Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii
si exceptiile de la aceste principii
Clasele de mostenitori si gradele de
rudenie sunt mijloace tehnice-juridice de stabilire a sferei persoanelor
chemate de lege la mostenire. Aceasta sfera este insa si ea destul de extinsa,
iar legea nu doreste o faramitare excesiva a succesiunilor. De aceea, dintre
persoanele cu vocatie legala, legea stabileste o anumita ordine concreta de
chemare la mostenire pe baza a trei principii generale, fiecare dintre acestea
cunoscand unele exceptii. Principiile de stabilire a persoanelor chemate
efectiv la mostenire sunt urmatoarele: Principiul prioritatii clasei de
mostenitori in ordinea stabilita de lege intre mostenitorii din clase diferite-Regula.
Codul civil a impartit rudele defunctului in patru clase de mostenitori,
chemandu-le la mostenire in ordinea acestora. Astfel, daca exista mostenitori
in clasa intai care nu au renuntat la mostenire si care nu sunt nedemni,
acestia inlatura de la succesiune pe mostenitorii din clasele subsecvente.
Mostenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar daca nu exista mostenitori
din clasa intai sau daca acestia sunt renuntatori sau nedemni, cei din clasa a
treia doar daca nu sunt mostenitori din primele doua clase si asa mai departe. Cand
exista mostenitori cu vocatie succesorala din clase diferite, pentru chemarea
efectiva la mostenire esential este criteriul ordinului clasei, iar nu acela al
gradului de rudenie cu defunctul. Asa, de exemplu, nepotul de fiu al
defunctului, ruda de gradul doi, mostenitor facand parte din clasa intai,
inlatura de la mostenire pe tatal defunctului, mostenitor din clasa a doua,
desi acesta din urma este ruda de gradul intai. Dupa un autor, uneori, este
posibila chemarea la mostenire a doua clase de mostenitori in acelasi timp .
Este dat ca exemplu cazul exheredarii mostenitorilor rezervatari dintr-o clasa
prioritara (descendentii sau parintii defunctului), care vor beneficia de
rezerva, neputand fi exheredati in totalitate, in timp ce mostenitorii din
clasa chemata de lege subsecvent la mostenire vor culege restul succesiunii
(cotitatea disponibila) in calitatea lor de mostenitori legali ai defunctului,
iar nu de legatari. Acest punct de vedere este discutabil intrucat pare a nu
tine seama de faptul ca instituirea de legatari poate fi nu numai directa, ci
si implicita, ca rezultat al unei exheredari fara instituire directa de
legatari; conform principiului "exclure, c'est disposer" sau "exhéréder, c'est
instituer", mostenitorii din clasa subsecventa vor mosteni ca legatari, iar nu
ca mostenitori legali, succesiunea fiind in acest caz testamentara (contine o
rezerva si o cotitate disponibila), iar nu legala . Asadar, posibilitatea ca
doua clase de mostenitori sa vina in acelasi timp la succesiune ni se pare
exclusa. Exceptia. Prin derogare de la aceasta regula, conform dispozitiilor
art. 1 din Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor vine la mostenire in
concurs cu fiecare clasa de mostenitori. El nici nu inlatura, dar nici nu este
inlaturat de la mostenire de nici o clasa de mostenitori. Principiul
proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre mostenitorii din aceeasi
clasa-Regula. Principiul prioritatii clasei de mostenitori este completat de
principiul proximitatii gradului de rudenie, conform caruia, in cadrul
aceleiasi clase, rudele in grad mai apropiat cu defunctul inlatura rudele in
grad mai indepartat. Asa, de exemplu, fiul defunctului si nepotul de fiu al defunctului
sunt ambii mostenitori din clasa intai, dar la mostenirea legala a acestuia nu
vor veni amandoi, ci doar fiul defunctului, ruda de gradul intai, care inlatura
de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului, ruda de gradul doi. Tot
astfel, unchiul defunctului, frate al unuia dintre parintii acestuia, ruda de
gradul trei, inlatura de la mostenire pe varul primar al defunctului, ruda de
gradul patru, desi ambii fac parte din clasa a patra de mostenitori. Exceptii.
Principiul proximitatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din
aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua exceptii: in clasa a doua de
mostenitori, conform dispozitiilor art. 671 si 673 C. civ., parintii
defunctului, rude de gradul intai, vin la mostenire impreuna cu colateralii privilegiati,
care pot fi rude de gradul doi (fratii defunctului), trei (nepotii de frate ai
defunctului) sau patru (stranepotii de frate ai defunctului); reprezentarea
succesorala, care permite unei rude in grad mai indepartat cu defunctul sa urce
in locul si gradul unui ascendent predecedat sa mosteneasca in locul acestuia,
constituie si ea o exceptie de la regula mai sus mentionata . Principiul
impartirii mostenirii in parti egale (pe capete) intre rudele din aceeasi clasa
si de acelasi grad-Regula. In cazul in care la mostenire vin mai multi
mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad de rudenie cu defunctul,
mostenirea se imparte pe capete, adica in atatea parti egale cati mostenitori
sunt (art. 669, 670, 674 si 675 C. civ.). De exemplu, daca la mostenire vin
trei fii ai defunctului, acestia vor imparti mostenirea in trei parti egale,
iar daca vin doi frati ai defunctului acestia vor primi fiecare cate o jumatate
din mostenire. Exceptia. De la acest principiu exista o exceptie, si anume,
cazul in care la mostenirea defunctului sunt chemati frati si surori care nu au
aceeasi parinti, situatie in care impartirea mostenirii se va face pe linii,
fratii consangvini (care au comun doar tatal, mamele fiind diferite) si uterini
(care au comuna doar mama, tatii fiind diferiti) culegand mostenirea fratelui
lor decedat doar pe linia (jumatatea) parintelui comun (paterna sau materna,
dupa caz), pe care o impart intre ei in parti egale, in functie de numarul
fratilor ramasi in viata in fiecare din aceste linii, numai fratii buni cu
defunctul (care au aceeasi parinti) culegand mostenirea atat pe linie paterna,
cat si materna, deci mai mult decat fiecare frate consagvin sau uterin in parte
(art.674 C. civ.) .
