QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) - informatii





CAP.I CARACTERISTICI GENERALE


Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg. El este compus dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Acestea sunt astazi in numar de 46. Judecatorii actioneaza la Curte cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Pentru tratarea plangerilor, Curtea este asistata de o grefa compusa in special din juristi care provin din toate statele membre (numiti si "referenti"). Acestia, complet independenti de tara lor de origine, nu reprezinta nici reclamantii nici statele.Curtea functioneaza in baza Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului este un tratat international deschis spre semnare numai statelor member ale Consiliului Europei. Conventia care instituie Curtea si ii organizeaza functionarea, contine o lista de drepturi si garanteaza respectarea acestora de catre state. Totodata, nu toate statele membre au ratificat toate Protocoalele Conventiei. Protocoalele reprezinta texte care au adaugat drepturi suplimentare.



Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii. In acest sens, aceasta trebuie sesizata printr-o plangere (denumita "cerere") depusa de persoane sau, uneori, de state. In cazul in care Curtea constata o incalcare a unuia sau a mai multor drepturi de catre un stat membru, aceasta emite o hotarare. Hotararea este obligatorie, tara in cauza fiind obligata sa o execute[1].



CAP.II ORIGINI SI EVOLUTIE


Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) isi are originile in Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950, semnata la Roma, pe 4 noiembrie si intrata in vigoare in septembrie 1953. Conventia a reprezentat primul efort colectiv in directia impunerii si respectarii drepturilor afirmate de Conventia Universala.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950

La 5 mai 1949, la Strasbourg, a fost semnat Statutul Consiliului Europei ce a intrat in vigoare in 3 august al aceluiasi an. Statutul, semnat de Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Suedia, Regatul Marii Britanii si Irlandei de Nord punea bazele unei organizatii politice supranationale de cooperare interguvernamentala si parlamantara. Scopul declarat al Consiliului este, in conformitate cu art 1 din statut, realizarea unei uniuni mai stranse intre membrii sai, in scopul apararii si promovarii idealurilor si principiilor care constituie ,,mostenirea lor comuna".

Principiile in functie de care-si orienteaza activitatea sunt:

- democratia pluralista,

- respectarea drepturilor omului si statului de drept.

Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor sale fundamentale a fost elaborata de catre Consiliul Europei transpunand din plan ideatic principiile enuntate, in cel al realitatii imediate. Deschisa semnarii la Roma la 4 noiembrie 1950, ea a intrat in vigoare in septembrie 1953.

In spiritul autorilor sai, se actiona astfel pentru luarea primelor masuri enuntate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului din 1948.


Prin Conventia din 1950 au fost create o Comisie Europeana si o Curte Europeana a Drepturilor Omului, prima cu rol de a examina cazurile propuse de statele parti, dar si plangerile individuale contra acelor state care accepta o asemenea procedura printr-o declaratie expresa si ultima cu rol de a examina litigiile care-I sunt supuse de Comisie sau de un stat membu , daca statul vizat a acceptat printr-o declaratie expresa jurisdictia Curtii.


CAP.III SISTEMUL DE ORGANIZARE AL CURTII


III.1 JUDECATORII

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia astfel amendata, se compune dintr-un numar de judecatori egal cu acela al statelor contractante[3]. Acestia sunt alesi de catre Adunarea Parlamentara, cu majoritatea voturilor exprimate, de pe lista prezentata de inaltele parti contractante. Listele trebuie sa cuprinda un numar de trei judecatori, dar nu exista nici o restrictie in ceea ce priveste numarul judecatorilor de aceeasi nationalitate. Judecatorii sunt alesi pe o perioada de 6 ani, dar pentru reinnoirea Curtii, mandatul a jumatate din judecatori expira dupa 3 ani. Desemnarea acestor judecatori se va face imediat dupa alegerea lor, prin tragere la sorti, de catre Secretariatul General al Consiliului Europei.

Presedintele este asistat de cei 2 vicepresedinti care il vor inlocui in cazurile in care acesta este impiedicat sa-si exercite functiile, se afla in vacanta sau la cererea expresa a acestuia. Vicepresedintii Curtii indeplinesc si functia de presedinti de sectie, prezidand sedintele sectiilor si a camerelor din care fac parte.


III.2 GREFA

Serviciile administrative ale Curtii si de asistenta juridica sunt asigurate de catre Grefa. Grefa este compusa din grefe de sectie, in numar egal cu numarul sectiilor Curtii. Grefa este condusa de catre grefier.

Grefierul este ales pentru o perioada de 5 ani si poate fi reales. El nu poate fi indepartat din functiile sale decat daca judecatorii reuniti in sesiunea plenara decid, cu majoritate de 2/3 din numarul judecatorilor alesi in functie ca cel in cauza a incetat sa faca fata conditiilor cerute. El trebuie sa fie audiat in prealabil de Curtea intrunita in plen. Orice judecator poate declansa procedura de revocare. Grefierul raspunde de organizarea si functionarea Grefei, de paza arhivelor Curtii si serveste drept intermediar pentru comunicarile adresate Curtii. Membrii Curtii pot fi asistati de doi consultanti. Acestia vor fi numiti de Secretarul General al Consiliului Europei, cu acordul preseditelui Curtii sau al grefierului si vor trebuii sa aiba calificarea ceruta, ca si experienta practica necesara indeplinirii sarcinilor ce le vor fi incredintate de catre judecatori.



CAP.IV STRUCTURA CURTII


Conform regulamentului, Curtea se divide in 4 sectiuni a caror compozitie fixata pentru 3 ani trebuie sa fie echilibrata atat din punct de vedere geografic cat si din punct de vedere al reprezentarii pe sexe si sa tina cont de diferentele de sisteme juridice existente intre partile contractante. Fiecare sectiune este prezidata de un presedinte, doi presedinti de sectiune fiind in acelasi timp vicepresedinti ai Curtii. Presedintii de sectiune sunt asistati si in anumite cazuri inlocuiti prin vicepresedintii acesteia. Camere de 7 membrii sunt constituite in fiecare sectiune conform unui sistem de rotatie.   


CAP.V FUNCTIONAREA CURTII

Sediul Curtii este fixat la Strasbourg, care este si sediul Consiliului Europei. Curtea poate totusi, atunci cand socoteste ca este util, sa-si exercite functiile in alte locuri de pe teritoriul statelor membre ale Consiului Europei. Marea Camera, camerele si comitetele isi desfasoara activitatea in permanenta. Curtea delibereaza in camera Consiliului. Deliberarile sale raman secrete. Doar judecatorii iau parte la deliberari. Sunt prezenti in camera Consiliului grefierul sau persoana desemnata pentru a-l inlocuii, precum si ceilalti agenti ai grefei si interpretii, a caror asistenta apare ca fiind necesara. Nici o alta persoana nu poate fi admisa decat in baza unei decizii speciale a Curtii. Deciziile Curtii sunt luate cu majoritatea voturilor judecatorilor prezenti. In caz de egalitate de voturi, se repeta votarea, iar daca exista din nou egalitate votul presedintelui este preponderent. Deciziile si hotararile Marii Camere si ale camerelor sunt adoptate cu majoritatea judecatorilor prezenti. Nu se admit abtineri in cazul voturilor definitive care privesc admisibilitatea sau fondul unei cauze.


CAP.VI PROCEDURA IN FATA CURTII






Desfasurarea normala a procedurii intr-o cauza care ajunge la o judecata asupra fondului va fi, in cele mai numeroase cazuri urmatoarea :

introducerea plangerii;

contacte preliminare cu grefa Curtii;

inregistrarea plangerii;

repartizarea catre o camera a plangerii;

desemnarea unui judecator - raportor de catre camera;

examinarea de catre un comitet de 3 membrii;

comunicarea plangerii catre Guvernul respectiv;

depunerea observatiilor si stabilirea faptelor;

audierea;

decizia data de camera asupra admisibilitatii;

posibilitatea de negociere, in vederea unei reglementari pe cale amiabila;

hotararea Curtii.


VI.1.REGULI GENERALE

Cererile de sesizare a Curtii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii care se pot imparti in doua mari categorii:

conditii generale ce trebuie indeplinite de toti petitionarii;

conditii speciale ce privesc o anumita categorie de petitionari - stat sau parte individuala.

Conditiile generale:

Aceste conditii sunt prevazute de art 35 din Conventie si sunt:

epuizarea tuturor cailor de atac interne;

scurgerea unui termen de 6 luni de la reamanerea definitiva a deciziei interne.

Condttii speciale:

Conditii ce trebuie indeplinite de o petitie individuala sunt:

numele, data nasterii, nationalitatea, sexul, profesia si adresa petentului;

numele, profesia si adresa reprezentantului, daca este cazul;

partea sau partile contractante impotriva carora este indreptata petitia;

expunerea succinta a faptelor;

o expunere succinta a violarii normelor Conventiei si a argumentelor pertinente;





obiectul petitiei ca si descrierea cererii unei satisfactii echitabile;

copii ale tuturor documentelor, a deciziilor ce privesc obiectul petitiei.

Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza. Dar cererile pot fi redactate intr-o limba oficiala a statelor contractante. O data ce cererea a fost declarata admisibila, o limba oficiala a Curtii trebuie utilizata, mai putin atunci cand presedintele camerei/ Marii Camere nu da autorizarea de a se continua folosirea limbii in care s-a redactat cererea.


VI.2 PROCEDURA DE EXAMINARE A ADMISIBILITATII

Fiecare petitie individuala este atribuita unei sectiuni, presedintele desemnand un raportor. Dupa un examen preliminar al cauzei raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet de 3 membrii sau de o camera.

Luate cu majoritate, deciziile camerei asupra admisibilitatii trebuie sa fie motivate si facute publice.


VI.3PROCEDURA REFERITOARE LA FOND


O data ce camera a decis sa retina o petitie, sa admita cererea, ea poate invita partile sa trimita probe suplimentare si observatii scrise, inclusiv in ceea ce-l priveste pe reclamant o eventuala cerere de ,,satisfactie echitabila" si sa asiste la audierea publica privind fondul cauzei[5].

Audierea

Presedintele camerei conduce dezbaterile si determina ordinea in care sunt chemati sa ia cuvantul agentii, consultantii si consilierii partilor, martorii, expertii si alte persoane a caror audiere este decisa de camera sau de catre presedinte sunt convocati de catre grefier.

Orice judecator poate pune intrebari agentilor, consultantilor si consilierilor partilor, petentului, martorilor, expertilor ca si oricarei persoane care se prezinta in fata camerei.


Procedura in fata Marii Camere

Un colegiu de 5 judecatori ai Marii Camere, constituit in conformitate cu art 24&6 al regulamentului examineaza cererea pe baza dosarului existent. El nu o retine decat daca estimeaza ca acea cauza ridica intr-adevar o asemenea problema. Decizia de respingere a cererii nu trebuie sa fie motivata.

Atunci cand colegiul retine cererea, Marea Camera statueaza printr-o hotarare.



VI.4 HOTARARILE CURTII


Camerele iau hotarari cu majoritate de voturi. Fiecare judecator care ia parte la examinarea cazului are dreptul de a anexa hotararii fie opinia sa separata (concordanta sau diferita), fie o simpla declaratie de dezacord. In decurs de trei luni de la data pronuntarii hotararii unei camere, oricare parte poate solicita ca afacerea sa fie deferita Marii Camere daca ea ridica o problema grava referitoare la interpretarea sau la aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale sau o problema grava cu caracter general. Astfel de cereri sunt examinate de un colgiu de 5 judecatori ai Marii Camere, compus din presedintele Curtii, presedintii sectiilor, cu exceptia presedintelui sectiunii de care apartine camera care a emis hotararea si un alt judecator ales, prin rotatie, dintre judecatorii care nu au fost membrii camerei initiale.

Hotararea camerei devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau inainte daca partile declara ca nu au intentia de a face apel la Marea Camera sau daca colegiul de judecatori a respins asemenea cerere. Daca colegiul accepta cererea, Marea Camera se pronunta asupra cazului cu majoritate de voturi sub forma unei hotarari care este definitiva. Toate hotararile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate interesate.


VI.5 AVIZELE CONSULTATIVE


Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa dea avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Conventiei si a Protocoalelor sale.

Hotararea Comitetului Ministrilor de a cere avizul Curtii este luata cu majoritate de voturi.

Cererile de opinii consultative sunt examintate de Marea Camera ale carei opinii sunt emise cu majoritate de voturi. Fiecare judecator poate sa-I anexeze fie expozeul opiniei sale separate - concordanta sau diferita - fie o simpla declaratie de dezacord.


BIBLIOGRAFIE GENERALA



Convetia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, amendata prin Protocolul nr 11, intrata in vigoare la 1 noiembrie 1998.

Protocolul nr. 11 la Conventia de Aparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. - revista ,,Drepturile Omului'' anul IV nr. 2/1994

Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata si proclamata de Adunarea Generala a ONU prin rezolutia 217 A (III) din 10 decembrie 1948

Pactul international cu privire la Drepturile Economice, Sociale si Culturale adoptat si deschis spre semnare de Adunarea generala a Natiunilor Unite la 16 dec. 1966 prin Rezolutia 2200 A (XXI).

Statutul Consiliului Europei semnat la Londra in 5 mai 1949, intrat in vigoare la 3 august 1949, modificat prin procesele verbale ale Secretarului general al Consiliului Europei.





Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: adoptat la Paris la 20 martie 1952, intrat in vigoare la 18 mai 1954.

Victor Dan Zlatescu, Irina Moroianu Zlatescu ,,Drepturile omului in actiune" - IRDO, Bucuresti 1994

Vincent Berger ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului" - IRDO, Bucuresti 1998

Irina Moroianu Zlatescu, Emil Marinache, Rodica Serbanescu, Ion Oancea - ,,Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte" , IRDO, Bucuresti 1999:

vol I - Instrumente universale;

vol II - Instrumente regionale.

Nicolae Ecobescu, Anda Filip, Nicolae Micu (IRSI) si Mirella Hageopol, Mariana Nitelea, Sandra Ecobescu (CID- CE) - ,,Manualul Consiliului Europei" - Centrul de Informare si Documentare al Consiliului Europei la Bucuresti, Bucuresti 1999

Dr Ion Diaconu ,,Drepturile omului" - IRDO, Bucuresti, 1993

Victor Luncan, Victor Duculescu ,,Drepturile omului - studiu introductiv, culegere de documente internationale si acte normative de drept intern" - Partea I si II, LUMINA LEX, 1993

Marin Voicu - Prefata la ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului" - prima editie in limba romana, 1997, IRDO, Bucuresti

Vincent Berger - prefata la ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului", IRDO, Bucuresti, 1997

https://www.dhcour.coe.fr/

https://europa.eu.int/abc/rights_fr.htm

https://europa.eu.int/celex/htm/celex_fr.htm





Convetia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, amendata prin Protocolul nr 11, intrata in vigoare la 1 noiembrie 1998

Convetia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, amendata prin Protocolul nr 11, intrata in vigoare la 1 noiembrie 1998.

Protocolul nr. 11 la Conventia de Aparare a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. - revista ,,Drepturile Omului'' anul IV nr. 2/1994

Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata si proclamata de Adunarea Generala a ONU prin rezolutia 217 A (III) din 10 decembrie 1948


Statutul Consiliului Europei semnat la Londra in 5 mai 1949, intrat in vigoare la 3 august 1949, modificat prin procesele verbale ale Secretarului general al Consiliului Europei.


Dr Ion Diaconu ,,Drepturile omului" - IRDO, Bucuresti, 1993


Marin Voicu - Prefata la ,,Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului" - prima editie in limba romana, 1997, IRDO, Bucuresti


Irina Moroianu Zlatescu, Emil Marinache, Rodica Serbanescu, Ion Oancea - ,,Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte" , IRDO, Bucuresti 1999, vol II - Instrumente regionale



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }