Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general
Raspunderea pentru lucruri este
reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod civil, text care a fost considerat
penru o buna perioada de timp ca fiind o introducere pentru
reglementarile din alineatele urmatoare. Ulterior s-a ajuns la
concluzia ca acest text consacra un principiu general al
raspunderii pentru lucruri. Domeniul
de aplicare. Pentru antrenarea raspunderii este necesara o
singura conditie speciala: lucrul care a cauzat paguba sa
se fi aflat in acel moment in paza unei persoane. In principiu, trebuie admis
ca aceasta raspundere poate interveni pentru prejudiciul cauzat
de orice lucru, indiferent de natura sa. Practica judiciara admite
constant ca aceasta prvedere legala intervine pentru
prejudiciile cauzate de orice lucruri, cu exceptia celor pentru care
exista reglementari speciale (aeronave, daune nucleare, ruina
edificiului etc.). Nu se poate angaja raspunderea prevazuta de
art. 1001 Cod civil in urmatoarele situatii: lucrul a fot un simplu
instrument al omului in cauzarea prejudiciului (singura solutie fiind de
aceasta data art. 998-999 Cod civil); atunci cand prejudiciul este
cauzat de corpul uman sau de o parte din acesta. In concluzie, raspunderea
pentru lucruri intervine numai in acele cazuri cand lucrul a cauzat paguba in
timpul cat, din anumite motive, a scapat de sub controlul omului, atunci
cand o persoana cauzeaza un prejudiciu unei alte persoane printr-o
folosire inadecvata a lucrului, datorita unei culpe foarte
usoare, precum si in ipoteza in care la baza prejudiciului cauzat de
lucru se afla un caz fortuit.
Notiunea de paza a lucrului. Art. 1000 alin.1 prevede ca
suntem responsabili de prejudiciul cauzat de "lucrurile ce sunt sub paza
noastra". Literatura de specialitate si practica judiciara
au considerat ca textul art. 1000 alin. 1 trebie completat cu prvederle
art. 1001 Cod civil referitor la paza juridica a animalelor. Prin paza juridica se
intelege puterea de directie, control si supraveghere pe care o
persoana o poate exercita in mod independent asupra unui lucru sau animal.
Temeiul pazei juridice consta de regula intr-un drept. Deoarece sunt
si situatii de exceptie, cand un lucru cauzeaza o
paguba aflandu-se de fapt in puterea de directie control si
supraveghere a unei alte persoane, fara nici un temei legitim si
chiar impotriva vointei pazitorului juridic al acesteia, trebuie
sa consideram ca temeiul pazei juridice nu este decat de
regula un drept. Paza
juridica si paza materiala. Paza materiala se
deosebeste de paza juridica prin aceea ca desi este tot o
putere de directie, control si supraveghere pe care o persoana o
exercita asupra unui lucru, ea se realizeaza sub autoritatea pazitorului
juridic. Paza juridica si paza materiala apartin de multe
ori uneia si aceleiasi persoane. Sunt insa situatii in care
paza materiala se exercita de catre o alta persoana
decat pazitorul juridic, de exemplu de catre prepus. Sfera persoanelor care au calitatea de
pazitori juridici: proprietarul lucrului - fata de acesta
opereaza o prezumtie simpla de pazitor juridic; calitatea
sa de paznic nu inceteaza prin neuz, prin pierderea sau abandonarea
lucrului, cat timp o alta persoana nu a dobandit puterea de a
exercita independent directia, controlul si supravegherea acestuia;
cand lucrul se afla in coproprietate, prezumtia priveste pe
toti coproprietarii care trebuie sa raspunda solidar. statul
- pentru lucrurile dintr-o succesiune vacanta, insa numai dupa
expirarea termenului de optiune succesorala; .titularilor drepturilor
reale principale dezmembraminte ale dreptului de proprietate: superficie,
uzufruct, abitatie, servitute aparenta, precum si titularii
drepturilor reale accesorii care au posesia lucrului: creditorul gajist si
retentorul; posesorul lucrului. Transmiterea
si scindarea pazei juridice. Titularul pazei juridice poate
transmite paza juridica printr-un contract cum ar fi: inchirierea,
comodatul, antrepriza, contractul de transport, arenda, concesiune
etc. In aceste situatie, paza juridica a lucrului se considera
ca este scindata intre proprietar sau posesor (in sarcina carora
ramane paza structurii lucrului) si detentor (caruia ii revine
paza utilizarii lucrului). Dupa cum prejudiciul este cauzat de
viciile structurii juridice sau de folosirea sau pastrarea lui
necorespunzatoare, raspunderea revine proprietarului/posesorului sau
detentorului. Persoanele fizice lipsite
de capacitate delictuala nu au calitatea de pazitori juridici
ai lucrurilir ce le apartin, intrucat, navand discernamant, se
considera ca nu pot exercita in mod independent puterea de
directie, control si supraveghere a lucrului. Au insa
aceasta calitate reprezentantii legali ai persoanelor lipsite de
capacitate delictuala care au printre altele si obligatia de
exercitare a directiei, controlului si supravegherii lucrurilor celui
aflat sub ocrotirea lor. Raspunderea pe temeiul art. 1000 alin. 1 Cod
civil poate fi invocata de victima prejudiciului cauzat de lucrul altuia
si de succesorii sai in drepturi. Raspunderea in cazul coliziunii de vehicule: In ipoteza in
care doua sau mai multe vehicule aflate in paza juridica a unor
persoane diferite cauzeaza un prejudiciu unei terte persoane, se va
angaja raspunderea prevazuta de art. 1000 alin. 1 Cod civil
si paznicii juridici vor raspunde solidar conform art. 1003 Cod
civil; In ipoteza in care vehiculele intrate in coliziune isi
cauzeaza reciproc prejudicii, au fost avansate trei solutii: opinia conform careia la stabiliea
raspunderii trebuie sa aplice aceleasi reguli ca si in
situatia in care prejudiciul se datoreaza culpei comune a
faptuitorului si a victimei; solutia neutralizarii
reciproce a raspunderii pentru lucruri, conform careia intervine o
anihilare reciproca a prezumtiilor rezultate din art. 1000 alin.1 Cod
civil si, in consecinta, se revine la regulile generale de
raspundere pentru fapta proprie, in conditiile art. 998-999 Cod
civil; solutia conform careia, fiecare participant fiind in acelasi
timp victima si pazitor juridic al cate unui vehicul intrat in
coliziune, poate invoca impotriva celorlalti raspunderea
reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod civil. Fiecare pazitor juridic
va fi obligat sa repare prejudiciul suferit in urma coliziunii de
catre celalalt. Raspunderea
in situatia in care intre victima si pazitorul juridic al
lucrului exista un raport contractual. Raspunderea pentru
aceste prejudicii trebuie considerata o raspundere contractuala.
Uneori se considera ca atunci cand lucrul a cauzat o
vatamare corporala sau moartea victimei, raspunderea
partii contractante careia ii apartine paza juridica a
structurii lucrului este delictuala si se angajeaza pe temeiul
art. 1000 alin. 1 Cod civil. Raspunderea
in cazul in care lucrul a cauzat prejudiciul cu ocazia efectuarii unui
serviciu gratuit si benevol de catre pazitorul juridic in
favoarea victimei. In aceasta situatie se considera
ca raspunderea pazitorului juridic al lucrului se va angaja pe
temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil. Raspunderea
in ipoteza in care victima a folosit clandestin lucrul aflat in paza
juridica a unei alte persoane. Pentru solutionarea acestei
ipoteze s-au avansat mai multe opinii. In prezent opinia majoritara este
aceea conform careia se poate vorbi de raspundere a paznicului
juridic numai daca sunt intrunite conditiile prevazute de art.
998-999 Cod civil si nu se pot invoca prevederile art. 1000 alin. 1. CONDITIILE SI EFECTELE RASPUNDERII PENTRU
PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI Conditii:
prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre lucru si prejudiciu, si
lucrul sa se afle in paza juridica a unei persoane. Efectele raspunderii. In cazul in
care sunt intrunite conditiile raspunderii pentru lucruri, victima
are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului de la pazitorul juridic
al lucrului. In ipoteza in care lucrul cauzeaza paguba in timp ce paza
materiala se exercita de catre o alta persoana decat
pazitorul juridic al acestuia, victima poate pretinde reparatia de la
pazitorul material in conditiile dreptului comun (art. 998-999 Cod
civil). Pazitorul juridic va avea o actiune in regres fata
de pazitorul material al lucrului in situatia in care s-ar fi putut
angaja si raspunderea celui din urma pentru fapta proprie.
