QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Actiunea in revendicare mobiliara








Actiunea in revendicare mobiliara

Revendicarea bunurilor mobile se deosebeste de revendicarea bunurilor imobile, fiind supusa unor reguli care stabilesc un regim juridic diferit.  Dupa felul cum este reglementata dovada proprietatii in materia bunurilor mobile, revendicarea acestora apare practic imposibila. Astfel, potrivit Codului civil, „lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara a fi trebuinta de vreo scurgere de timp”. „Cu toate acestea, cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru, poate sa-l revendice, in curs de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau i s-a furat, de la cel care care-l gaseste, ramanand acestuia recurs in contra celui de la care-l are”. Codul civil instituie o prezumtie absoluta (juris et de jure) de proprietate. Astfel, valoarea oricarei probe care ar fi invocata de reclamant ar fi fara rezultat de indata ce paratul, reuseste sa faca dovada bunei credinte. Prezumtia absoluta de proprietate instituita in favoarea posesorului de buna credinta al bunului mobil, paralizeaza orice actiune in revendicare, cu exceptia celei indreptate impotriva posesorului de buna credinta care a dobandit bunul de la gasitor sau hot. REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOT, GASITOR SAU TERTUL DOBANDITOR DE REA-CREDINTA Dovedirea de catre reclamant a dreptului sau de proprietate este suficienta prin ea insasi sa conduca la admiterea actiunii in revendicare, fie ca bunul mobil se afla la autorul furtului sau la cel care si-a insusit bunul gasit, fie ca se afla la o alta persoana care este de rea-credinta. Reaua credinta rezida in aceea ca aceasta persoana a intrat in posesia bunului in conditii in care a cunoscut sau putea sa cunoasca imprejurarea ca a dobandit dreptul de proprietate asupra bunului. De exemplu, ipoteza dobandirii bunului mobil de catre posesorul actual de la o persoana despre care stie sau ar fi trebuit sa stie ca nu are calitatea de proprietar. Paratul posesor de rea-credinta al bunului mobil poate sa paralizeze actiunea in revendicare prin invocarea prescriptiei achizitive de 30 de ani. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE DE LA TERTUL DOBANDITOR, POSESOR DE BUNA-CREDINTA Art. 1909 alin. 1 C. civ. dispune: „lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp”. Textul este contradictoriu, intrucat pe de o parte, se evoca o dobandire prin efectul prescriptiei, in timp ce, pe de alta parte, se arata ca nu este necesara scurgerea timpului, conditie esentiala a prescriptiei. In realitate, prin aceasta formulare improprie, legiuitorul a urmarit sa confere posesiei in materie mobiliara o forta probatorie speciala, considerand simplul fapt al posesiei ca fiind un adevarat titlu de proprietate care nu poate fi contracarat. Cu alte cuvinte, daca sunt intrunite unele conditii privitoare la bunuri, persoane si la posesia tertului dobanditor, posesia acestuia capata valoarea unei prezumtii absolute de proprietate, cu consecinta respingerii actiunii in revendicare intentate de catre adevaratul proprietar. Conditii privitoare la bunuri. Bunurile in privinta carora se aplica art. 1909 alin. 1 C. civ. sunt: bunurile mobile corporale, acestea fiind susceptibile de o posesie efectiva. In mod exceptional, prezumtia absoluta de proprietate se poate naste in privinta unui bun mobil incorporal. Este cazul titlului la purtator - o obligatiune, de ex. emisa de stat ori de o societate comerciala pe actiuni - deoarece se intra in posesia efectiva a unui inscris ce constituie suportul material in care se corporalizeaza un bun incorporal, si anume un drept de creanta; bunul mobil trebuie sa fie privit in mod individual, art. 1909 alin. 1 C. civ. nefiind incident asupra universalitatilor juridice de ex. o succesiune mobiliara; bunurile mobile aflate in proprietatea publica a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale nu-si pot schimba aceasta situatie juridica prin invocarea art. 1909 alin. 1 C. civ. de catre un tert dobanditor de buna-credinta al unui astfel de bun; bunul mobil sa nu faca parte din categoria bunurilor supuse inmatricularii, precum navele, aeronavele etc. Conditii privitoare la persoane. Art. 1909 alin. 1 Cod civil trebuie interpretat ca referindu-se la dobandirea proprietatii bunului mobil de catre tertul dobanditor care, cu buna-credinta, intra in posesia acestuia ca urmare a instrainarii sale de catre un detentor precar in favoarea caruia adevaratul proprietar s-a desesizat in mod voluntar. Ex. proprietarul bunului mobil il inchiriaza unei persoane a carei calitate de detentor precar o evidentiaza obligatia de restituire a bunului izvorata din contractul de locatiune. Cu incalcarea acestei obligatii, locatarul instraineaza bunul catre o terta persoana care intra in posesie, avand convingerea ca a dobandit bunul de la adevaratul proprietar. Asadar, singura persoana indrituita sa se prevaleze de prezumtia absoluta de proprietate consacrata in art. 1909 alin. 1 C. civ. este tertul dobanditor de buna-credinta, care a intrat in posesia efectiva a bunului mobil. Drept urmare, actiunea in revendicare va fi respinsa independent de proba pe care reclamantul ar face-o cu privire la dreptul sau de proprietate. Daca tertul a dobandit bunul chiar de la adevaratul proprietar, temeiul dobandirii dreptului il va constitui nu prezumtia absoluta de proprietate, ci conventia translativa de proprietate. Este necesar sa se fi produs o desesizare voluntara din partea adevaratului proprietar. O desesizare involuntara, constand intr-un furt sau o pierdere a bunului ulterior va atrage incidenta art. 1 909 alin. 2 C. civ. Detentorul precar nu poate invoca in beneficiul sau art. 1909 alin. 1 C. civ. intrucat el este tinut, in general, pe temeiul contractului incheiat cu adevaratul proprietar, sa restituie bunul mobil adevaratului proprietar. Conditii privitoare la posesia tertului dobanditor. Tertul dobanditor poate invoca art. 1909 alin. 1 C. civ. numai daca posesia sa este reala, utila si de buna-credinta. Cele trei trasaturi trebuie intrunite in mod cumulativ. O posesie reala este aceea care presupune coexistenta la un moment dat asupra aceleiasi persoane a ambelor elemente ale posesiei, si anume animus si corpus. Art. 1909 alin. 1 C. civ. nu-si va gasi aplicarea atunci cand tertul dobanditor stapaneste corpore alieno, adica nu a capatat inca detentiunea materiala a bunului desi a incheiat actul juridic translativ cu detentorul precar. Posesia utila este posesia continua, pasnica, publica si precara. Problema continuitatii nu se pune in acest context in care dobandirea dreptului de proprietate de catre tert este efectul asa-numitei „prescriptii instantanee”, iar violenta posesiei face destul de greu de conceput indeplinirea celei de-a treia conditii a posesiei, conditia bunei-credinte. Utilitatea posesiei se prezuma relativ, pana la proba contrarie facuta de persoana interesata, care, in cazul nostru, este adevaratul proprietar. Prin posesie de buna-credinta in materia prescriptiei instantanee se intelege posesia exercitata de o persoana care are convingerea sincera ca a dobandit bunul mobil nu de la un simplu detentor precar, ci de la adevaratul proprietar al acestuia.  Pentru a produce efectul „prescriptiei instantanee”, este suficient ca buna-credinta sa existe la momentul intrarii in posesia efectiva a bunului. Proba bunei-credinte se face printr-o prezumtie relativa legala, C. civ. aratand ca „buna-credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua-credinta”. O problema controversata, a fost aceea daca, distinct de buna-credinta, tertul dobanditor trebuie sa aiba un just titlu, adica un act juridic translativ de proprietate viciat prin faptul ca nu provine de la adevaratul proprietar. S-a conturat un raspuns negativ, admitandu-se, in acest mod, ca justul titlu, ca element component al bunei-credinte, poate fi putativ, in sensul de a exista numai in imaginatia posesorului. Spre exemplu, tertul dobanditor crede ca intrarea sa in posesie are la baza un contract de vanzare-cumparare care, in realitate, nu s-a incheiat. Interesul discutiei se refera la continutul probei, caci in includerea justului titlu in sfera bunei credinte determina posibilitatea ca, prin prezumarea existentei celui de-al doilea element, sa se ajunga la dovedirea celui dintai. Cu alte cuvinte, tertul dobanditor nu va fi pus in situatia de aproba in mod distinct existenta justului titlu. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERTUL DOBANDITOR DE BUNA-CREDINTA Sediul materiei se afla in art. 1909 alin. 2 C. civ. Conform acestui text de lege, cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru, poate sa-l revendice, in curs de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau cand i s-a furat, de la cel la care-l gaseste, ramanand acestuia recurs in contra celui de la care-l are. Potrivit acestei dispozitii legale, actiunea in revendicare va fi intentata cu succes de catre adevaratul proprietar daca va fi indeplinit termenul mentionat, nemai operand „prescriptia instantanee”.Conditii generale de aplicare a art. 1909 alin. 2 C. civ. Sunt valabile pentru aplicarea acestei dispozitii legale conditiile privitoare la bunuri, precum si acelea care se refera la posesia tertului dobanditor. Aceasta inseamna, printre altele, ca buna-credinta a tertului dobanditor, chiar daca nu mai este atat de eficace incat sa paralizeze actiunea in revendicarea intentata de proprietar in trei ani de la data pierderii sau a furtului, este, in orice caz, indispensabila pentru a-i asigura „recursul” impotriva hotului sau gasitorului de la care a dobandit bunul. Per a contrario, daca tertul a cunoscut sau trebuia sa fi cunoscut ca a tratat cu un neproprietar, nu va putea, dupa ce va fi fost evins de catre adevaratul proprietar, sa se regreseze impotriva hotului sau a gasitorului. Conditii speciale de aplicare a art. 1909 alin. 2 C. civ. Elementele de diferentiere se manifesta la nivelul conditiilor privitoare la persoane, fiind vorba de calitatea persoanei care instraineaza tertului bunul mobil, precum si din punctul de vedere al termenului de trei ani, termen a carui depasire conduce la respingerea actiunii in revendicare. Tertul dobandeste bunul de la hot sau de la cel care si-a insusit nelegitim bunul pierdut de catre adevaratul proprietar. Nu mai suntem deci in prezenta unei desesizari voluntare, produse in temeiul unui contract prin care bunul se incredinteaza temporar unui detentor precar. Pe de alta parte, bunul nu se afla la momentul introducerii actiunii in revendicare la hot sau la gasitor, caci, in aceste situatii actiunea in revendicare mobiliara se deruleaza in regimul dreptului comun, fiind in consecinta, imprescriptibila. Cu insusirea bunului prin savarsirea infractiuni de furt este asimilata desesizarea produsa pe calea talhariei ori pe aceea a pirateriei.  Actiunea in revendicare va fi admisa numai daca introducerea acesteia va avea loc in termen de trei ani de la data furtului sau, dupa caz, a pierderii. Termenului de trei ani a fost apreciat ca fiind un termen de decadere. Astfel, actiunea in revendicare mobiliara va fi admisa daca adevaratul proprietar o introduce in maximum trei ani de la data pierderii sau furtului, precum si daca dovedeste dreptul de proprietate asupra bunului, iesirea, fara voia sa, a bunului din posesia sa, identitatea dintre bunul revendicat si bunul pierdut ori furat. REVENDICAREA BUNURILOR MOBILE PIERDUTE SAU FURATE DE LA TERTUL DE BUNA-CREDINTA CARE LE-A DOBANDIT IN ANUMITE CONDITII Art. 1910 C.  civ. precizeaza ca „daca posesorul actual al lucrului, furat sau pierdut l-a cumparat la balci sau la targ, sau la o vindere publica, sau de la un negutator care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate sa ia inapoi decat intorcand posesorului pretul ce l-a costat”. Ca si in ipoteza reglementata in art. 1909 alin. 2 C. civ., actiunea in revendicare mobiliara este admisa, dar proprietarul va trebui sa plateasca tertului o suma de bani egala cu pretul pe care acesta l-a platit pentru a dobandi bunul respectiv. Aceasta suma va putea fi recuperata de la hot sau de la gasitor pe calea unei actiuni in despagubiri introduse ulterior impotriva acestuia de catre adevara tul proprietar. Art. 1910 C. civ. cuprinde in domeniul sau de aplicare conditiile privitoare la bunuri, posesia tertului dobanditor, desesizarea involuntara si termenul de trei ani. Regula speciala instituita de art. 1910 va fi incidenta atunci cand tertul a dobandit bunul mobil intr-un spatiu in care se deruleaza in mod obisnuit operatii de instrainare a unor bunuri de aceeasi natura (de exemplu, bursa de marfuri), in cadrul unei vanzari prin licitatie publica sau de la o persoana, fizica sau juridica, ce are calitatea de subiect de drept comercial, exercitata in legatura cu asemenea bunuri.Asadar, legiuitorul a considerat ca dobandirea bunului in conditii care, prin natura lor sunt susceptibile de a intari buna-credinta a tertului ramane insuficienta pentru a justifica actiunea unei „prescriptii instantanee”, insa este apta sa-l protejeze pe tert de riscul insolvabilitatii hotului sau a gasitorului. Acest risc este intotdeauna asumat de persoana care are la indemana regresul impotriva hotului sau a gasitorului, aceasta persoana urmand a fi proprietarul si nu tertul caci acesta din urma poate pretinde proprietarului insusi restituirea sumei platite hotului sau gasitorului cu titlu de pret.






{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat