Analiza financiara in cadrul managementului financiar contabil

ANALIZA FINANCIARA IN CADRUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR CONTABIL

1. Analiza pozitiei financiare

Analiza pozitiei financiare se realizeaza pe baza bilantului contabil si a tuturor informatiilor pe care le cuprinde bilantul si in anexele lui.

In cadrul analizei financiare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele elemente fundamentale:

analiza structurii activului si pasivului bilantului;

analiza patrimoniala care se face pe baza bilantului financiar;

analiza bilantului care se face pe baza bilantului functional;

analiza pe baza bilantului economic.

Analiza structurii activului si pasivului bilantului

Orice firma reprezinta un unicat si din aceasta cauza este greu de stabilit anumite reguli generale de interpretare a indicatorilor.

Exemplu: o firma nou creata are o structura a bilantului diferita fundamental de cea ajunsa la maturitate in sensul ca ponderea datoriilor fata de furnizori este redusa fata de cea nou creata.

Corelatiile care trebuie urmarite in mod prioritar intr-o astfel de analiza sunt:

existenta unui raport optim intre nivelul imobilizarilor si cel al activelor circulante, cele cu nivel ridicat de active imobilizate au un grad redus de flexibilitate, raportul difera de la o ramura la alta.

un nivel prea ridicat al stocurilor poate exprima:

o politica exagerata de aprovizionare la unele materii prime;

ineficienta activitatii de productie pentru stocurile d produse in curs de executie.

o activitate necorespunzatoare privind marketingul firmei pentru stocurile de produse finite.

o pondere exagerata a creantelor poate semnala deficiente in incasarea acestora dar si o politica agresiva de expansiune pe piata, din aceasta cauza se impune o analiza in detaliu a termenelor de incasare.

ponderea activelor de trezorerie (disponibilitati si valori de plasament) trebuie sa se situeze la niveluri reduse de 3-5% din totalul activelor. Ponderile mari arata o incapacitate a firmei de a face investitii.

nivelul capitalurilor proprii si a capitalurilor imprumutate trebuie sa fie aproximativ egale.

Pentru anumite elemente analiza se poate aprofunda pentru a se trage concluzii mai analitice si reale. (ex. analiza ponderilor diferitelor categorii de stocuri in totalul acestora, analiza tipurilor de datorii de exploatare in totalul acestora, etc.)

Referate:

ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR SI PASIVELOR LA SOCIETATEA "X"

ANALIZA PATRIMONIALA SI FUNCTIONALA A BILANTULUI

ANALIZA BILANTULUI FINANCIAR

(analiza patrimoniala)

Are ca scop:

Identificarea starii de echilibru financiar la nivelul firmei

Evidentierea raportului dintre activele si pasivele pe termen lung in care:

activele pe termen lung trebuie sa fie finantate din pasivele pe termen lung

activele pe termen scurt trebuie finantate din pasivele pe termen scurt

Importanta:

constituie un instrument indispensabil in fundamentarea deciziilor.

constituie un instrument important in realizarea atributiilor si functiunilor conducerii.

Functiuni:

informationala, consta in asigurarea de informatii privind situatiile economico - financiare

de evaluare privind nivelul de valorificare a resurselor si capacitatilor existente in unitate.

de fundamentare a deciziilor asigurand elaborarea de catre conducere a unor decizii optime si eficiente.

de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului

de realizare a conexiunii cu mediul exterior: banci, organe fiscale, burse de valori, furnizori, clienti, etc.

Calculul indicatorilor pe analiza a bilantului porneste de la doua elemente fundamentale si anume:

gradul de lichiditate a elementelor de activ

lichiditatea reprezinta capacitatea elementelor de activ de a fi transferate in bani,

cele mai lichide sunt disponibilitatile banesti, iar cele mai putin lichide sunt imobilizarile,

in bilant activele sunt prezentate in ordine inversa lichiditatii:

activele imobilizate putin lichide sunt pe locul I

activele circulante mult mai lichide urmeaza activelor imobilizate

activele fictive nu vor fi luate in calculul activului total al bilantului financiar diminuand in acelasi timp si valoarea capitalurilor proprii din pasivul bilantului financiar

activele fictive sunt cele ce nu pot fi valorificate de intreprindere in situatia lichidarii sale (cheltuieli de constituire, prime privind rambursarea obligatiunilor etc.)

activele circulante sunt ordonate in bilant in functie de gradul de lichiditate:

o  stocurile - cele mai lichide sunt stocurile de produse si marfuri

o  creante - sunt mai lichide decat stocurile. Ele pot fi scontate la banca

o  activele de trezorerie (casa si banca) sunt cele mai lichide.

gradul de exigibilitate a elementelor de pasiv

exigibilitatea reprezinta capacitatea elementelor din pasiv de a fi transferate in lichiditati, adica de a fi rambursate furnizorilor de capital; cele mai exigibile sunt creditele de trezorerie, iar cele mai putin exigibile sunt capitalurile proprii care nu se ramburseaza niciodata decat in caz de lichidare a unitatii.

In bilant sunt grupate si ordonate in ordinea exigibilitatii astfel:

Sume care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an: credite de trezorerie;

Sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an

Capitaluri si rezerve

Analiza patrimoniului pe baza bilantului financiar presupune calcularea urmatorilor indicatori:

Fondul de rulment (FR) reprezinta volumul de bani existent pentru ca societatea sa poata functiona in timpul de asteptare a incasarii creantelor sale.

Pentru caracterizarea starii de echilibru pe termen lung se calculeaza:

a.  Fondul de rulment permanent = capital propriu - active imobilizate

Capitalul permanent = capital propriu + imprumuturi pe termen lung

Fondul de rulment permanent poate fi :

Pozitiv si reprezinta un fond de rezerva din care se poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantare pe termen scurt. Exprima o stare d echilibru financiar pe termen lung din resurse proprii si imprumutate.

Negativ si anunta imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care sa poata fi acoperite necesitatile de finantare pe termen scurt

b. Fondul de rulment propriu = capital propriu - active imobilizate

Poate fi :

Pozitiv si arata ca firma se afla intr-o stare de echilibru pe termen lung pe baza capitalurilor proprii

Negativ, reprezinta un semnal de alarma pentru viitor in ceea ce priveste echilibru financiar

Gradul de acoperire al activelor circulante cu capitalul propriu =

Nevoia de fond de rulment = stocuri + creante + cheltuieli in avans - datorii curente - venituri in avans

corelatii:

Daca FR permanent > NFR - diferenta reprezinta excedent de FR

Daca FR permanent < NFR - diferenta reprezinta deficit de FR

Daca FR permanent = NFR - arata un echilibru financiar

Trezoreria neta = FR - NFR  sau active de trezorerie - pasive de trezorerie

O trezorerie neta pozitiva exprima o stare de echilibru si evidentiaza posibilitatea firmei de a-si asigura resursele necesare pe termen scurt pe seama excedentului de resurse.

rata de finantare a stocurilor =

arata ponderea valorica a stocurilor finantate din fondul de rulment permanent

lichiditatea curenta (generala) =

indicatorul normal este de 2 -2,5

orice indicator supraunitar arata ca firma poate sa-si onoreze datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt.

lichiditatea imediata =

indicatorul normal este de 0,8

stocurile sunt considerate cu o lichiditate mai redusa din care cauza se scad

firma trebuie sa-si achite datoriile din active usor transferabile in lichiditati si acestea sunt: clientii (excluzand clientii in litigiu si rai platnici) si activele de trezorerie

lichiditatea le vedere =

indicatorul recomandat este de 0,2

un indicator inferior reprezinta un risc ridicat in ceea ce priveste datoriile imediate

rata solvabilitatii generale =

cuantifica riscul de incapacitate de plata a datoriilor ceea ce implica alocarea intregului volum de active pentru plata debitorilor

se recomanda un raport pozitiv

in cadrul acestei rate se calculeaza un alt indicator ce exprima solvabilitatea si anume:

SN = active totale - datorii totale

O situatie neta pozitiva arata ca intreprinderea este solvabila

In cadrul analizei patrimoniale se mai calculeaza urmatorii indicatori de echilibru:

rata autonomiei financiare =

se recomanda un indice apropiat de 1

cuantifica ponderea resurselor proprii in cadrul resurselor financiare stabile, atrase pe termen lung

un raport de 0,5 certifica posibilitatea rambursarilor pe termen lung din capitaluri proprii

rata datoriilor =

ANALIZA FUNCTIONALA A

BILANTULUI

Analiza functionala a bilantului pune accentul pe prezentarea diferitelor elemente bilantiere astfel:

in cadrul ciclurilor de exploatare se au in vedere obligatiile legate de aprovizionare, productie,vanzare, adica pe active cu termen scurt.

In cadrul ciclului de investitii se au in vedere activele imobilizate

In cadru ciclului de finantare se au in vedere resursele stabile si cele atrase ca urmare a activitatii de exploatare.

In analiza functionala a bilantului se calculeaza urmatorii indicatori:

NFRE = active curente de exploatare - datorii de exploatare

NFRE - nevoia de fond de rulment de exploatare

Activele curente de exploatare = stocuri de exploatare + creante de exploatare

Se impune definirea clara a activitatii de baza (de exploatare) a firmei conform obiectului principal de activitate

NFRE poate fi analizat din doua puncte de vedere:

a.  Comparat cu 0:

NFRE > 0

Poate fi considerat normal daca nivelul este rezonabil

Poate fi o stare anormala cand reprezinta efectul unor stocuri prea mari (in special de produse finite) sau existenta unor clienti litigiosi sau a unor datorii reduse

NFRE < 0

poate fi favorabil cand este efectul unui ciclu de fabricatie optim si al politici platilor functie de incasarea clientilor

poate fi efectul de restrangere  a activitatii firmei manifestata printr-o reducere a stocurilor si creantelor

b. functie de domeniul in care isi desfasoara activitatea firma:

firmele din industrie care au ciclu lung de fabricatie prezinta un NFRE pozitiv.

Firmele de comert cele en detail au un NFRE mic, cele en gross un NFRE mai mare

Firmele mici prezinta un NFRE mai important decat cele mari

Nevoia de fond de rulment de exploatare global = capitalul permanent - active imobilizate.

Un NFREG > NFRE arata ca firma se afla intr-o stare normala de echilibru financiar.

Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii = stocuri in afara exploatarii + creante - datorii pe termen scurt in afara exploatarii

o  Active (creante) in afara exploatarii cuprind:

creante legate de cesiunea imobilizarilor

Sume de incasat de la societati din cadrul grupului

Sume de incasat de la societati unde exista interese de participare

Creante privind capitalul social subscris si nevarsat

o  Datorii (resurse in afara exploatarii)

Impozite de plata

Dividende de plata

Sume datorate societatilor din cadrul grupului

Sumele datorate privind interesele de participare

NFRAE poate fi:

Pozitiv si reprezinta un consumator de resurse de finantare

Negativ si reprezinta un mijloc de finantare, adica o sursa pentru finantare in afara exploatarii

o  Datoriile in afara exploatarii reprezentand datorii fasa de actionari si fata de buget platite cu o oarecare intarziere pot fi folosite pentru finantarea activitatii de exploatare pentru o anumita perioada.

Trezoreria neta = FRNG - NFR

Fondul de rulment net global

In situatia de analiza anglo -saxona indicatorii calculati sunt:

FR = capitaluri permanente - imobilizari

capital de lucru net (active circulante nete) = active circulante - datorii curente

FR = capital de lucru net

1.4. ANALIZA PE BAZA BILANTULUI

ECONOMIC

Bilantul economic cuprinde conceptele de active si de pasive economice ca indicatori distincti de activul si pasivul bilantier

Bilantul economic exclude in pasiv:

datoriile de exploatare, se considera ca ele constituie resurse care desi sunt caracterizate printr-o exigibilitate redusa prezinta insa un grad de stabilitate in finantarea activelor de exploatare a firmei.

Elementele legate de activitatea financiara al firmei deci nelegate de activitatea de exploatare, ele nu se iau in consideratie deoarece accentul se pune numi pe activitatea de baza, de exploatare

Bilantul economic isi gaseste aplicabilitatea in calculul si interpretarea indicatorilor de rentabilitate ai firmei.

Bilantul economic cuprinde:

activul economic:

este acea parte a activului net , de datorii de exploatare utilizate in activitatea economica a intreprinderii

cuprinde:

active imobilizate nete

active circulante nete

pasivul economic:

constituie capitalurile investite(proprii si imprumutate) remunerate prin intermediul dividendelor respectiv a dobanzilor platite

cuprinde:

capitaluri proprii

datorii purtatoare de dobanzi

Analiza patrimoniala functie de cea economica, fiecare cu set de indicatori caracteristici, se poate efectua in unitati monetare (lei) sau in procente din total activ si pasiv si in zile de rotatie prin cifra de afaceri.

Studiu ce caz privind analiza patrimoniala:

A.    O intreprindere din jud. Constanta prezinta la sfarsitul exercitiului financiar 2004 urmatorul bilant contabil simplificat:

Pe baza acestui bilant contabil sa se construiasca bilantul financiar cunoscand ca la sfarsitul exercitiului financiar:

20% din imobilizarile financiare ale intreprinderii au o durata de sub 1 an;

stocurile in valoare de 110 u.m. au o lichiditate mai mare de un an (productie in curs de executie);

25% din datoriile financiare au scadenta in exercitiul financiar care urmeaza, restul fiind pe o perioada de 3 ani;

50% din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite pentru acoperirea unor riscuri cu sansa mica de realizare, restul de 50% fiind justificate de existenta unor riscuri cu sanse mari de realizare intr-un an si jumatate.

Sa se efectueze analiza patrimoniala stabilind daca se realizeaza un beneficiu stabil pe termen lung si termen scurt.

Pentru realizarea bilantului financiar se va avea in vedere:

parte din imobilizarile financiare cu o durata de sub 1 an va majora rubrica "active circulante" din bilantul financiar, fiind considerate valori de plasament si integrate la disponibilitati.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli vor fi repartizate intre capitalurile proprii si datoriile financiare in functie de sansa de realizare a riscurilor pentru care au fot constituite.

Bilant financiar

Calcul indicatorilor financiari:

FRP = capital permanent - imobilizari = 2240 + 850 - 2830 = 260

FRPropriu = capitaluri proprii - imobilizari = 2240 - 2830 = - 610

NFR = stocuri + creante - datorii de exploatare = 990 + 500 - 1000 = 490

TN = FR - NFR = 260 - 490 = - 230

Concluzii:

FR < NFR arata  un echilibru financiar precar care trebuie sa constituie elemente de analiza pentru managementul intreprinderii.

NFR > FR ceea ce explica realizarea unei trezorerii nete negativa. TN negativa realizata de intreprindere conduce la imposibilitatea efectuarii platilor curente pentru buna desfasurare a activelor ceea ce arata o situatie financiara proasta.

pentru a contracara lipsa de disponibil financiar propriu intreprinderea este obligata sa apeleze la credite pe termen scurt pentru a acoperi acest necesar de fond de rulment.

Pe baza indicatorilor analizati se poate concluziona ca intreprinderea prezinta deficiente financiare deosebite ca intreprinderea nu prezinta un echilibru financiar corespunzator si ca intreprinderea este obligata sa contracteze imprumuturi pe termen scurt pentru a face fata platilor curente.

B.    O intreprindere din Constanta prezinta urmatorul bilant contabil simplificat:

Se cunosc urmatoarele elemente de corectie:

5% din imobilizarile financiare au o durata sub 1 an

10% din stocuri au o viteza de rotatie de 360 zile

50% din provizioane pentru riscuri sunt constituite pentru acoperirea unor riscuri cu sanse mici de realizare iar restul de 50% acopera riscurile cu riscuri mari de realizare intr-un termen de 180 zile.

Datoriile financiare ale intreprinderii sunt constituite din credite pe termen lung din care 10% reprezinta rate cu scadenta de peste 6 luni

Datoriile cu impozitul pe profit de platit reprezinta 20% din totalul datoriilor fiscale si sociale

15% din datoria catre furnizor au o durata sub 1 an.

Sa se construiasca bilantul financiar si cel functional, sa se calculeze indicatorii analizei patrimoniale si functionale, si sa se interpreteze acestia exprimand concluziile rezultate.

Bilantul functional

Concluzii: In urma analizei patrimoniale, pe baza indicatorilor calculati rezulta urmatoarele concluzii:

1. Intreprinderea are un echilibru financiar precar:

FR < NFR

2. Intreprinderea realizeaza o trezorerie neta negativa: NFR > FR
3. Intreprinderea este obligata sa apeleze la credite pe termen scurt pentru a acoperii acest necesar de fond de rulment.

Concluzia generala: Intreprinderea prezinta o situatie financiara necorespunzatoare, echilibru financiar este precar si ca intreprinderea pentru a-si desfasura in bune conditii activitatea trebuie sa apeleze la credite pe termen scurt.

Analiza pe baza bilantului functional conduce la urmatoarele concluzii:

1. constructia si analiza bilantului functional presupune o grupare a activelor si a pasivelor dupa functiile intreprinderii pe care acestea o deservesc (functia de investitii, de finantare si de exploatare)
2. se constata o diferenta intre indicatorii calculati pe baza bilantului financiar si respectiv a bilantului functional, si aceasta datorita opticii diferite pe care o are fiecare tip de analiza asupra echilibrului financiar astfel:
1. analiza patrimoniala efectuat pe baza bilantului financiar are o perspectiva lichidativa asupra intreprinderii in care:

ordonarea activelor si pasivelor se face in functie de gradul de lichiditate, respectiv de exigibilitate.

Imobilizarile sunt luate in calcul la valoarea lor neta iar activele fictive (cheltuieli de constituire, si primele de rambursare pentru obligatiuni) sunt diminuate din activul total al intreprinderii cu echivalentul lor diminuand in acelasi timp si capitalurile proprii.

2. Analiza functionala efectuata pe baza bilantului functional are o perspectiva de continuitate a activitatii intreprinderii in care:

Imobilizarile sunt luate in calcul la valoarea lor bruta, amortizarile si provizioanele calculate pentru elementele de activ constituie o sursa durabila pentru intreprindere.

Bilantul functional arata cum fiecare functie a intreprinderii contribuie sau nu la realizarea echilibrului financiar.

Defalcarea NFR in NFRE si NFRAE permite o mai buna identificare a provenientei nevoilor de finantare si a cauzelor potentiale a dezechilibrelor

Analiza functionala arata ca intreprinderea dispune de un echilibru financiar perfect, analiza financiara atrage atentia insa asupra pericolului existentei unui decalaj nefavorabil intre durata alocarilor pe termen scurt si scadenta resurselor atrase corespunzatoare.

Se dau indicatorii pentru o societate sezoniera si se cere sa se faca interpretarea si analiza acestora:

Concluziile analizei:

valoarea indicatorilor reprezinta un nivel normal pentru caracteristicile sectorului de activitate al firmei

situatia neta are o marime pozitiva atat la inceputul cat si la sfarsitul anului cu o crestere de 844% ceea ce arata ca firma este solvabila precum si faptul ca exista o crestere mai rapida a activelor in raport cu cea a datoriilor.

fondul de rulment:

la inceputul anului are un nivel negativ ceea ce exprima o situatie nefavorabila intrucat o parte din alocarile permanente sunt finantate din surse pe termen scurt;

la sfarsitul anului fondul de rulment are un nivel pozitiv ceea ce arata o stare de echilibru a resurselor si alocarilor.

firma are numai fond de rulment propriu ceea ce inseamna ca prezinta imprumuturilor pe termen lung si are o solvabilitate pe terme lung realizand un echilibru financiar pe baza resurselor proprii de finantare.

nevoia de fond de rulment are un nivel negativ la ambele momente analizate si aceasta poate fi rezultatul:

fie a reducerii nivelului activelor (firma fiind sezoniera)

fie a unei politici coerente fata de clienti in raport de furnizori in ceea ce priveste termenele de decontare (firma se caracterizeaza printr-un nivel redus al stocurilor si al creantelor clienti fata de cel al datoriilor de exploatare)

trezoreria neta inregistreaza niveluri pozitive in ambele momente ceea ce arata existenta unui echilibru financiar la nivelul firmei, se constata cresterea trezoreriei nete la sfarsitul anului fata de inceputul anului ceea ce arata existenta unui cash - flow pozitiv.

Concluzii generale:

firma se caracterizeaza printr-o stare de echilibru financiar la nivelul firmei

firma prezinta o imbunatatire a indicatorilor echilibrului financiar la sfarsitul anului fata de inceput.

Analiza performantelor intreprinderii:

1. Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

ofera informatii cu privire la profitabilitatea firmei;

soldurile intermediare de gestiune sunt determinate de urmatoarele caracteristici:

activitatea de exploatare, financiara si exceptionala

monetaribilitatea, adica calitatea elementelor de venituri de a fi incasate respectiv a celor de cheltuieli de a fi platite (fluxuri de numerar)

participarea unor stakeholderi (orice agent economic aflat in relatia cu firma: proprietari, creditori, salariati, manageri, furnizori, clienti, stat, comunitatea locala)

Indicatorii SIG sunt:

marja comerciala (MC):

arata performanta financiara a intreprinderii inregistrata din ramura comerciala

raportata la costul marfurilor reprezinta adaosul comercial

MC = venituri din vanzari - costul marfurilor vandute

valoarea adaugata (VA):

VA = MC + productia vanduta + variatia stocurilor + productia imobilizata - cheltuieli cu materii prime - cheltuieli cu materiale consumabile - cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti.

Elementele de calcul se regasesc in contabilitate astfel:

Productia vanduta - cont 701 - 708

Variatia stocurilor - cont 711

Veniturile productiei imobilizate - cont 701 - 722

Cheltuieli cu materii prime si materiale - cont 601; 602; 603

Cheltuieli cu energia si apa - cont 605

Cheltuieli cu tertii - cont 611 - 614; cont 621; 623 - 628

Valoarea adaugata poate fi interpretata si ca un potential de resurse pentru remunerarea participantilor la procesul de productie si anume:

Investitorii de capital (actionari si creditori)

Angajati (salariatii si managerul)

Statul (prin fisc - impozite si taxe)

Nivelul alocarilor spre aceste destinatii a valorii adaugata trebuie corelat cu :

Gradul de eficienta al firmei

Politica de finantare adoptata de firma.

excedentul brut de exploatare (EBE)

arata fluxul de numerar implicat in activitatea de exploatare;

din activitatea de exploatare se poate realiza:

un castig si se numeste EBE

o pierdere si se numeste insuficienta bruta de exploatare

EBE = VA + venituri din subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite si taxe si varsaminte asimilate - cheltuieli cu remunerarea personalului - cheltuieli cu asigurari sociale

EBE indica marimea resurselor de finantare din activitatea de exploatare

EBE este alocat pentru:

Mentinerea capacitatii de productie existenta

Remunerarea proprietarilor si creditorilor (dividende si dobanzi)

EBE nu este influentat de politica de investitii si politica financiara a intreprinderii .

rezultatul exploatarii (RE)

este calculat si raportat de intreprindere in cadrul situatiilor financiare

este influentat de politica de investitii a intreprinderii

RE = EBE + venituri din provizioane din activ. de exploatare + alte venituri de exploatare - cheltuieli cu provizioane si amortizari - alte cheltuieli de exploatare.

rezultatul curent (RC)

RC = RE + RF

rezultatul brut (RB)

RB = venituri totale - cheltuieli totale

rezultatul net (RN)

RN = RB - impozit pe profit

Capacitatea de autofinantare (CAF):

exprima in termeni monetari capacitatea firmei de a-si asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii:

masoara numerarul potential creat de intreprindere prin intermediul activitatii sale

la determinarea CAF nu se iau in calcul elementele de venituri si cheltuieli care nu presupun intrari sau iesiri de numerar din trezoreria intreprinderii si anume:

venituri si cheltuieli calculate pentru amortizari si provizioane

se calculeaza prin doua metode:

a) metoda substractiva (a scaderii)

ia in calcul toate incasarile si platile potentiale implicate de veniturile si cheltuielile realizate de intreprindere

CAF = veniturile incasabile - cheltuielile platibile

CAF = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli din exploatare + venituri financiare - cheltuieli financiare - cheltuieli cu impozit pe profit

b) metoda aditionala

porneste de la profitul net realizat din care se elimina veniturile calculate adica provizioanele reluate pe venituri

veniturile exceptionale reflectate separat in tabloul de finantare - venituri din cedarea activelor si veniturile din subventii pentru investitii

la acestea se adauga cheltuielile privind amortizarea si provizioanele.

CAF = profitul net - venituri calculate + cheltuieli calculate

CAF = RN - venituri din vanzarea activelor - venituri din subventii pentru investitii + ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale + ajustarea valorii activelor circulante + ajustari privind provizioanele de riscuri si cheltuieli + cheltuieli privind activele cedate.

Indiferent de metoda de calcul CAF reflecta resursele potentiale de finantare create de intreprindere din gestionarea afacerii sale.

Pentru faptul ca ia in calcul fluxul d incasari si plati potentialul unei economii cu mari blocaje financiare in lant acest indicator isi pierde valoarea sa informativa fiind recomandata o analiza directa a fluxurilor d trezorerie.

Doar o parte din resurse reprezentand CAF vor fi folosite pentru finantarea activitatii (eliminand pe cele potentiale), marimea acestora se poate calcula prin alt indicator si anume AUTOFINANTAREA

AUTOFINANTAREA = CAF - dividende - cota managerului - participarea salariatilor la profit.

Pragul de rentabilitate (Pr)

Reprezinta cantitatea de productie realizata (vanduta) de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa ocupe atat cheltuielile variabile implicate in procesul de productie cat si cheltuielile fixe ale acestuia.

a) Cand se face raportarea la cifra de afaceri realizata pentru a se obtine un profit nul:

CApr = ChF/ (1-V) unde V = CV/CA

V = ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri

b) Cand se face raportarea la productia realizata pentru ca profitul sa fie 0

Qpr = CF / (pu - Chvu)

Pragul de rentabilitate poate fi completat cu analiza efectului de levier al exploatarii adica studiul variatiei rezultatului respectiv a profitului functie de evolutia productiei sau a cifrei de afaceri realizate.

Efectul de levier poate fi:

a) Levierul operational care masoara variabilitatea rezultatului de exploatare in raport cu cifra de afaceri:

Lo = CA0 / (CA0 - CApr)

b) Levierul financiar care masoara variabilitatea rezultatului curent in raport cu cifra de afaceri:

Lf =  CA0 / (CA0 - CApr)

CApr = (ChF + dobanda)/ (1 - V)

Se dispune de urmatoarele date:

Mil lei

CA = 1.000 mil. lei (productia vanduta Pv = 70% = 700)

Cost marfuri     100

Consumuri externe (de la terti)    700

Cheltuieli cu personalul   150

Cheltuieli cu dobanzile    200

Valoarea contabila a activelor cedate  250

Productia stocata  200

Subventii de exploatare    100

Cheltuieli cu amortizari si provizioane 200

Venituri din cedarea activelor 200

Cota de impozit pe profit 25%

Sa se analizeze soldurile intermediare de gestiune si sa se calculeze capacitatea de autofinantare.

Calculul SIG

MC = 300 - 100 = 200 mil. lei

VA = 200 + 700 + 200 - 700 = 400 mil. lei

EBE = 400 + 100 - 150 = 350 mil. lei

profitul de exploatare EBIT = 350 - 200 = 150 mil. lei

profitul curent PC = 150 - 200 = - 50 mil. lei

rezultatul exceptional RE = 200 - 250 = - 50 mil. lei

profit net sau pierdere = - (50+50) = - 100 mil. lei

CAF = 350 - 200 = 150 mil. lei

Sau

CAF = - 100 + 200 - 200 + 250 = 150 mil. lei

ponderea CAF/ VA = 150/400 = 37,5%

NOTA:

o mare parte din valoarea adaugata este consumata chiar in procesul de productie.

indatorarea ridicata de intreprindere (cheltuielile cu dobanzile reprezinta 20% din cifra de afaceri) in conditiile unei profitabilitati scazute a exploatarii (EBE reprezinta 35% din cifra de afaceri) si ale unei politice de investitii intensive se reflecta in pierderi atat la nivelul activitatii curente (pierdere curenta 50 mil. lei) cat si la nivelul intregii activitati (pierdere 100 mil. lei).

marimea resurselor generate de intreprindere prin activitatea pe care o desfasoara este reflectata cel mai bine in CAF:

CAF spre deosebire de profitul net ia in calcul doar veniturile incasabile din care se scad doar cheltuielile platibile.

Marimea profitului net este influentata de marimea veniturilor si cheltuielilor calculate de intreprindere pentru a se asigura recuperarea investitiilor sale (amortizarile) sau pentru a se asigura impotriva riscurilor de depreciere a activelor sale (provizioanele)

Rezultatul activitatii exceptionale (cesiuni de active si subventii pentru investitii) nu reprezinta o componenta a CAF a intreprinderii pastrandu-se astfel caracterul retroductibil al acestui indicator.

Se cunosc urmatoarele date:

sa se calculeze pragul de rentabilitate si efectul de levier:

CA = 10.000 mil. lei (vanzarea produselor = 1.000 mil. lei)

Cheltuieli variabile de exploatare  5.000 mil. lei

Cheltuieli cu amortizarea   000 mil. lei

Cheltuieli fixe cu dobanzile 500 mil. lei

a) Sa se calculeze pragul de rentabilitate al intreprinderii in unitati valorice (CA - prag) si in unitati de volum (productia - prag) la nivelul rezultatului din exploatare, respectiv a rezultatului curent.

b) Valoarea levierelor operational si financiar.

a.  CA prag = ChF/ (1 -V) = 000/ 0,5 = 4.000 mil. lei

V = 5.000/10.000 = 0,5

Q = ChF/ (pu - Cuv) = 000/ (10 -5) = 400 mil. lei

puv = 10.000/1.000 = 10

Cuv = 5.000/1.000 = 5

b. Lo = CA₀/ (CA₀ - CA pr) = 10.000 / 10.000 - 4.000 = 1,66

Lf = CA₀/ (CA₀ - CA pr) = 10.000/ 10.000 - 5.000 = 2

CA pr = ChF + dobanzi/ 1 -V = 000+5.000/0,5 = 5.000 mil. lei

Analiza fluxurilor de numerar

Circuitul fluxurilor de numerar.

Procesul de productie al unei intreprinderii antreneaza un adevarat circuit de fluxuri de numerar.

Caile de transfer a numerarului in cadrul intreprinderii formeaza urmatorul circuit de numerar:

circuitul capacitatii de lucru reflectat in relatia:

numerar  materii prime   stocuri de produse finite creante numerar

salarii

servicii

impozite

taxe

circuitul activelor imobilizate:

numerar mijloace fixe stocuri produse finite creante numerar

circuitul de atragere respectiv de alocare a numerarului:

emisiuni de actiuni   numerar rascumparari de actiuni

contractare de datorii   rambursari de datorii termen lung

achitare datorii de exploatare

atragere de resurse alocare de resurse

Toate aceste circuite se intrepatrund, disfunctionalitatile unuia determinand dezechilibre in lant.

Cauzele ce conduc la dezechilibre ale circuitelor de numerar pot fi:

a) nealocarea corespunzatoare a creantelor care au drept consecinta influenta unor indicatori cum ar fi:

cresterea imprumuturilor si corespunzator a dobanzilor

cresterea costurilor de finantare si de productie

diminuarea numerarului

b) gestionarea necorespunzatoare a stocurilor de materii prime, materiale si produse finite.

c) Cresterea rapida a intreprinderii peste posibilitatile sale de finantare

d) Atragerea de resurse de finantare costisitoare peste posibilitatile existente de rambursare

Pentru identificarea cauzelor a acestor dezechilibre se impune o analiza detaliata a fluxurilor de trezorerie pe sursele de provenienta si alocari.

Marimea variatiilor trezoreriei ofera doar indici privind valoarea cash-flow-urilor care se constituie din diferente intre incasari si plati.

Contul de profit si pierderi reflecta fluxurile de numerar potentiale, marimea rezultatului net a exercitiului financiar fiind deferita de numerarul existent in trezoreria intreprinderii.

Nu se asimileaza fluxurilor de trezorerie:

Venituri si cheltuieli calculate: amortizari si provizioane

Venituri din productia imobilizata sau cea stocata, numai valorificarea ei aduce fluxuri de numerar.

Situatia fluxurilor de trezorerie.

Conform OMF 1752/2005 sunt descrise fluxurile de trezorerie pe intrari si iesiri de numerar, pe tipuri de activitati astfel:

Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare

Fluxurile de numerar din activitatea de investitii

Fluxurile de numerar din activitatea de finantare

Situatia fluxurilor de numerar se prezinta la sfarsitul anului in situatiile financiare anuale pe doua colane - ani precedenti si an curent

Structura tabloului fluxului de numerar pe cele trei activitati se prezinta astfel:

Fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare:

Incasari de la clienti

Plati catre furnizori si angajati

Dobanzi platite

Impozit pe venit platit

Incasari din asigurari impotriva cutremurelor

Trezoreria neta din activitatea de exploatare

Fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii:

Plati achizitionare actiuni

Plati achizitionari imobilizari corporale

Incasari din vanzari imobilizari corporale

Dobanzi incasate

Dividende incasate

Trezoreria neta din activitatea de investitii

Fluxurile de numerar din activitatea de finantare:

Incasari din emisiuni de actiuni

Incasari din imprumuturi pe termen lung

Plata datoriilor aferente leasingului financiar

Dividende platite

Trezoreria neta din activitatea de finantare

Cresterea neta a trezoreriei si a echivalentelor de trezorerie.

Trezoreria si echivalentele de trezorerie la inceputul exercitiului financiar

Trezoreria si echivalentele de trezorerie la sfarsitul exercitiului financiar.

Calculul fluxurilor de trezorerie se realizeaza prin doua metode:

Metode directa

Metoda indirecta

Pe baza informatiilor prezentate in situatia fluxurilor de trezorerie se pot calcula urmatorii indicatori:

1. cash -flow -ul operational:

CF op = PM - rezultatul financiar - Amo - Δ NFR

PM - rezultatul exercitiului fara rezultatul aferent activitati imobilizate)

Amo - cheltuieli cu amortizarea calculate in exercitiul financiar respectiv

Δ NFR - variatia necesarului de fond de rulment

2. cash - flow- ul din activitatea de investitii

CFi = (IMO₀ - AMO)- (IMO₁+ rezultatul aferent vanzarii activelor imobilizate)

IMO₀ - marimea activelor imobilizate din proprietatea intreprinderii la inceputul exercitiului financiar

AMO - cheltuieli cu amortizarea

Valoarea pozitiva a acestui indicator indica realizarea dese investitii ceea ce este echivalent cu intrari de numerar in trezorerie.

Valoarea negativa a acestuia indica alocarea de fonduri de trezorerie pentru investitii.

3. cash - flow - ul din activitatea de finantare

Cffin = ΔCPR + Δ datorii - dividende + rezultatul financiar

ΔCPR = variatia capitalurilor proprii ca urmare a emisiunii de noi actiuni sau a rascumpararii unei parti din actiuni

Δ datorii = variatia marimii imprumuturilor contractate de la terti (majorarea celor existente sau rambursarea unor parti dintre acestea)

La calculul variatiei capitalurilor proprii nu se ia in calcul modificarea capitalurilor proprii ca efect al valorii activelor imobilizate (soldul contului 105)

Variatia datoriilor financiare include in cadrul imprumuturilor contractate de la terti urmatoarele:

imprumuturi din obligatiuni

sume datorate institutiilor de credit

sume datorate societatilor din cadrul grupului

sume datorate pentru interesele de participare.

Valoarea pozitiva a acestui indicator indica alimentarea trezoreriei cu resurse de finantare de la actionari si creditorii acesteia.

4. cash - flow- ul din activitatea totala a intreprinderii:

CF = Δ TN

CF = CF op + CF inv + CF fin

Variatia trezoreriei nete reprezinta marimea pozitiva sau negativa a trezoreriei ca rezultat al intrarilor sau iesirilor de numerar in cursul exercitiului financiar respectiv.

Atunci cand Δ TN < 0 putem avea:

o problema ce tine de politica financiara a intreprinderii din relatia CFfin < 0 sau de politica de investitii din relatia Cfinv > 0 din cadrul intreprinderii in exercitiul financiar respectiv

o problema de gestiune, o insuficienta eficienta a operatiunii de exploatare CFop < 0

Tabloul de utilizari si resurse 

Realizarea unui echilibru financiar presupune o egalitate intre resursele de numerar si cheltuieli, in caz contrar inseamna ca intreprinderea cheltuieste mai mult decat dispune efectiv ceea ce duce la crize de trezorerie.

In cadrul tabloului de resurse - utilizari acestea sunt defalcate in:

surse permanente (pe termen lung)

surse - utilizari ciclice (termen scurt)

Acest tablou de utilizari si resurse s prezinta la sfarsitul anului pe doua coloane: ani precedenti si an curent iar structura lui este:

resurse permanente:

capacitatea de autofinantare

cesiuni sau reduceri de elemente ale activelor imobilizate

cresteri de capitaluri proprii prin emisiuni de actiuni

cresteri de datorii financiare (pe termen lung)

total resurse permanente

utilizari permanente:

distribuirea de dividende

achizitionarea de elemente de active imobilizate

reduceri de capitaluri proprii prin rascumpararea de actiuni

rambursarile de datorii financiare pe termen lung

total utilizari permanente

variatia fondului de rulment (total resurse permanente - total utilizari permanente)

resurse ciclice (pe termen scurt)

diminuarea valorii stocurilor si a productiei in curs de executie

reducerea avansurilor acordate furnizorilor

diminuarea creantelor clienti si a altor creante de exploatare

cresterea avansurilor primite de la clienti

majorarea datoriilor fata de furnizori si a altor datorii de exploatare

cresterea datoriilor catre creditori diversi

total resurse ciclice

utilizari ciclice (termen scurt)

cresterea valorii stocurilor si a productiei in curs de executiei

majorarea avansurilor cordate furnizorilor

majorarea creantelor clienti si a altor creante de exploatare

majorarea creantelor catre debitori diversi

diminuarea datoriilor fata de furnizori si a altor datorii de exploatare

reducerea datoriilor catre creditori diversi

totalul utilizarilor ciclice

variatia necesarului de fond de rulment (total resurse ciclice - total utilizari ciclice)

variatia activelor de trezorerie

variatia pasivelor de trezorerie

variatia trezoreriei nete

Pe baza tabloului de finantare se poate realiza o analiza in dinamica a cash - flow-ului si deci a echilibrului financiar prin:

evidentierea separata ca sursa de finantare pe termen lung a fluxurilor de numerar total rezultat din activitatea intreprinderii utilizand indicatorii de autofinantare (CAF)

CAF = profit net + AMO

printr-o activitate profitabila se poate asigura partial sau total autofinantarea activitatii intreprinderii

asigurarea rentabilitatii fluxului de numerar atrase pe termen lung de la creditori

o rentabilitate scazuta a utilizarii in raport cu costul creeaza probleme de lichiditate si chiar situatii de incapacitate de plata

asigurarea gestionarii eficiente a procesului de productie cu influente asupra fluxului de numerar si a nevoii de fond de rulment.