Rolul reglementarii legale privind motivele de divort in stabilitatea familiei

Rolul reglementarii legale privind motivele de divort in stabilitatea familiei

Fundamenatul stabilitatii casatorieie il constituie esenta morala a acesteia, adica afectiunea si inclinatia reciproca a sotilor, completata cu sentimentuldatoriei morale fata de familie si societate si comunitatea spirituala dintre soti. Ca o consecinta a unitatii dintre interesele personale si cele obstesti, in casatorie, se realizeaza in principiu, armonia dintre datoria morala a sotilor si sentimentele si inclinatiile lor reciproce. Pe de alta parte, fara o comunitate spirituala, fara o mare prietenie intre soti, nici nu poate sa existe cu adevarat o dragoste pe care sa se intemeieze o casatorie trainica. Inca din momentul incheierii casatoriei, sotii isi confrunta profunzimea sentimentelor lor reciproce de afectiune, pretuire si prietenie cu sentimentul raspunderii fata de indatorirea pe care si-o asuma prin intemeierea unei familii, cu toate implicatiile pe care aceasta le comporta.

Dar, in sensul stabilitatii familiei, un rol insemnat revine reglementarii legale privind divortulAceasta reglementare privind desfacerea casatoriei prin divort constituie un puternic mijloc de lupta impotriva atitudinilor usuratice fata de familie si socitate si, toto data, contribuie la formarea unor deprinderi si obisnuinte, in cadrul relatiilor de familie, conforme cu cerintele moralei, pe care le exprima normele dreptului familiei.

Intr-adevar, daca divortul s-ar obtine cu usurinta, fara seriozitate si simtul de raspundere necesar, acest fapt ar putea avea o influenta nefavorabila asupra relatiilor de familie chiar in momentul intemeierii acesteia prin casatorie, in sensul ca intemeierea casatoriei s-ar putea face fara prea multa chibzuinta si spirit de raspundere. Viitorii soti ar putea face aceasta, deoarece ar sti ca vor putea desface casatoria ce o vor incheia fara nici o dificultate. Incheierea unor asemenea casatorii nu ar fi nici in interesul sotilor respective si nici al societatii.

Dimpotriva daca divortul nu este permis, decat pentru motive bine intemeiate, verificate de organul de stat competent, datorita carora continuarea casatoriei  este vadit imposibila pentru cel ce cere desfscerea ei sau prin consimtamantul sotilor, aceasta va avea o influenta pozitiva asupra celor ce vor sa se casatoreasca, atragandu-le atentia asupra importantei pe care o prezinta casatoria si asupra raspunderii pe care si-o asuma prin incheierea ei. O asemenea reglementare legala a divortului este atat in interesul sotilor cat si a societatii.