QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Eminescu








Ea valorfica simboluri consacrate, dar genereaza deopotriva metafore sclipitoare si neasteptate, prin asocieri de cuvinte sau prin identitati noi date unor termeni. Este insa o opera unitara care sta marturie pentru generatiile ce vor urma geniului innascut al poporului nostru, pentru ca poezia eminesciana se naste din sevele pamantului romanesc.
Cunoscand consacrarea intr-o perioada cand curentul initiat de romantici isi traia ultimele clipe de glorie, inegalabilul poet reinvie miscarea romantica, dovada cea mai graitoare fiind felul in care manuscrisele sale sunt cercetate de oamenii de litere din toate colturile lumii. Eminescu preia o serie de mituri si motive din literatura universala, pe care le imbina insa cu rezultatele indelungatelor sale studii, derulate sub impulsul de a defini sub o forma concreta si precisa, niste coordonate tipic romanesti, pentru a aborda diferite concepte. Aceste concepte se refera fie la forma pe care trebuie sa o imbrace poezia in functie de ideile pe care le exprima, fie la unele tematici filozifice care pot fi folosite in poezie cand se fac analogii sau in cazul simbolurilor.
Mihai Eminescu valorifica in opera sa, stiinta, filozofia, ritmul istoric al veacului si intelepciunea anticilor. Ca individ inzestrat cu o inteligenta iesita din comun, a abordat in profunzime teme universale, dintre care din punct de vedere stiintific sunt de mentionat: timpul, ca lait motivul sau supratema operei sale si cosmicul prezent in opere ca "Scrisoarea I ", " La steua ", "Luceafarul ", prin concepte precum: infinitul, geneze sau prabusiri cosmice, luna, soarele, stelele, luceferii, cerul, zborul intergalactic, haosul, muzica sferelor.
In afara de poezii, Eminescu are preocupari ce ni s-ar parea curioase, daca n-am cunoaste firea insetata de absolut a poetului. Nevoia interna de unitate in explicarea universului impinsese pe acest spirit speculativ sa caute abstractiunile necesare in stiinte, mecanica si astronomie.
In caietele de scoala, Eminescu isi facea insemnari dupa publicatii stiintifice, copiind observatii fizice asupra calorimetriei, a caldurii corpurilor, a legilor miscarii, fortei centrifuge si alte asemenea probleme.
Deaoarece aceste stiinte isi exprima legile in ecuatii numerice, Eminescu este determinat sa se initieze in misterele calculului diferentiat. Studiul matematicilor, ce fusese in copilarie atat de urzit, i se parea acum usor si unic instrument de formulare a legilor cosmosului.
Caietele poetului au scos la iveala consultatii privind “legea atractiei”, nume de fizicieni Galilei, Newton, Watt, Bernoulli.

In literatura romana nu se cunoaste o incercare similara de fundamentare stiintifica a programului literar propriu. Este de
subliniat inca o data valoarea confesiunii epistolare lui Eminescu despre preocuparea vietii sale: stiintifica si literara.
Unitatea lumii apare in chiar temeiul realitatii ei, iar aceasta este " capacitate de actiune ", "relatie activa fundamentala ".

"Realitatea ca actiune unitara " a Universului se recunoaste, (scrie mai departe Mircea Florian), in legea conservarii si transformarii energiei.
Incidenta gandirii eminesciene cu principiul lui Mayer si Clausius a fost neasteptat de fertila, cum o dovedesc cercetarile din ultimele decenii. De aceea, incepem sa intelegem altfel insemnarile ( unele inca enigmatice ) din "Fragmentariul " poetului: "Teoria ecuatiunii universale ", "Timpul o idee ce leaga fapta de fapta ", "Puterea noastra, care nu-i decat o fractiune din puterea constanta a sistemului solar ", "O dinamica de puteri este viata omenirii ".


Miscarea este definita, in reflectiile pe marginea lecturilor stiintifice, drept modalitate de echilibrare continua a cantitatilor de energie proprii, fiecarui atom ( in acord cu ideea de constanta a energiei universale-principiul Mayer-Clausius ). Cum "fiece atom e un individ care sta in legatura cu toate ", miscarea unuia intr-o directie determina miscarea altuia in sens opus si aceasta la infinit. "Valuri, valuri "-subliniaza poetul inca o data caracterul ondulator al miscarii cosmice. Sa notam in teresanta sa viziune asupra aparitiei ritmului in creatiile spiritului: "Dar miscarea ditrecta a stelei se preface parte in launtrul nostru intr-o miscare ondulata, muzica sau un alt produs ".

Se intelege de aici ca miscarea in linie dreapta se intampla in spatiul infinit. In perspectiva infinita chiar si miscarea rotatorie tinde spre linia dreapta (prin inmultirea la nesfarsit a punctelor din care se alcatuieste circumferinta).
" Miscarea ondulata " este caracteristica spatiului marginit. Ea rezulta din tendinta permanenta de echilibrare a energiilor individuale, din necesitatea de "coadaptare " a oricarei miscari la linia generala de miscare, cum noteaza poetul cu alta ocazie.
Poezia "La steua " publicata in "Convorbiri literare "
in decembrie 1886, apartinand astfel periodei de maturitate a poetului, scrisa intr-un limbaj de o tulburatoare claritate si simplitate, este din punct de vedere al incadrarii literare o meditatie. Specie a genului liric aparuta inca din antichitate, dar cunoscand o maxima dezvoltare in romantism si o noua stralucire in poezia moderna, meditatia apartine liricii filozofice, dand expresie poetica unor experiente intelectuale fundamentale in legatura cu teme majore ale Universului si ale vietii umane.
Opera in discutie este o meditatie pe tema filozofica a vietii umane-imensele distante cosmice masurate in ani lumina. Poetica este in acest caz uluitoarea senzatie a despartirii,a unui complex spatiu-timp in care perceptiile noastre ne arata ca prezente astre pot fi demult disparute. Ultima strofa realizeaza legatura dintre planul cosmic si cel uman, acesta constand in compararea fenomenului cosmic cu trairile sufletesti: iubirea pierduta resimtita in prezent cu aceeasi intensitate de la inceputurile ei.
Ca sa intelegem continutul fizic al poeziei, trebuie sa stim ca: viteza luminii, oricat de mare, este totusi finita si ca departarea stelelor de noi este atat de mare, incat pentru evaluarea ei se intrebuinteaza ca unitate de masura anul lumina, care reprezinta distanta parcursa de lumina intr-un an (anul lunina este egal cu aproximativ noua bilioane si jumatate de kilometri).
Steaua cea mai apropiata de Pamant este Alfa Centauri care se gaseste la 4,3 ani lumina de noi. Departarea stelei celei mai stralucitoare Sirius, din constelatia Canis Major este la 8,6 ani lumina. Insa stelele din Calea Lactee se gasesc la o departare de 3000 pana la 10000 de ani lumina. Stelele care alcatuiesc nebuloasele cele mai indepartate sunt la un milion de ani lumina de noi. Stelele, dupa cercetarile recente ale astrofizicii, sunt corpuri ceresti care nu sunt vesnice ci se formeaza si se transforma. Deci e posibil sa se spuna ca steua "s-a stins in drum ", dar noi inca o observam ca existenta "iar raza ei abia acum luci vederii noastre ", deoarece razele emise de stea sunt percepute de noi.
O stea care ia nastere si incepe sa emita raze luminoase va fi observata de noi abia dupa ce aceste raze au strabatut distantele enorme ale Universului. Intr-adevar este posibil ca o stea sa existe si noi totusi sa o zarim decat cu o anumita intarziere de timp "era pe cand nu s-a zarit ".

Starea fizica a unei stele observata este starea ei in timpul emisiei radiatiilor luminoase si nicidecum starea ei actuala, corespunzatoare sosirii radiatiilor la noi. Se poate deci intampla ca steua pe care o vedem astazi sa fie transformata sau disparuta de mult in urma unei catastrofe comice "Azi o vedem, si nu e ".


Prima strofa fixeaza distanta care separa "steua care-a rasarit " de lumea muritorilor de rand care incearca sa descifreze tainele Universului.
Poetul creaza aceasta imagine a omului doritor de cunoastere, intr-un vast neant, cu intentiile de a sublinia rolul sau nesemnificativ in marea ordine universala. Incercarea de a descifra tainele stelei ce tocmai a rasarit este echivalenta cu nereusita pentru ca acest lucru reprezinta fixarea unui tel imposibil de atins, ce pare tot mai indepartat, odata cu scurgerea timpului.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat