QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Accizele





Accizele

1. Scurt istoric al introducerii accizelor in Romania

In majoritatea tarilor cu economie de piata, in sistemul impozitelor indirecte, alaturi  de taxa pe valoarea adaugata, care are rolul de principal impozit asupra consumului, functioneaza taxele speciale de consumatie sau accizele.

Sfera de aplicare a accizelor este deosebit de vasta si cuprinde in principal alcool, bauturi alcoolice, benzine si motorine, tigarete si produse din tutun, cafea, bauturi  racoritoare, zaharuri si glucoze, produse electronice, autoturisme, blanuri de lux, bijuterii, parfumuri si produse cosmetice.

Aria de aplicare a accizelor poate fi extinsa sau restransa in functie de politica economica adoptata de un anumit stat si, de asemenea, in functie de necesitatile bugetare existente intr-o anumita perioada.

In tara noastra, accizele au fost introduse incepand cu data de 1 decembrie

1991, aria lor de aplicare cuprinzand un numar de 15 produse si grupe de produse. Accizele, ca si impozitul pe circulatia marfurilor, erau cuprinse in preturile de livrare ale produselor si se calculau prin aplicarea cotelor procentuale legale asupra acestor preturi.

Incepand cu data de 1 iulie 1993, data la care a fost introdusa in Romania taxa pe valoarea adaugata, metodologia de calcul a accizelor a fost modificata in sensul  alinierii  ei  la  metodologia de calcul a  taxei pe valoarea adaugata, prin intrarea in vigoare a Legii nr.42/1993.

Conform Legii nr.42/1993, initial erau supuse accizelor un numar de 17 de produse  si  grupe  de  produse,  indeosebi  dintre  cele  care  sunt  nocive  sanatatii (alcool, bauturi alcoolice, tigarete si produse din tutun), dar si dintre cele care nu reprezinta produse de stricta necesitate in consumul populatiei.

Sistemul de accizare era in principal un sistem ad-valorem, singura exceptie reprezentand-o acciza  specifica,  stabilita  in  suma  fixa  pe  unitatea  de  masura, aplicata pentru tigarete.

Aspectele  negative  inregistrate  pe  parcursul  aplicarii  Legii  nr.42/1993, precum  si dorinta de armonizare a legislatiei romane cu legislatia comunitara in domeniu au impus modernizarea sistemului de impozitare prin accize, conducand la aparitia unui nou act normativ in domeniu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.82/1997.

Prin aceasta ordonanta, sistemul de impozitare prin accize a devenit un sistem modern,   foarte  apropiat  de  sistemul  practicat  in  tarile  membre  ale  Uniunii

Europene.

Principalele modificari aduse prin aceasta ordonanta au fost:

-  structurarea bunurilor supuse accizelor in doua mari grupe :

o  prima grupa care cuprinde produsele supuse obligatoriu accizelor in Uniunea Europeana, respectiv: alcoolul si bauturile alcoolice, produsele din tutun si uleiurile  minerale (in aceasta grupa fiind cuprinsi initiali numai carburantii auto- benzine si motorine);

o a doua grupa, care cuprinde alte produse supuse accizelor, specifice legislatiei romane, respectiv cafea, ape minerale si ape gazoase cu continut de zahar  sau  cu alte produse de indulcit si cu substante aromatizante, articole din cristal,  bijuterii  din  aur  si/sau  platina  (cu  exceptia  verighetelor),  autoturisme, parfumuri, produse electronice etc.;

-  modificarea principiului de accizare la unele grupe de produse, respectiv la alcool,  bauturi alcoolice, produse petroliere, prin inlocuirea accizelor ad-valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in ECU pe unitatea de masura;

-  eliminarea dublei impozitari practicate pana atunci in domeniul alcoolului

si bauturilor alcoolice;

-  stabilirea unei accize unice, de natura accizei specifice, pentru produsele din  tutun,  indiferent  de  calitatea  si  provenienta  acestora,  iar  pentru  tigarete practicarea  unei accize  mixte compuse din: o acciza stabilita in suma fixa pe unitatea  de  masura  si  o  acciza  ad-valorem,  conform  modelului  din  Uniunea Europeana.

Toate aceste  perfectionari ale  legislatiei  au  fost  insotite  si  de  instituirea sistemului   de   supraveghere   fiscala   a   productiei,   importului,   circulatiei   si comercializarii alcoolului etilic alimentar si bauturilor alcoolice pe tot circuitul economic pornind de la productie sau import pana la utilizatorul final.


Prin  introducerea  acestui  sistem  se  urmarea:  identificarea  tuturor  agentilor economici  producatori  de  alcool,  indiferent  de  natura  acestuia,  realizarea  unei permanente supravegheri a intrarilor de materii prime, a normelor de consum si a cantitatilor de alcool realizat, precum si virarea corecta a accizelor la bugetul de stat.

Acest sistem a impus prezenta, in fiecare fabrica de alcool etilic alimentar, a cate  unui  supraveghetor  fiscal,  desemnat  de  organul  fiscal  teritorial,  care  sa urmareasca  procesul de productie de la aprovizionarea cu materii prime pana la livrarea alcoolului catre beneficiari.

Elementele definitorii ale Ordonantei de Urgenta nr.50/1998 si, respectiv, ale

Ordonantei Guvernului nr.1/1999 au fost:

-  stabilirea in  lei  a  accizelor  specifice  datorate  bugetului de  stat  pentru alcool,  bauturi  alcoolice,  produse  din  tutun  si  cafea,  in  conditiile  in  care  s-a renuntat la practicarea sistemului de referinta exprimat in ECU;

-  reorientarea  sarcinii  fiscale  aferente  bauturilor  alcoolice  din  productia interna  numai catre alcool etilic alimentar, in sensul ca acciza sa se plateasca o singura data, numai de catre producatorii sau importatorii de alcool, revenindu-se astfel la principiul instituit initial prin Ordonanta de Urgenta nr.82/1997;

-  instituirea  sistemului  de  autorizare  a  agentilor  economici  care  obtin venituri din comercializarea alcoolului, bauturilor alcoolice, produselor din tutun si cafelei;

-  introducerea facturilor speciale pentru livrarile de alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;

-  perfectionarea  sistemului  de  supraveghere  fiscala  a  productiei  interne, importului, circulatiei si comercializarii alcoolului si a bauturilor alcoolice.

Dincolo de imperfectiunile aparute in aplicarea practica, aceste reglementari raman  o incercare a administratiei centrale de stat de a pune stavila activitatilor ilegale, cu consecinte grave atat asupra mecanismului pietei, cat si, mai ales, asupra veniturilor bugetului de stat.

Procesul de perfectionare a legislatiei in domeniul accizelor este insa un proces  continuu si care trebuie sa urmareasca stimularea dezvoltarii economice, imbunatatirea generala a climatului de afaceri si, nu in ultimul rand, maximizarea veniturilor fiscale obtinute din accize.

2. Rolul accizelor in formarea resurselor bugetare

Accizele fac parte din categoria impozitelor indirecte, foarte raspandite in tarile cu economie de piata, incluse in pretul de vanzare al marfurilor importate sau produse si  realizate (vandute) in interiorul tarii, apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei.

Accizele se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele.

De asemenea, se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux si unele chiar nocive sanatatii care au o cerere mare si neelastica, asa cum sunt de  exemplu:  alcool  dublu  rafinat,  berea,  tuica  si  rachiurile  naturale,  vinul  si produsele din vin, cafeaua, tutunul, unele confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor din iepure, oaie si  capra, articole din cristal, mobilier sculptat, articole de parfumerie  si  toaleta,  cartile   de   joc,  bijuteriile  din  metale  pretioase,  unele hidrocarburi, gaz metan sau gaz de  sonda, benzina, motorina, aparatele video de inregistrat sau  de  reprodus,  camerele  video,  telefoane  mobile,  aparate  de  aer conditionat etc.

Specific taxelor de consumatie, este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza  a   circuitului  economic,  respectiv  de  catre  producatori,  importatori  sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe pe unitatea de masura a marfurilor, dupa caz, sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import.

Se observa o deosebire esentiala fata de taxa pe valoarea adaugata, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic.

Este de  retinut  ca  accizele  preced  taxa  pe  valoarea  adaugata,  fiind  deci incluse in baza de impozitare a TVA.

In mod practic, subiecti ai impunerii pot fi deci agentii economici persoane juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate, care produc, importa sau comercializeaza produsele supuse accizelor.

In  ce  priveste  agentii  economici  persoane  juridice,  acestia  pot  fi  regii autonome, societati comerciale, societati agricole private, alte societati comerciale, inclusiv cele cu participare straina.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.158/2001, s-au adus modificari modului de calcul al accizelor, trecandu-se de la  calcularea in ECU  la exprimarea prin unitatea monetara EURO.

2. Caracteristicile accizelor



Reglementarile in domeniul accizelor prevad:

a) delimitarea ariei de cuprindere a accizelor in doua parti:

o prima parte, care cuprinde cele trei grupe de produse supuse obligatoriu accizelor potrivit Directivelor 92/12/EEC  ale Uniunii Europene, respectiv: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si carburanti;

partea a doua, care cuprinde grupele de produse supuse accizelor, specifice legislatiei noastre;

b) inlocuirea accizei  ad-valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in Euro pe unitatea de masura la unele grupe de produse, respectiv: alcool, baururi alcoolice, produse petroliere;

c) eliminarea dublei impozitari, practicata pana atunci in domeniul alcoolului

si bauturilor alcoolice.

Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie  prima  in  obtinerea  bauturilor  alcoolice  spirtoase,  acciza  se  plateste  o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar.

Pentru  bauturile  alcoolice  spirtoase,  produse  in  tara  din  alcool  etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.

Platitorii de accize sunt:

a) agentii  economici  prestatori,  pentru  toate  cantitatile  de  alcool  etilic alimentar  obtinut  in  sistem  de  prestari  de  servicii,  indiferent  daca  acestea  se comercializeaza ca atare sau se introduc in fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse,  atat  de  catre  agentul economic prestator, cat  si  de  catre  beneficiarul prestatiei;

b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali, persoane fizice, produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;

c) persoane fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale, conform reglementarilor vamale in vigoare. In aceeasi categorie se afla  si  persoanele  fizice  care  introduc  in  tara  produse  din  tutun  in  conditiile anterioare;

d) agentii economici pentru cantitatile de produse supuse accizelor, acordate ca  dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si persoanelor fizice, dupa caz;

e) agentii producatori sau importatori de carburanti auto. Accizele datorate sunt exprimate in euro astfel:

-  euro pe hectolitru alcool pur sau euro pe hectolitru/1 grad alcoolic pentru alcool etilic alimentar, bauturi alcoolice naturale, respectiv pentru vinuri, produse pe baza de vin si bere;

-  pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica stabilita in euro, pe 1000 tigarete, la care se adauga o cota procentuala de 33%, aplicata asupra bazei de impozitare.

Pentru carburanti auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in euro pe tona de produs finit.

Valoarea in lei a accizelor si a impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite in euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in euro la cursul de schimb valutar, stabilit de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui trimestru. Acest curs se utilizeaza pe toata durata trimestrului urmator.

Produsele intrate in rezerva de stat sau rezerva de mobilizare sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada de timp cat au acest regim. In caz de scoatere din rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, unitatile detinatoare de astfel de stocuri au obligatia de a calcula si plati accizele aferente cu ocazia livrarii produselor catre beneficiarii cumparatori.

Sunt exonerate de plata accizelor, produsele comercializate in valuta prin magazinele pentru deservirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului  acestora,  precum  si  prin  magazinele  autorizate,  potrivit  legii  sa comercializeze marfuri in regim de duty-free” sau sistem cambuza.

In cazul  in  care  agentii  economici  care  efectueaza  operatiuni  de  export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

De asemenea, sunt scutite la plata accizelor produsele importate in regim de tranzit  sau import temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, precum si

bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct prin imprumuturi

nerambursabile,  din  programe  de  cooperare  stiintifica  si  tehnica  acordate  de guverne  straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, institutiilor de   invatamant  si   cultura,   ministerelor si   altor  organe   ale administratiei publice.

Alcoolul etilic  alimentar utilizat  in  productia de  medicamente, de  alcool sanitar, in spitale si farmacii, precum si in productia de otet alimentar este scutit de plata accizelor.

De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admite ca in cazul unor produse (bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de  prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care  utilizau  materii  prime impuse  cu  accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca  accizele erau stabilite in euro, iar transformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate  aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile  de  productie  ale  agentilor  economici  care  beneficiaza  de  dreptul  de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in euro nu este nici ea  facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea  saptamanala a  cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

Cu toate  ca  sistemul  de  accize  stabilit  in  euro  pe  unitatea de  masura a reprezentat un  pas  important  in  directia  armonizarii  cu  legislatia  din  Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize.

Prin Ordonanta  de Urgenta a Guvernului nr.50/1998, s-a instituit si un nou sistem de supraveghere fiscala, respectiv sistemul de marcare prin banderole pentru bauturi alcoolice si prin timbre pentru tigari, produse din tutun si cafea.

Livrarile  de  alcool,  cafea  si  produse  din  tutun,  efectuate  de  producatori interni,  importatori si comercianti in sistem angro, vor fi facturate in momentul livrarii, utilizandu-se pentru aceasta, in mod obligatoriu, facturi fiscale si avize de insotire a marfii, special tiparite de catre Regia Autonoma Imprimeria Nationala”.

Facturile fiscale si avizele de insotire a marfii au regim special, fiind realizate in conformitate cu prevederile legale, si sunt tiparite utilizandu-se hartii, cerneluri speciale si alte elemente de siguranta.

Pe lungimea in diagonala a fiecarui document se vor inscriptiona, dupa caz,

cuvintele alcool”, bauturi alcoolice”, „cafea”, respectiv produse din tutun”.

Pe fiecare factura fiscala si aviz de insotire a marfii se va inscrie calitatea

agentilor economici, atat a furnizorului, cat si a cumparatorului de alcool, bauturi

alcoolice, cafea sau produse din tutun, dupa caz, respectiv calitatea de producator,

importator, comerciant angro sau en detail.

La  realizarea  acestor  documente   cu   regim   special,   Regia  Autonoma

Imprimeria Nationala” va aloca fiecarui agent economic o plaja speciala de serii si

de  numere.  Necesarul  de  astfel  de  documente  va  fi  stabilit  de  fiecare  agent

economic in parte. Distribuirea lor catre utililizatori se va face direct de catre

Regia  Autonoma  Imprimeria  Nationala”,  contra  cost,  pe  baza  de  comenzi,

aprobate de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat

judetene  sau  a  municipiului  Bucuresti.  Aprobarea  va  fi  acordata  numai  daca

solicitantul justifica  necesitatea  achizitionarii  de  facturi  fiscale  si  de  avize  de

insotire a marfii in calitate de agent economic autorizat sa comercializeze alcool,

bauturi alcoolice, cafea sau produse din tutun.

Fiecare transport de alcool, bauturi alcoolice, cafea sau produse din tutun va

fi insotit efectiv, in mod obligatoriu, de documentele mentionate mai sus.



Lipsa acestor documente presupune ca marfa are provenienta ilicita.

Prin  insotire  efectiva  se  intelege  existenta  documentelor  de  livrare  a alcoolului,  bauturilor  alcoolice,  a  cafelei  sau  a  produselor  din  tutun  asupra delegatului aflat in mijlocul de transport al acestor produse.

Organele de control in masura sa exercite verificarea acestor documente sunt comisarii Garzii Financiare, care pot opri mijloacele de transport pentru efectuarea operatiunii de control.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50/1998 nu se considera platitori de  accize  persoanele fizice  care  introduc  in  tara  alcool,  bauturi  alcoolice  sau produse din  tutun, destinate consumului individual, in cantitati ce nu depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.

In schimb, se platesc accize pentru produsele consumate pentru reclama si publicitate.

Prin introducerea sistemului de supraveghere fiscala a productiei de alcool, bauturi alcoolice, bere, se urmareste contorizarea cantitatilor obtinute, determinarea concentratiei  alcoolice pe fiecare sortiment in parte, folosindu-se pentru aceste operatiuni mijloace de masurare legale.

Contoarele se amplaseaza la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic alimentar si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic.

Sigiliile  apartin  directiilor  generale  ale  finantelor  publice  si  controlului financiar  de  stat  judetene  sau  a  municipiului  Bucuresti  si  vor  purta  in  mod obligatoriu insemnele acestor directii, iar sigilarea si desigilarea se vor face de catre supraveghetorul fiscal desemnat, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si

piesele componente.

In cazul importului de alcool si bauturi alcoolice in vrac, indiferent de natura acestora,  la  intrarea  in  tara,  organele  vamale  de  frontiera,  dupa  efectuarea formalitatilor de vamuire, vor aplica pe fiecare cisterna si  recipient un sigiliu special de plumb, cu insemnele autoritatii vamale, desigilarea fiind interzisa pana la destintia finala a acestora.

Lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, Directia Generala a Vamilor va comunica Ministerului Finantelor Publice Garda Financiara situatia importurilor de  alcool  in vrac, indiferent de natura acestuia, si a bauturilor alcoolice in vrac, situatie din  care sa rezulte denumirea agentilor economici importatori, datele de identificare a acestora, cantitatile importate.

In acelasi timp, a fost introdus si regimul de autorizare a agentilor economici care realizeaza venituri din vanzarile de alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si de cafea,  care presupune desfasurarea activitatii numai in baza autorizatiei de comercializare emise de:

-  Ministerul Finantelor Publice, in cazul alcoolului;

-  Directiile Generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti, in cazul bauturilor alcoolice, produselor din tutun  si  al  cafelei, precum si  in cazul alcoolului vandut de agentii economici producatori de bauturi alcoolice.

Toate relatiile comerciale dintre producatorii, importatorii si comerciantii in sistem  angro de produse supuse autorizarii vor avea la baza contracte vizate si inregistrate intr-un registru de catre organele fiscale teritoriale si in a caror raza isi au sediul partile semnatare.

Un singur agent economic producator intern sau importator de alcool poate avea relatii contractuale cu maximum 15 agenti economici producatori de bauturi alcolice. Un  singur agent economic producator intern sau producator de bauturi alcoolice si de produse din tutun poate avea relatii contractuale  cu maximum 15 agenti economici care desfasoara activitate comerciala in sistem angro.

Nu vor fi autorizati de catre Ministerul Finantelor Publice agentii economici producatori interni de alcool si bauturi alcoolice, altele decat vinurile, tuica si rachiurile naturale, care obtin venituri din comercializarea acestor produse si care:

-  inregistraza obligatiile fiscale fata de bugetul de stat;

-  nu detin in patrimoniu capacitati de productie proprii sau nu au incheiat contracte de leasing pentru astfel de capacitati;

-  nu au in dotare mijloace de masura a productiei realizate, in cazurile in care legea prevede aceasta.

Taxele de autorizare se platesc in doua transe egale, astfel:

-  prima transa in cuantum de 50% din valoarea totala, inainte de emiterea autorizatiei de comercializare;

-  a doua transa, in termen de 3 luni de la emiterea autorizatiei.

Aceste taxe de autorizare se fac venituri la bugetul de stat si se varsa in acelasi cont in care se colecteaza accizele.

Accizele se datoreaza la momente diferite, in raport cu natura tranzactiilor cu

produse ce fac obiectul acestui impozit special de consumatie. Acest moment il reprezinta:

-  data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna si, respectiv, data efectuarii livrarii bauturilor alcoolice, pentru alcoolul etilic alimentar utilizat ca materie prima  la  obtinerea acestora, pentru unitatile care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar, cat si sectii de producere a bauturilor alcoolice.

-  data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;

-  data cumpararii pentru agentii economici achizitori; data vanzarii bunurilor pentru  bunurile  introduse  in  tara  de  persoanele  fizice  neinregistrate ca  agenti economici, date pentru comercializare prin agenti economici.

Platitorii  de accize au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, la organul fiscal teritorial, decontul de impunere, potrivit modelului din normele  metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Plata accizelor se efectueaza prin  virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat,

deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import

la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale. Neplata accizelor la termenele stabilite,  atrage  calcularea  majorarilor de   intarziere,  conform dispozitiilor legale in vigoare.

Neplata sau plata cu intarziere mai mare de 31 de zile lucratoare a oricaror obligatii fiscale datorate la bugetul de stat de catre agentii economici care obtin venituri  din comercializarea alcoolului, a bauturilor alcoolice, a produselor din tutun si a  sortimentelor din tutun si a sortimentelor de cafea supuse autorizarii, atrage anularea autorizatiei.

Eliberarea unei noi autorizatii se face numai in conditiile achitarii tuturor sumelor restante la bugetul de stat, care au generat anularea.

Se observa  multiple  modificari  efectuate  dealungul  anilor  de  aplicare  a accizelor, modificari care au urmarit, pe de o parte, inlaturarea actelor ilegale privind productia, comercializarea anumitor produse de larg consum, iar pe de alta parte, armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia Uniunii Europene.


3. Antrepozitarea fiscala - instrument de intarire a capacitatii de control a administratiei fiscale

Sistemul de antrepozitare fiscala a fost introdus in Romania la data de 1 ianuarie

2004, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit Directivei 92/12/CEE privind regimul general, detinerea, circulatia si controlul produselor supuse accizelor, se aplica in mod obligatoriu accize la trei grupe de produse, respectiv:

- alcool si bauturi alcoolice;

- produse din tutun;

- produse energetice si electricitate.

Pentru aceste grupe de produse, Directiva cuprinde prevederi referitoare la sfera de aplicare, principiile generale de impozitare, de detinere, de circulatie si care sunt obligatorii pentru toate statele membre, fapt pentru care in legislatia nationala accizele ce se percep pentru aceste produse sunt denumite accize armonizate.

Directiva  prevede  totodata  ca  statele  membre  pot  introduce  accize  sau impozite asimilate acestora si la alte grupe de produse, cu conditia ca acestea sa nu dea nastere in timpul schimburilor intracomunitare la formalitati legate de trecerea unei frontiere, situatie in care aceste impozite sunt denumite accize nearmonizate.

Pentru aceasta categorie de impozite, fiecare stat membru are dreptul sa-si stabileasca propriile reguli si niveluri de impozitare.

Sub  incidenta  sistemului  de  antrepozitare  fiscala  intra  produsele  supuse obligatoriu accizelor armonizate in toate statele membre ale Uniunii Europene, respectiv:  bere,  vinuri, bauturi fermentate,  altele  decat bere  si  vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tigarete si alte produse din tutun, benzine, motorine,



pacura, gaz petrolier lichefiat, gaze naturale si electricitate.

Legislatia europeana prevede ca productia de produse accizabile poate avea loc numai intr-un antrepozit fiscal autorizat.

De asemenea, depozitarea produselor accizabile in regim suspensiv de plata accizelor se poate realiza doar in antrepozite fiscale autorizate in acest sens.

Potrivit  legislatiei  nationale,  toti  producatorii  de  produse  supuse  accizelor armonizate, cu exceptia producatorilor de electricitate, au obligatia de a se autoriza ca antrepozitari de productie, pentru fiecare loc de productie denumit antrepozit fiscal.

In ceea ce priveste antrepozitele fiscale de depozitare, acestea se pot autoriza numai  pentru bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, bauturi supuse sistemului de marcare, precum si pentru uleiuri minerale si electricitate.

Autorizarea  antrepozitelor  fiscale   de    depozitare  prezinta   anumite particularitati, si anume:

- in cazul bauturilor alcoolice supuse sistemului de marcare se autorizeaza ca antrepozite de depozitare numai locurile in care se depoziteaza strict produsele apartinand antrepozitarului autorizat pentru productia de astfel de produse;

- in cazul uleiurilor minerale, pot fi antrepozite de depozitare numai spatiile detinute   de  terminalul  petrolier  maritim,  precum  si  depozitele  detinute  de antrepozitarul autorizat pentru productie, in afara antrepozitului fiscal de productie, atat timp cat proprietarul uleiurilor minerale ramane acest antrepozitar autorizat.

Aceste restrictii in autorizarea antrepozitelor fiscale de depozitare au fost generate de unele prevederi speciale existente in legislatia tarii noastre, legate de momentul exigibilitatii si momentul platii accizelor, in cazul produselor supuse marcarii, precum si in cazul uleiurilor minerale.

Astfel, in cazul produselor supuse marcarii, exigibilitatea accizei apare in momentul in care produsele parasesc antrepozitul fiscal de productie, in timp ce in cazul  uleiurilor minerale, functioneaza sistemul de plata anticipata a accizei, in sensul ca  uleiurile minerale nu pot fi livrate decat daca beneficiarul face dovada platii la bugetul  de  stat, in contul furnizorului, a accizelor aferente cantitatilor solicitate.

Instituirea  sistemului  de  antrepozitare  fiscala  a  simplificat  foarte  mult sistemul de licentiere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de   produse  supuse  accizelor,  eliminandu-se  atat  durata  limita  a  valabilitatii autorizatiilor, cat si taxele datorate pentru eliberarea acestora.

Astfel,  incepand  cu  1  ianuarie  2004,  a  fost  eliminata  multitudinea  de autorizatii  si  licente  pentru  productie,  marcare  si  comercializare,  in  prezent producatorii  si  importatorii  de  produse  supuse  accizelor  detinand  o  singura autorizatie - eliberata de Ministerul Finantelor Publice, fara taxe, in baza careia pot efectua  atat  operatiuni  de  producere,  prelucrare,  import,  cat  si  operatiuni  de

marcare si comercializare de astfel de produse.

Acest fapt vine in concordanta cu cerintele acquis-ului comunitar in ceea ce priveste prevederile Capitolului 1 - Libera circulatie a marfurilor si, respectiv, cele ale Capitolului 6 - Politica in domeniul concurentei.

Sistemul  de  antrepozitare  fiscala  reprezinta  un  instrument  de  intarire  a capacitatii de control a administratiei fiscale si, de asemenea, un instrument de reducere a efortului administrativ pentru colectarea accizelor, cu influente directe in reducerea fenomenului de evaziune fiscala.

Principala caracteristica a  sistemului de antrepozitare fiscala o  reprezinta

deplasarea produselor in regim suspensiv de la plata accizelor.

Prin urmare, daca pentru produsele plasate intr-un antrepozit vamal  sunt suspendate toate drepturile de import, respectiv taxele vamale, accizele si taxa pe valoarea adaugata, in cazul produselor plasate in antrepozite fiscale este suspendata numai plata accizelor.

Plata accizelor se suspenda numai daca deplasarea produselor are loc:

- intre doua antrepozite fiscale;

- intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din tara;

- intre un antrepozit vamal de intrare in tara si un antrepozit fiscal.

Regimul  suspensiv  de  la  plata  accizelor  este  conditionat  de  existenta documentului administrativ de insotire, document ce reprezinta un mijloc extrem

de  util  in  activitatea  de  control.  In  orice  moment,  organul  de  control  prin

intermediul documentului administrativ de insotire poate verifica respectarea legii in ceea ce priveste provenienta legala a produselor, destinatia acestora, concordanta dintre datele inscrise in document si realitatea faptica.

Nu intamplator,  documentul  administrativ de  insotire  se  intocmeste  in  5 exemplare, exemplarul 5 - specific legislatiei nationale - fiind transmis autoritatii fiscale in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul. Primul exemplar ramane la antrepozitul  fiscal expeditor. Exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii in regim suspensiv pana la antrepozitul fiscal  primitor.  La  sosirea   produselor  in  antrepozitul  fiscal  primitor,  aceste documente trebuie sa fie confirmate de organul fiscal in raza caruia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor. Dupa certificare, exemplarul 2 ramane la antrepozitul fiscal  primitor,  exemplarul  4  ramane  la  autoritatea  fiscala  care  a confirmat primirea produselor, iar exemplarul 3 este transmis in termen de 30 de zile la antrepozitul fiscal expeditor.

Pe tot parcursul deplasarii in regim suspensiv a produselor accizabile, pani la primirea exemplarului 3 al documentului administrativ de insotire, confirmat de autoritatea fiscala in raza caruia isi desfasoara activitatea beneficiarul produselor, responsabilitatea platii accizelor revine antrepozitului fiscal expeditor.

Neprimirea in termenul legal a documentului administrativ de insotire atrage obligatia antrepozitului fiscal expeditor de a plati la bugetul de stat - in maxim 5 zile  de  la  expirarea termenului  de  primire  a  documentului  -  accizele  aferente cantitatii expediate.

Instituirea  sistemului   de   antrepozitare   fiscala   a   modificat   momentul exigibilitatii accizelor. Astfel, daca pana la 1 ianuarie 2004 momentul exigibilitatii accizelor   pentru  productia  interna  il  reprezenta  momentul  livrarii  de  catre producator  a  produselor  obtinute,  dupa  aceasta  data  momentul  exigibilitatii  il reprezinta data eliberarii pentru consum sau momentul la care se inregistreaza pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

In ceea ce priveste eliberarea pentru consum, aceasta reprezinta:

- iesirea produselor accizabile din regimul suspensiv;

- productia de produse accizabile in afara regimului suspensiv;

- importul de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;

- utilizarea de produse accizabile  in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie prima;

- detinerea in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in sistemul de accizare.

Nu reprezinta eliberare pentru consum, miscarea produselor accizabile din antrepozitul  fiscal catre  un  alt  antrepozit fiscal in  Romania -  autorizat pentru respectivele produse accizabile, sau catre o alta tara, respectiv exportul.

In  conditiile  aplicarii  sistemului  de  antrepozitare  fiscala,  si  notiunea  de import implica o definire mai concreta.

Astfel, reprezinta import:

- orice intrare de produse accizabile in Romania;

- orice scoatere a unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv;

- orice utilizare in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv.

Nu se considera import:

- orice plasare a produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv;

- orice distrugere sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile;

- orice plasare a produselor accizabile in zone libere.

In aproape 2 ani de aplicare practica in Romania, sistemul de antrepozitare fiscala nu a dat rezultatele asteptate.

Numarul antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse accizabile in special in domeniul alcoolului etilic  - prin aceasta intelegand si distilatele de orice fel si bauturile alcoolice spirtoase -  ramane in continuare nejustificat de mare in raport cu volumul accizelor incasate la bugetul de stat, demonstrand faptul ca

exista inca mari posibilitati de evaziune fiscala.

Legislatia  in  domeniul  antrepozitelor  fiscale  urmareste  fidel  prevederile directivelor europene, dar economia romaneasca inca nu este in masura sa raspunda cerintelor acestei legislatii.

Se impune  ca, cel  putin pana la  data aderarii, conditiile  de  autorizare a

antrepozitelor fiscale - mai ales in domeniul alcoolului etilic - sa fie mult mai severe,   asigurandu-se  o  selectie  a  antrepozitarilor  producatori  care  sa  poata raspunde cerintelor schimburilor intracomunitare.


loading...



{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat