera dezvoltata(densa);

Retea feroviara dezvoltata, electificata in procent de 48%;

Existenta Aeroportului International Iasi;

Numarul mare de companii care opereaza pe Aeroportul International Iasi;

Zona are o importanta strategica si politica datorita proximitatii acesteia de Republica Moldova;

Zona de o frumusete naturala deosebita, nealterata, peisaje diversificate si un mediu natural atractiv ce contine resurse bogate de flora si faina care ofera conditii favorabile pentru un turism variat;

Mostenire culturala bogata si diversificata (istorie, arhitectura, traditii si folcor) de interes regional si international;

Zone rurale ce pastreaza traditiile si mostenirea culturala in viata de zi cu zi;

Turism partial dezvoltat;

Manastirile constituie puncte de atractie pentru toata tara;

Fondul de vanatoare a judetului;

Existenta Zonei Metropolitane Iasi;

Nod de transport rutier feroviar;

Existenta euroregiunii Siret-Prut-Nistru;

Calitatea consultantei la nivel de judet;

Numarul de proiecte atrase la nivel judetean;

Puncte slabe

Principala componenta a productiei industriale este in descrestere;

Forta de munca predominanta ocupata in servicii si constructii;

Ponderea activitatii - hoteluri si restaurante in cadrul PIB-ului jdetean(2%);

Ponderea activitatii - intermedieri financiare in cadrul PIB-ului judetean(1%);

Declinul industriei textile si pielarie;

Productivitatea muncii in sectorul industrial este printre cele mai scazute din Europa si fara un ritm de crestere;

Tendinta de imbatranire a populatiei;

Ponderea veniturilor din sectorul bugetar superioara ponderii veniturilor din sectorul privat;

Suprafata nelucrata agricol prezinta o tendinta crescatoare de la 1,2% in 2002-2003 la 3,7% din suprafata agricola in 2008-2009;

Suprafetele de teren agricol scoase din circuitul nu se regasesc cuprinse in activitatile generatoare de dezvoltare economica a judetului;

Scaderea productiei vegetale;

Scaderea suprafetelor irigate;

Faramitarea suprafetelor agricole (57% in sistem individual)

Ponderea mare a populatiei civile ocupate in agricultura;

Parcul agricol redus si imbatanit fizic si moral;

Drumuri judetene si comunale nemodernizate (33,1% drumuri de pamant si 31,8% drumuri pietruite);

Infrastructura pistei de decolare - aterizare necorespunzatoare statutului de aeroport international;

Infrastructura si servicii de turism slab dezvoltate;

Existenta unor mari discrepante intre facilitatile vechi si cele noi;

Potentialii vizitatori nu cunosc in prezent potentialul cultural si turistic al zonei;

Impactul slab al politicilor si programelor de dezvoltare a turismului, atat regional cat si transfrontalier;

Lipsa pachetelor integrate de informare culturala, turistica si programe atractive pentru clienti;

Infrastructura pentru petrecerea timpului liber insuficient dezvoltata;

Disparitatea localitatilor;

Slaba dezvoltare a capacitatii de atragere a proiectelor cu finatare nerambursabila;

Nivelul investitiilor in judet;

Oportunitati

Resurse financiare pentru sustinerea masurilor de reconversie profesionala, recalificare, instruire si incluziune pe piata muncii;

Programe de finatare europene;

Programe guvernamentale pentru sustinerea IMM-urilor;

Utilizarea terenurilor care au apartinut foartelor unitati de productie pentru dezvoltarea de industrii nepoluante;

Existenta programelor de finatare europene pentru sectorul de procesare a produselor alimentare;

Alocarea de la bugetul Ministerului Transporturilor a fondurilor necesare realizarii Studiului de prefezabilitate pentru Drumul Expres Tg. Mures - Iasi;

Elaborarea unui progeam judetean multianual de modernizare a retelei de drumuri judetene si comunale;

Elaborarea unui program si identificarea surselor de finantare pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare;

Potentialul turistic nefolosit ofera multiple oportunitati de dezvoltare pe termen lung;

Dezvoltarea infrastructurii si serviciillor turistice ca produse transfrontaliere;

Existenta unui patrimoniu cultural-istoric si arheologic bogat;

Zona lacurilor este propice dezvoltarii sporturilor de nisa si activitatilor de agrement specifice;

Dezvoltarea serviciilor administrative prin informatizare;

Imbunatatirea colectarii la nivel judetean;

Dezvoltarea serviciului de proiecte intr-un Departament/Directie;[6]

Riscuri/Amenintari

cresterea ratei somajului

scaderea calitatii vietii

cresterea infractionalitatii

fenomenul migratiei fortei de munca calificate

conditiile meteorologice nefavorabile si schimbarile climatice globale influenteaza negativ productia agricola

imbatranirea populatiei rurale

concurenta aeroporturilor Suceava si Bacau poate conduce la pierderea de catre aeroportul iesean a statutului de aeroport regional

banii din turism ar putea fi folositi ineficient

investitiile publice ar putea descuraja proiectele private

sit-urile culturale si istorice prost intretinute, lipsa serviciilor si a infrastructurii aferente pot impiedica dezvoltarea durabila a turismului cultural si ecumenic

abordarea integrata a serviciului de management al deseurilor

pierderea oportunitatilor de finantare din cauza dezvoltarii judetelor limitrofe

migra ia personalului din administra ie catre alte jude e/regiuni

Capitolul VII Strategia de dezvoltare a judetului Iasi

A.  Obiective strategice de dezvoltare verticale:

Cresterea competitivitatii agro-industriale a judetului Iasi

Exista numeroase premise care au condus la decizia finala de a numi sectorul agricol drept parghie principal de dezvoltare a judetului Iasi in perioada 2009-2014. Dintre acestea, una dintre cele mai importante premise a fost rationamentul de a dezvolta un potential existent, de a construi pe baze solide; al doilea element major al alegerii, a fost existenta uni teritoriu judetean inegal dezvoltat, in care majoritatea populatiei (52,62% in 2008) traieste in mediul rural.

Se vrea ca jude ul Ia i sa echilibreze dezvoltarea zonelor urbane cu zonele rurale din jude i acest fapt se poate implini doar prin ridicarea nivelului competitiv al activita ii de baza a locuitorilor din zonele rurale, agricultura. Continuarea modului actual de practicare a agriculturii - un grad de 57% de exploata ii individuale -, lipsa unor verigi importante din lan ul valoric al circuitului produc ie-procesare i comercializare, toate acestea duc la slabe progrese i men in un mod primitiv de gestionare a activita ilor agricole.

Zonele rurale ale jude ului Ia i vor dezvolta activitatea de baza, agricultura, tinzand spre modelul agricol european, in cadrul unei politici din ce in ce mai orientate catre piata, dezvoltand simultan trei functii importante ale agriculturii (care se impletesc si cu economia rurala neagricola) - economica, de amenajare i dezvoltare echilibrata a teritoriului si de mediu (economica, rural-peisagistica si ecologica).

Acest obiectiv strategic de dezvoltare va fi implementat prin trei politici:

Politica 1: Cre terea competitivita ii economiei jude ului Ia i prin valorificarea poten ialului agricol

Jude ul Ia i va deveni competitiv la nivel regional i na ional prin modernizarea modului tradi ional de practicare a agriculturii. Intr-un sector economic nu poate exista progres decat prin evolu ie, prin inovare. Autorita ile publice din jude ul Ia i au responsabilitatea educarii spiritului de asociere a fermierilor, in scopul cre terii anselor de performan a. Numai avand un sistem de exploata ii extinse, bazat de forme asociative vom putea trece la sisteme moderne agricole i vom putea avea un circuit complet al procesului de produc ie, procesare i comercializare in jude ul Ia i.

Politica 2: Dezvoltarea jude ului Ia i drept centru regional de dezvoltare agricola

Jude ul Ia i i i propune sa devina un centru de dezvoltare in zona Moldovei, care va atrage investi ii, va concentra cele mai noi rezultate in cercetare in domeniul agro-industrial i va avea capacitatea de a forma speciali ti in domeniu. Mai mult, jude ul Ia i va avea capacitatea de a i i extinde schimburile comerciale in sectorul agricol i in zona de colaborare transfrontaliera cu Republica Moldova.

Politica 3: Dezvoltarea echilibrata a zonelor rurale din jude ul Ia i

inta prioritara pentru diversificarea economica a zonelor rurale din jude ul Ia i o constituie identificarea de masuri care sa duca la crearea unor posibilita i de ocupare a for ei de munca i a condi iilor de cre tere economica. Practicarea unei agriculturi ecologice - cultivare de rapi a i alte plante energetice - poate fi una dintre op iuni, alaturi de practicarea turismului i implicit crearea de structuri de cazare in mediul rural, cu diversificarea in artizanat, investi ii in formare sau in sectorul nealimentar.

Dezvoltarea microintreprinderilor i a artizanatului pe baza aptitudinilor tradi ionale sau prin introducerea de noi competen e, in special in combina ie cu achizi ia de echipamente, formare i pregatire in domeniu vor contribui la promovarea spiritului antreprenorial i la dezvoltarea esutului economic.

Dezvoltarea industriilor creative

Jude ul Iasi straluceste printr-un potential uman de netagaduit. Daca industria traditionala ieseana duce lipsa cronica de capital, iar comertul este afectat de scaderea consumului, atunci una din solutiile de revenire si consolidare economica a judetului este aceea de a stimula creativitatea si antreprenoriatul.

O definitie clara si unanim acceptata a industriilor creative nu exista, dar termenul se refera la acele activitati economice aflate la imbinarea intre industrie si servicii, care isi extrag valoarea din aportul unic al creativitatii artistice si/sau stiintifice, purtatoare in cele mai multe cazuri de drepturi de proprietate intelectuala.

Un studiu recent al Ministerului Culturii arata ca la nivel national aproximativ 5% din PIB este generat prin contracte de proprietate intelectuala. Prin urmare, dimensiunea economica a acestor activitati a incetat de mult sa mai poata fi neglijata, chiar si in Romania. Fireste, marea parte a activitatilor creative se desfasoara in Municipiul Iasi, dar la nivel judetean trebuie fructificata si creativitatea rurala, ce se regaseste in artizanat si mestesuguri traditionale.

Miza acestui obiectiv strategic este aceea de a crea un mediu propice pentru valorificarea creativitatii iesene, dar si stimularea potentialului industrial al acestor activitati, ceea ce presupune crearea de locuri de munca si generarea de venituri la bugetul judetean.

Pentru urmarirea acestui obiectiv, vor fi avute in vedere urmatoarele politici:

Politica 1: Incurajarea dezvoltarii me te ugurilor tradi ionale i artizanatului

Foarte frecvent, mestesugurile traditionale sunt luate in seama doar atunci cand se discuta de valorificarea patrimoniului in scop turistic - cu precadere atunci cand se are in vedere atragerea turistilor straini.

Prea putin se ia in seama posibilitatea crearii unui brand regional de export, care sa transforme traditia izolata intr-o productie constanta de serie mica, extrem de valoroasa comercial pe mai multe piete externe dezvoltate. Impulsionarea colaborarii intre micii mestesugari poate astfel duce la conturarea unor afaceri viabile ce pot avea urmari extrem de benefice in procesul de dezvoltare rurala.

Politica 2: Dezvoltarea sectorului audio-vizual / mass-media (muzica, edituri, publicitate etc)

Sectorul audio-vizual iese in evidenta prin cativa actori deja impusi la nivel national, care au potentialul de a coagula in timp o masa critica reprezentativa. Fie ca este vorba de Roton sau Polirom, este vorba de antreprenori care arata ca pot fi competitivi intr-o piata puternic concurentiala. Incurajarea acestui sector se inscrie intr-o logica fireasca in conditiile in care, pe langa beneficiile imediate legate de dezvoltarea antreprenoriala, se obtin si avantaje clare in ceea ce priveste potentialul de comunicare si promovare la nivel judetean.

Politica 3: Dezvoltarea inventicii si a inteligentei artificiale

Prezenta celui mai titrat Centru de Inventica la nivel national in Iasi trebuie fructificata mai eficient. An de an se numara medaliile de la saloanele de inventica internationale, dar transferul tehnologic ramane tot modest. Astfel se justifica pe deplin sustinerea activitatii inventicii iesene de traditie, pentru a obtine mai repede aplicarea brevetelor in economia judetului.

Politica 4: Dezvoltarea sectorului IT

Sectorul IT nu poate lipsi dintre cele prioritare, in conditiile in care densitatea firmelor din acest domeniu la nivel judetean este pe locul 2 din tara, dupa zona Bucuresti-Ilfov.

Este nevoie insa de mai multa coordonare si schimb de experienta intre actorii IT existenti, dar si de resurse pentru o infrastructura TIC de ultima generatie. Iar efectele benefice asupra administratiei publice, care are atat de multa nevoie de servicii IT in procesul sau de reforma, nu pot intarzia.

Politica 5: Dezvoltarea designului

In conditiile caderii sectorului de textile-confectii, exista firme care inca mai supravietuiec, trebuie sa fie incurajata creearea locala de valoare prin crearea si investirea in servicii conexe, cum ar fi designul vestimentar. Singurul model de reusita este cel al

investitiei in branduri proprii, in design. Si nu doar design-ul vestimentar are o sansa in Iasi ci si design-ul interior, branding-ul, urbanismul si alte sub-clase cu rol de individualizare si pozitionare a unei oferte distincte si competitive la nivel antreprenorial.

Valorizarea patrimoniului cultural

Protejarea patrimoniului cultural impune cercetarea, studierea, interpretarea si prezentarea acestuia, astfel incat sa se gaseasca formula optima de apreciere a sa si de recunoastere a aportului adus la nivel incluziunii sociale si al cresterii economice. Pentru ca patrimoniul cultural sa devina o baza a actiunilor prezentate este nevoie ca el sa fie ingrijit, documentat, protejat, conservat si facut accesibil, la nivel fizic si intelectual.

Valorificarea si folosirea resurselor patrimoniului cultural trebuie facuta intr-o maniera durabila si aplicand principii ale conservarii integrate, prin:

corelarea activitatilor culturale (sau privind patrimoniul cultural) intre diferitii actori implicati, precum cei guvernamentali, reprezentantii sectorului privat si de voluntariat;

luarea in considerare a factorului social al comunitatilor existente si a economiei care le poate sustine in timp pentru proiectele ce implica initiative in domeniul patrimoniului cultural;

promovarea si aducerea la cunostinta a importantei bogatiei patrimoniului cultural si responsabilitatea fiecaruia de a participa la protejarea sau utilizarea controlata a bunurilor patrimoniului cultural;

promovarea unor politici fiscale si financiare in beneficiul patrimoniului cultural.

Obiectivul strategic vertical 3 este implementat prin urmatoarele politici:

Politica 1. Dezvoltarea turismului prin promovarea obiectivele cultural istorice majore

Patrimoniul cultural a fost de mult timp un factor important in cresterea si dezvoltarea industriei turismului in judetul Iasi contribuind la dezvoltarea unor variate sectoare de turism. Resursele patrimoniului cultural se doresc a fi folosite in promovarea destinatiilor turistice din judet, precum si in crearea de noi atractii ca alternativa la destinatiile turistice deja existente sau de alt profil. Este important de mentionat faptul ca in perioada recenta, turismul cultural a devenit el insusi o componenta importanta a turismului local.

Fara o investitie adecvata in intretinerea si conservarea preventiva siturile si monumentele vor deveni ele insele un model negativ de promovare a patrimoniului cultural si vor altera dorinta de vizitare a turistilor.

Politica 2. Promovarea valorilor culturale ale judetului Iasi

Cultivarea specificului local si revitalizarea valorilor culturale locale este o parghie pentru promovarea diversitatii, pentru dezvoltarea ofertei culturale si pentru extinderea consumului acestor produse de la comunitate la un public mai larg, ce poate fi atras prin turism si prin alte forme complexe de comercializare.

Promovarea si aducerea la cunostinta a importantei bogatiei patrimoniului cultural si responsabilitatea fiecaruia de a participa la protejarea sau utilizarea controlata a patrimoniului cultural va asigura o punere in valoare coerenta a valorilor locale.

Valorificarea resurselor energetice regenerabile

intele de dezvoltare durabila ale jude ului Ia i precum i gradul de poluare generat de investi iile care vor sus ine dezvoltarea jude ului impun identificarea unor mijloace alternative de generare a energiei.

Valorificarea resurselor energetice regenerabile constituie o provocare i in acela i timp o miza importanta pentru jude ul Ia i, atat din punct de vedere al protec iei mediului i cre terea calita ii vie ii locuitorilor cat i din perspectiva dezvoltarii economice pe care o pot genera.

Valorificarea resurselor energetice regenerabile este un obiectiv de dezvoltare cheie, aflat in stransa legatura cu alte obiective de dezvoltare precum: competitivitatea, mediul, socialul. De asemenea, consideram ca punerea in aplicare a acestui obiectiv se fundamenteaza pe faptul ca jude ul Ia i de ine resurse regenerabile care permit o dezvoltare sectoriala importanta, resurse care pot oferi o alternativa de consum durabil locuitorilor jude ului Ia i.

Pentru a genera rezultatul a teptat, o serie de politici locale sunt programate pentru urmatorii ani:

Politica 1: Valorificarea resurselor energetice regenerabile jude ene

Valorificarea resurselor poate fi accelerata prin sprijin oferit de autorita ile publice in ceea ce prive te o mai buna cunoa tere a poten ialului regenerabil pentru facilitarea investi iilor. De asemenea, politica con ine masuri de planificare strategica, informarea autorita ilor locale cu privire la energiile regenerabile. Un aspect important al acestei politici prive te crearea unei culturi privind utilizarea energiilor regenerabile, pornind de la administra ia publica i ajunand la ceta eni.

Politica 2: Stimularea investi iilor in produc ia de energii regenerabile

Reprezinta o politica cheie pentru dezvoltarea domeniului i principalul instrument de dezvoltare locala pentru sectorul energetic.

I i propune in principal stimularea fiscala a autorita ilor locale pentru ca acestea sa pregateasca propriile proiecte privind generarea de energii regenerabile. De asemenea, politica propune i o abordare de tip "bottom-up", prin stimularea ceta enilor de a achizi iona echipamente de producere a energiilor regenerabile i subven ionarea energiei produse din resurse regenerabile.

Reducerea inegalita ilor si imbunata irea integrarii sociale la nivelul jude ului Ia i

Jude ul Ia i are o situa ie sociala particulara, generata de unele probleme cronicizate la nivel jude ean: situa ia copiilor abandona i, persoanele cu handicap, numarul mare de persoane asistate social.

In acest sens, consideram ca "Reducerea inegalita ilor i imbunata irea integrarii sociale la nivelul jude ului Ia i" reprezinta un obiectiv major pentru dezvoltarea echilibrata a jude ului i ceta enilor sai. Obiectivul general este fundamentat pe aplicarea unei serii de politici jude ene i locale care pot sa genereze dezvoltare a domeniului social:

Politica 1: Dezvoltarea serviciilor sociale

Prima politica publica se adreseaza in special serviciilor sociale jude ene sau locale care au misiunea de a livra servicii copiilor . In acest sens, se urmare te introducerea de masuri active pentru cre terea numarului de copii afla i in sistemul de plasament familial, prin informare i consiliere dar i identificarea de noi surse de finan are prin con tientizarea mediului de afaceri i societa ii civile pentru dezvoltarea de noi servicii sociale pentru autorita i publice.

Politica 2: Reducerea dezechilibrelor rural-urban prin ini ierea de politici sociale

Se refera la aplicarea acelor instrumente care sa conduca la reducerea abandonului colar in mediul rural, egalizarea anselor de inva are intre cele doua medii de domiciliu, asigurarea accesului comunita ilor rurale la serviciile spitalice ti i de sanatate. De asemenea, politica urmare te i aplicarea unor masuri active privind organizarea unor targuri de locuri de munca care sa ofere ceta enilor posibilitatea de a se integra in munca.

Politica 3: Reducerea efectelor negative ale migra iei

Dat fiind faptul ca jude ul Ia i se confrunta cu o problema de migra ie a ceta enilor, mai ales la nivelul mediului rural, propunerile strategice se refera la o mai buna integrare a celor care se intorc din strainatate, implicarea tuturor institu iilor abilitate in identificarea de posibilita i formale de lucru in strainatate, identificarea de mijloace financiare prin colaborarea intre actorii sociali pentru sus inerea tinerilor fara posibilita i cu performan e academice foarte bune.

B.   Obiective strategice de dezvoltare orizontale:

Cre terea competitivita ii economice prin valorificarea eficienta a resurselor umane

Cresterea competitivitatii economice necesita o utilizare mai eficienta a resurselor umane. Resurse umane bine pregatite si cu un grad mare de flexibilitate constituie una din condi iile indispensabile pentru dezvoltarea economica a unui jude . In acest context, se justifica existen a unui obiectiv orizontal de maximizare a utilizarii capitalului uman indiferent de strategiile sectoriale urmarite la nivel de jude

Obiectivul de dezvoltare a resurselor umane se va concentra pe un set de programe adaptate sectoarelor prioritare din jude . Aceste programe vizeaza derularea de proiecte in educatie si formare, insertia pe piata muncii a cat mai multor persoane prin promovarea sistemului educa ional dual, de combinare a educa iei in cadrul institu iilor de inva amant cu stagiile de practica in intreprinderi. In al doilea rand, se urmare te cresterea ofertei de munca, imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor si promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (tineri institu ionaliza i, persoane cu handicap, etc.).

Obiectivul strategic orizontal "Cre terea competitivita ii economice prin valorificarea eficienta a resurselor umane" va fi implementat prin urmatoarele politici i programe:

Politica 1: Formarea profesionala a capitalului uman in sectorul agro-alimentar

1.1. Program de formare initiala in sectorul agro - alimentar pentru cresterea mobilitatii si a folosirii eficiente a resurselor umane in judetul Iasi.

1.2. Program de formare continua, adaptat cerintelor sectorului agro-alimentar.

1.3. Promovarea parteneriatelor intre companiile din industria agro-alimentara.

Politica 2. Educa ie antreprenoriala in industriile creative

2.1. Promovarea culturii antreprenoriale si sprijinirea micilor antreprenori pentru initierea afacerilor in industriile creative.

2.2. Asigurarea de facilitati economice pentru dezvoltarea IMM-urilor in industriile creative.

2.3. Promovarea cercetarii - dezvoltarii - inovarii in sectorul inventicii si al inteligentei artificiale.

2.4. Promovarea cercetarii - dezvoltarii - inovarii in sectorul designului vestimentar.

Politica 3. Formarea profesionala a capitalului uman pentru promovarea patrimoniului cultural.

3.1. Formarea personalului de specialitate in cadrul administratiilor publice in domeniul patrimoniului cultural.

Politica 4. Adaptarea si formarea profesionala a capitalului uman in domeniul energiei regenerabile.

4.1. Program de reconvensie a capitalului uman in sectorul energiei regenerabile pentru valorificarea eficienta a resurselor umane in judetul Iasi.

4.2. Promovarea parteneriatelor intre companiile din industria energiei regenerabile si institutele de CDI de profil pentru transfer de know-how.

Politica 5. Pregatirea de profesionisti (sociologi, psihologi etc.) pentru diminuarea disparitatilor si promovarea incluziunii sociale

5.1. Promovarea accesului si calitatii serviciilor de sanatate.

5.2. Imbunatatirea accesului si a calitatii serviciilor publice de protectie a copiilor.

5.3. Promovarea integrarii sociale si profesionale a tinerilor peste 18 ani care parasesc sistemul de protectie a copilului.

Intarirea infrastructurii pentru a deveni un pilon pentru dezvoltarea jude eana multisectoriala

Fundamentarea alegerii infrastructurii drept obiectiv orizontal s-a produs prin identificarea acelor componente de infrastructura care, reabilitate in mod organizat, pe componente sectoriale, pot cre te gradul de dezvoltare pe sector, prin avantajul unei infrastructurii de baza reabilitate.

Obiectivul orizontal infrastructura, alaturi de celelalte obiective orizontale, este menit a aduce un plus de sus inere pentru dezvoltarea obiectivelor verticale. In acest sens, interven iile sectoriale, pe obiectivele verticale, se vor bucura, in paralel, de reabilitarea acelor componente de infrastructura care vor asigura caile de acces i de dezvoltare a acestor sectoare.

Prin aceasta intrepatrundere intre obiectivele verticale i acelea orizontale, in acest caz, prin intrepatrunderea dintre obiectivul infrastructura cu toate celelalte obiective verticale, putem avea o certitudine ca reabilitarea componentelor de infrastructura la nivelul jude ului se va realiza printr-o evaluare clara a eficien ei i eficacita ii interven iei. Altfel spus, in interven ia pentru reabilitarea unei cai rutiere, se va ine cont i de viitoarea func ionalitate economica a drumului, urmarindu-se atingerea unuia dintre obiectivele vertical.

Obiectivul strategic orizontal "Intarirea infrastructurii pentru a deveni un pilon pentru dezvoltarea jude eana multisectoriala" va fi implementatprin urmatoarele politici i programe:

Politica 1: Crearea infrastructurii pentru dezvoltare a industriei agro-alimentare

1.1 Extinderea aeroportului, ca parghie pentru dezvoltarea unui terminal cargo pentru produse agricole cu valoare adaugata mare si produse ale industriei creative

1.2 Extinderea infrastructurii agro-alimentare

1.3 Imbunatatirea managementului zonelor agricole prin cresterea gradului de accesibilitate la infrastructura de baza utilitati si servicii

Politica 2: Dezvoltarea Infrastructurii TIC (tehnologia informatiei si comunicatii) drept suport pentru industriile creative

2.1 Dezvoltarea si crearea de noi structuri de incubare si sustinere a afacerilor

2.2 Extinderea si modernizarea infrastructurii existente de cazare si dezvoltarea unor facilitati pentru servicii suport (conferinte)

2.3 Crearea si extinderea utilitatilor pentru structurile de sprijinire a afacerilor

Politica 3: Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificarii durabile a resurselor de patrimoniu cultural - cresterea accesibilitatii teritoriului judetean

3.1 Transformarea judetului Iasi intr-o destinatie regionala de petrecere a sejururilor de durata scurta si medie;

Politica 4: Valorificarea resurselor energetice locale prin extinderea si modernizarea retelelor energetice

4.1 Realizarea infrastructurii pentru valorificarea resurselor energetice regenerabile in mediul rural - producerea energiei electrice/termice din surse regenerabile;

Politica 5: Reducerea disparitatilor teritoriale prin imbunatatirea infrastructurii sociale

5.1 Imbunatatirea utilitatilor si a serviciilor sociale in zonele rurale;

5.2 Reducerea disparitatilor in ceea ce priveste infrastructura educationala in mediul rural;

5.3 Imbunatatirea accesului si a mobilitatii fortei de munca prin reabilitarea infrastructurii de transport in intreg judetul, spre zonele rurale si in interiorul acestora, pentru a asigura curse regulate catre localitati si institutii publice (scoli, institutii de sanatate publica, puncte comerciale, etc.).

Stimularea dezvoltarii jude ului Ia i prin intarirea capacita ii administrative a autorita ilor publice

Obiectivul privind "Stimularea dezvoltarii jude ului Ia i prin intarirea capacita ii administrative a autorita ilor publice" este foarte important datorita efectelor sale asupra obiectivelor vertical de dezvoltare. O buna performan a a autorita ilor publice jude ene sau locale este in masura sa sprijine atat dezvoltarea economica locala datorita flexibilita ii in interfa area cu investitorii poten iali, cat i o rela ie mai buna cu comunita ile locale.

Dezvoltarea locala bazata pe instrumente IT, simplificare administrativa, realizare de politici locale i parteneriat reprezinta dezideratele dezoltarii strategice ale administra iei publice din jude ul Ia i.

Politicile prin care este realizat prezentul obiectiv sunt:

Politica 1: Sustinerea antreprenoriatului prin informatizarea administratiei publice

1.1.Program privind extinderea retelelor broadband la nivelul tuturor localitatilor judetului Iasi pentru dezvoltarea cu mijloace electronice a serviciilor publice si cresterea interesului mediului de afaceri in realizarea de investitii;

1.2. Informatizarea administratiei publice judetene si locale pentru eficientizarea serviciilor locale;

1.3. Cresterea capacitatii institutionale a primariilor prin utilizarea mijloacelor de e-guvernare;

Politica 2. Modernizarea serviciilor publice pentru facilitarea investitiilor majore in domeniul agro-alimentar

2.1 Stimularea atragerii investitiilor la nivel local prin intarirea relatiilor institutionale cu mediul de afaceri;

2.2. Program de informare si constientizare privind potentialul investitional in domeniile agricultura si energie;

2.3. Imbunatatirea managementului public prin masuri administrative si informare pentru sustinerea investitiilor in agricultura;

Politica 3. Imbunatatirea capacitatii de planificare strategica, politici publice si parteneriat

3.1. Realizarea planurilor strategice de dezvoltare pentru punerea in valoare a patrimoniului cultural si stimularea dezvoltarii de investitii energetice;

3.2. Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere prin formarea personalului din administratia publica;

Politica 4. Pregatirea administratiei pentru punerea in valoare a potentialului regenerabil si atragerea de investitii prin parteneriat public privat (PPP)

4.1. Program de dezvoltare a cunostintelor de management si antreprenoriat ale personalului din administratia publica;

4.2. Program de simplificare administrativa prin instruire;

4.3. Program de formare a cunostintelor de management;

Politica 5. Reducerea inegalitatilor sociale prin implicarea comunitatii in procesul de guvernare locala

5.1. Cresterea transparentei cheltuielilor publice prin realizarea obligatiilor legale;

5.2. Adecvarea bugetului la prioritatile cetatenilor prin aplicarea cadrului legal privind participarea publica;

5.3. Program de promovare a metodelor de dezbatere publica.

Protejarea mediului si asigurarea dezvoltarii durabile

In conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabila stabilite la nivel european, Strategia jude ului Iasi urmareste la nivel orizontal respectarea principiul dezvoltarii durabile prin atentia acordata protejarii mediului inconjurator, cu efecte directe aspra calita ii vie ii locuitorilor jude ului Iasi.

Prin respectarea calita ii mediului, Strategia de Dezvoltare a jude ului Iasi se indreapta in primul rand spre asigurarea i ameliorarea, acolo unde situa ia o impune, a starii de sanatate locuitorilor jude ului Iasi si spre asigurarea unui mediu locuibil sanatos pentru generatiile viitoare.

Jude ul Iasi detine un potential important in domeniul energiilor regenerabile, valorificarea diverselor potentiale regenerabile constituind o resursa unica de dezvoltare. Potentialul solar reprezinta un element cheie de dezvoltare, care are un dublu impact: pe de o parte asigura sustenabilitatea resurselor energetice iar pe de alta contribuie la cresterea competitivitatii economice a actorilor din domeniu. Utilizarea unor resurse regenerabile au ca impact si o reducere a costurilor populatiei in ceea ce priveste utilitatile de baza.

Politicile prin care obiectivul orizontal "Dezvoltare durabila i protectia mediului" va fi implementat sunt:

Politica 1. Valorificarea potentialului natural pentru cresterea calitatii mediului rural si dezvoltarea agriculturii bio

1.1. Programe de impadurire a terenurilor agricole necultivate;

1.2. Incurajarea dezvoltarii agriculturii biologice;

Politica 2. Prezervarea mediului natural pentru crearea unui mediu ambiental adecvat creativitatii

2.1. Amenajarea spatiilor naturale publice si incurajarea utilizarii acestora de catre populatia locala;

Politica 3. Valorificarea potentialului natural drept valoare adaugata a obiectivelor cultural istorice

3.1. Prevenirea inundatiilor si a alunecarilor de teren;

3.2. Adoptarea unui comportament nedaunator pentru pastrarea biodiversitatii si protectia mediului;

Politica 4. Exploatarea potentialului natural pentru dezvoltarea de energii ecologice

4.1. Identificarea potentialului de energie regenerabila;

4.2. Eficientizarea sistemelor de incalzire termica din structurile educationale si institutii publice;

Politica 5. Protejarea cadrului natural pentru un mediu de viata sanatos

5.1. Realizarea unei campanii de constientizare cu privire la impactul turismului asupra mediului inconjurator;

Intarirea colaborarii transfrontaliere

Judetul Iasi este partial dezavantajat de pozitia sa de metrolopola la granita de est a UE, cel putin prin prisma relativei izolari fata de axele prinicpale de dezvoltare comuitara.

Pe de alta parte, acest punct slab poate fi usor transformat in oportunitate, daca se ia in calcul pozitia geo-economica a judetului, in calitatea acestuia de placa turnanta pentru atragerea de resurse umane si a consumului din Est.

Relatia transfrontaliera cu Republica Moldova, are, pe langa semnificatia patriotarda, un set de avantaje care trebuiesc fructificate. Pe de-o parte, in imediata vecinatate a judetului se afla o sursa importanta de produse agricole, care ar putea fi procesate in judet. Pe de alta parte, RM este o piata de desfacere care nu trebuie neglijata. Nu in ultimul rand, cooperarea cu RM poate fi si in demeniul energetic si turistic.

Indeplinirea acestui obiectiv strategic se va realiza prin urmatoarele programe:

Politica 1: Colaborarea strategica cu raioanele invecinate din RM pentru procesarea in judet a productiei de peste granita

1.1 Stimularea competitivitatii transfrontaliere si a schimburilor in dmeniul agro-industrial;

Politica 2. Cresterea cotei de piata din RM pentru produsele/serviciile industriilor creative din judet

2.1 Crearea unei piete pentru industriile creative iesene in Republica Moldova;

Politica 3. Crearea de circuite turistice comune in cooperarea cu RM si atragerea turistilor moldoveni

3.1 Dezvoltarea de circuite turistice transfrontaliere;

3.2 Dezvoltarea de materiale de informare turistica;

Politica 4. Valorificarea in comun a raului Prut si exportul de tehnologii in domeniul energiilor regenerabile

4.1 Managementul resurselor de apa;

4.2 Dezvoltarea de capacitati de energie regenerabila;

Politica 5. Integrarea sociala a fluxului de imigranti si atragerea de competente de peste granita

5.1 Promovarea activitatilor people to people pentru integrarea social;

5.2 Atragerea de resurse umane de calitate din Republica Moldova.

Tabel nr 13: Corelarea obiectivelor verticale cu cele orizontale

Sursa: Strategia de dezvoltare economica si sociala a judetului Iasi, pentru perioada 2009 - 2014

Zone defavorizate judetul iasi

JUDETUL TIMIS

Capitolul I : Descriere geografica, istoric

Judetul Timis, parte integranta a teritoriului Romaniei, este situat in vestul tarii si se invecineaza la vest cu Serbia si Muntenegru si cu Ungaria, la est cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras - Severin, iar la nord cu judetul Arad.

Punctele extreme ale judetului sunt cuprinse intre coordonatele 20°16' (Beba Veche) si 22°33' (Poieni) longitudine estica, 45°11' (Latunas) si 46°11' (Cenad) latitudine nordica. Timisoara, resedinta judetului, se afla situata la o distanta medie de aproximativ 550 km fata de capitala Romaniei - Bucuresti si cca. 170 km si 300 km fata de Belgrad si Budapesta, capitalele celor doua tari invecinate Serbia si Muntenegru si respectiv Ungaria.

Cu o suprafata totala de 869.665 ha Judetul Timis detine 3,65% din teritoriul Romaniei, ocupand - ca intindere - locul I pe tara. Din suprafata totala, suprafata agricola este de 702.170 ha (80,7%), din care 532.860 ha arabil, 126.152 ha pasuni naturale, 29.503 ha fanete naturale, 4.314 ha vii, 9.341 ha livezi.

Suprafata neagricola este de 167.495 ha (19,3 %) din care 109.126 ha paduri, 15.711 ha ape, 18.685 ha drumuri si cai ferate, 20.635 ha curti si constructii, 3.338 ha teren neproductiv.

Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiei, care acopera partea vestica (campia joasa) si centrala (campia inalta) a judetului. Campia patrunde sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile Timisului (spre Lugoj) si Begheiului (spre Faget), iar in estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a Podisului Lipovei.

Inaltimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai (800 -1300 m), culminand cu varful Padesul (1380 m). Teritoriul judetului este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis, cu afluentii sai Timisana, Poganis si Barzava, iar in nord isi urmeaza cursul de la est spre vest, Aranca, vechiul brat al Muresului.

Clima este continental moderata, cu usoare influente mediteraneene. Lantul Muntilor Carpati, din partea de rasarit, protejeaza judetul impotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai usoara a aerului temperat maritim.

Temperatura medie anuala oscileaza intre -2°C si 21°C. Cea mai joasa temperatura inregistrata in Timisoara a fost de -24,1°C iarna si de 5,3°C vara, iar cea mai ridicata temperatura de 20,5°C iarna si de 39,5°C vara.

Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din paleolitic asezari umane in zona Visag. O serie de descoperiri numismatice atesta cuprinderea acestei zone in hotarele Daciei. Dupa aceasta perioada, zona de vest a cunoscut o mare dezvoltare datorita asezarii la intersectia rutelor comerciale. Desi la sfarsitul sec. al 16-lea Banatul este ocupat de fortele otoman, devenind pasalac de Timisoara, viata socio-economica si spirituala s-a dezvoltat prin legatura cu celelalte provincii romanesti.

In urma razboiului austro-turc, trupele habsburgice cuceresc la 18 octombrie 1716 Timisoara care, trece sub stapanirea Imperiului Habsburgic. Din aceasta perioada in Banat apar o serie de constructii, de modernizari, apar si se dezvolta o multime de manufacturi si mestesugari care atrag populatia din alte zone(Oltenia,Ungaria si Serbia).

Din a doua jumatate a sec. 18, fortele de productie se dezvolta foarte mult, in Timisoara si Lugoj aparand si dezvoltandu-se mestesuguri si manufacturi, comertul si agricultura, dar si o serie de institutii culturale si de invatamant.

In perioada 1718-1787 Curtea de la Viena colonizeaza zona cu populatie germana care, inca de atunci, se afla in relatii bune cu populatia romaneasca. In anul 1799 Banatul este incorporat in Imperiul Habsburgic.

Secolul 19 se caracterizeaza printr-o dezvoltare a industriei, in anul 1871 construindu-se linia ferata Arad-Timisoara.

Incepand cu data de 16 decembrie 1989 Timisoara a fost primul oras in care a izbucnit revolutia anticomunista din Romania, fiind declarat "primul oras liber de comunism" la 18 decembrie 1989.

Timisoara a beneficiat de introducerea ultimelor descoperiri ale stiintei ale epocii. Telegraful a fost introdus in 1854, calea ferata in 1856, iluminatul cu gaz in 1857, tramvaiul cu cai in 1859 si telefonul in 1881. Construirea centralei electrice in 1884 a facut din Timisoara primul oras din Europa cu iluminat stradal si in 1899 au fost introduse tramvaiele electrice.

Capitolul II : Populatia

Conform datelor furnizate de Directia Regionala de Statistica Timis, judetul Timis a avut o populatie de 674533 locuitori in anul 2008, reprezentand aproximativ 3,13 % din populatia totala a Romaniei.

In timp ce populatia Romaniei a continuat sa scada, la nivelul judetului Timis, se remarca o evolutie favorabila a numarului de locuitori, care a crescut in anul 2006 cu 2129 locuitori comparativ cu 2005, in anul 2007 cu 5900 locuitori fata de anul anterior, iar in anul 2008 a crescut cu 7667 locuitori fata de anul precedent.

In ceea ce priveste numarul de locuitori din mediul rural se constata o scadere continua din 1990 pana in anul 2007, cu exceptia anului 2000 cand se constata o usoara crestere si a anului 2008 cand populatia din mediul rural a crescut cu 3806 locuitori fata de anul precedent.

Tabel nr 1: Populatia pe medii, la 1 ianuarie 2008

Sursa: www.timis.insse.ro

In judetul Timis, in anul 2008, densitatea medie a populatiei era de 77,6 locuitori/kmp. Bineinteles ca in teritoriu existau zone mai intens populate, in special in orase, si zone mai slab populate, in special in zona deluroasa.

Tabel nr 2: Densitatea populatiei judetului Timis

Sursa: www.timis.insse.ro

Structura pe sexe a populatiei(tabelul nr3), este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind aproape egal cu cel al barbatilor.

Tabel nr 3: Structura populatiei pe sexe

Sursa: www.timis.insse.ro

Structura pe categorii de varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii ce a determinat reducerea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) si cresterea ponderii populatiei varstnice (de 60 de ani si peste).

In anul 2008 populatia sub 15 ani reprezenta un procent de 13,98% din populatia totala a judetului, persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 - 59 ani reprezentau 67,88%, in timp ce oamenii varstnici, de peste 60 ani, au o pondere de 18,14%.

Tabel nr 4: Structura pe categorii de varsta

Sursa: www.timis.insse.ro

Rata de ocupare a resurselor de munca inregistrata la nivelul anului 2006 era de 73,2%, resursele de munca atingand nivelul de 435.700 persoane. Populatia ocupata civila era de 31.8.800 persoane.

In ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in agricultura se poate observa manifestarea unei tendinte de scadere.

Agricultura reprezinta inca un sector economic ne atractiv, cu o productivitate a muncii redusa si cu posibilitati reduse de finantare, spre deosebire de industrie unde exista atat ramuri in dezvoltare, care atrag forta de munca, cat si ramuri in declin, care genereaza somaj.

Anul 2004 a reprezentat o perioada de stabilizare, in care ratele de ocupare a populatiei in diversele sectoare economice s-au modificat foarte putin, in general urmand tendintele perioadei precedente.

In anul 2005 apare pentru prima data tendinta de scadere a ratei de ocupare a populatiei in sectorul industrial, si creste mai accentuat rata de ocupare a populatiei in sectorul servicii.

Tabel nr 5: Populatia ocupata, pe activitati ale economiei nationale

Sursa: www.timis.insse.ro

Din datele furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Timis, la inceputul anului 2006, numarul total de someri inregistrati in judetul Timis era de 7.635 persoane, din care 3.927 barbati si 3.708 femei.

Rata somajului la nivelul judetului la sfarsitul anului 2006 era de 2.1%, iar la sfarsitul primului semestru al anului 2007 de numai 1.5%.

Tabel nr 6: Somerii inregistrati si rata somajului la 31 decembrie

Sursa: www.timis.insse.ro

Dupa cum se observa din datele prezentate mai sus, numarul de someri inregistrati in perioada 2004- 2008 a avut o tendinta de scadere continua, astfel ca daca la inceputul perioadei era un numar de 8.219 la sfarsitul perioadei erau inregistrati 5.568 de someri. Scaderea poate ilustra fie situatia ca activitatea economica a inregistrat o crestere absorbind forta de munca disponibila fie ca o parte din someri si-au deschis propriile afaceri, fie ca o parte a acestora s-a indreptat spre munca in strainatate.

Restructurarea industriala a afectat si orasele mari, care dispuneau de platforme industriale intinse, dar procesul de degradare a vietii urbane a fost mai lent. Inchiderea sau privatizarea intreprinderilor a condus la reducerea numarului locurilor de munca si la disponibilizarea unui numar important de salariati, avand consecinte negative asupra veniturilor populatiei si calitatii vietii in mediul urban.

Impactul fenomenelor demografice asupra evolutiei resurselor de munca (scaderea natalitatii, mentinerea mortalitatii ridicate, cresterea migratiei externe) a fost insotit si de efecte economice precum restructurarea economica, recesiune, care au accentuat migratia urban-rural si ocuparea in agricultura de subzistenta, dezvoltarea pietei muncii informale sau constituirea unui segment important de populatie inactiva.

Capitolul III: Situatia economico - sociala

Dupa Revolutia din 1989, in economia judetului s-au produs mutatii importante prin infiintarea unui mare numar de societati comerciale cu capital privat si reorganizarea intreprinderilor in societati comerciale cu capital de stat.

La finele anului 2006, in judetul Timis functionau 23.356 intreprinderi active, din care: 21.079 micro intreprinderi (0-9 angajati), 1.791 intreprinderi mici (10-49 angajati), 433 intreprinderi mijlocii (50-249 angajati), 53 intreprinderi mari (peste 250 angajati).

Economia judetului este puternica si diversificata, sustinuta de traditia industriala, pozitia geo - economica favorabila si forta de munca inalt calificata, de cultura occidentala, atuuri care sunt confirmate astazi de prezenta numeroasa a investitorilor, autohtoni si straini. Capitalul strain investit in judetul Timis, prin participare la capitalul societatilor infiintate in perioada 1991 - 2006 se ridica la valoarea de 805 milioane USD (622 mil.Euro), ceea ce reprezinta 60.7% din totalul capitalului strain investit la nivelul Regiunii Vest si 4,1% din totalul investitiilor straine la nivel national. Judetul Timis se plaseaza pe locul 4 in tara din punctul de vedere al capitalului strain investit si pe locul 2 (dupa Bucuresti) din punctul de vedere al numarului de societati cu capital strain active la sfarsitul anului 2006.[8]

In mod constant PIB-ul realizat in judetului Timis a plasat judetul nostru pe locul 2 in tara, dupa municipiul Bucuresti.

In perioada 1990-2006 in judetul Timis au fost inmatriculate la Registrul Comertului un numar de 55.660 societati comerciale, Timisul situandu-se pe locul 4 pe tara (dupa municipiul Bucuresti, judetele Cluj si Constanta) din punctul de vedere al numarului de societati comerciale infiintate (cf. Buletinul Registrului Comertului, martie 2007). Acest lucru demonstreaza dinamismul economiei judetului.

Sursa: www.insse.ro