QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

AMENAJAREA CURSURILOR DE APA





Formarea vailor se datoreaza atat fortelor interioare, adica ondulatiilor de mari intinderi, deplasarilor sau faliilor, cat si fortelor exterioare, adica dezagregarilor. Acestea din urma se produc pe de o parte din cauza circuitului apei si diferentelor de temperatura, iar pe de alta parte, descompunerilor rocilor, care sufera modificari chimice; sfaramarilor rocilor (pe cale mecanica) si in sfarsit, dizolvarilor rocilor sub actiunea apei de suprafata sau a celei subterane.

Vaile cu versanti inclinati si in general largi, se intalnesc intre doua lanturi de munti, constituind “vaile principale longitudinale”. Cele mai inguste, cu pereti abrupti si perpendiculari, care strapung lanturile muntoase, constituie “vaile transversale”. Vaile confluente, situate de ambele parti ale unei asemenea vai secundare, pot avea, fie directia pe versantul principal, fie o directie contrara.
Degradarile la suprafata se produc prin alunecarea rocilor dislocate in prealabil, datorita gravitatiei sau actiunii apelor de suprafata sau subterane.

Alunecarile de teren se datoreaza faramitarii rocilor din cauza slabirii legaturii dintre partile constitutive (inghet). Cand sunt complet saturate cu apa, mase intregi de roci se pravalesc si formeaza grohotisuri. Acestea, faramitate, netezesc cu timpul coastele, umplu vaile si produc modificari in profilul in lung al cursurilor de apa. In cazul spalarii, predomina actiunea de eroziune a apei superficiale. Sfaramiturile rocilor supuse actiunii de eroziune nu au muchiile ascutite cum le au acelea supuse influentei apei de rau.. Eroziunea depinde de panta, de intensitatea si de frecventa precipitatiilor, de compozitia rocilor, de clima si de vegetatie.
Eroziunea se manifesta prin atacarea albiei fie in adancime, fie pe coste laterale, de catre apele care se scurg. Ca urmare, dupa felul eroziunii, se produc mai multe feluri de depuneri datorita materiilor transportate.


FORMAREA VAILOR SI A CURSURILOR DE APA:

Forma in plan, profilul in lung si profilele transversale constituie principalele caracteristici ale cursurilor de apa.
Modificarile profilului transversal se produc in zonele de separatie dintre straturile de roci tari si cele de roci slabe. Clima uscata faciliteaza formarea de maluri abrupte (terase, canioane). Faliile dau malurilor diferite inclinari, atat pe un versant cat si pe celalalt.
Profilul in lung dintre izvor si varsare prezinta pante din ce in ce mai mici spre aval, ori este impartit in trepte, datorita constructiei terenului, ridicarii unui baraj transversal, scufundarii unei portiuni a vaii sau datorita duritatii foarte mari a rocilor.
Traseul rectiliniu al unei vai indica o panta mare sau o scurgere peste o roca putin rezistenta. Ondulatiile iau nastere cand cursul de apa strapunge succesiv orici slabe si tari. In acest caz. Eroziunea in adancime este mult mai putin intensa decat eroziunea laterala. Fenomenul se observa foarte bine la cursurile de ape cu meandre, in vaile cu tendinta de impotmolire. Prin eroziunile laterale ale peretilor vailor in forma de V, iau nastere vai sinuoase. Sinuozitatile vailor astfel formate au malurile exterioare abrupte, iar cele interioare usor inclinate. Ele taie cate un pinten, care apoi ramane ca un masiv ocolit de cursul de apa. Meandrele cursurilor de apa se largesc si se inmultesc spre aval.


C. SCURGEREA APEI:

In cursurile de apa cu scurgere libera, apa se misca turbulent, iar pe portiunile rectilinii cu sectiuni regulate, aproape laminar. Suprafata de apa in sectiune este orizontala. O unda de suprafata se poate propaga in amonte numai pe apa in regim lent. Daca sectiunea variaza, in scurgerea lenta se formeaza remuul (pozitiv sau negativ). Trecerea de la scurgerea rapida la cea lenta se face printr-un salt de apa sau prin forme ondulatorii ale suprafetei apei.
Intr-o albie de rau avand aceeasi sectiune si aceeasi panta nu este posibila trecerea de la regimul lent la acela rapid. Printr-o frangere de panta se poate provoca in amonte un regim lent, iar in aval un regim rapid (deasemenea si prin modificarile rugozitatii). Trecere de la regimul rapid la regimul lent se poate face in punctul de intersectie al celor doua linii de energie (saltul).
Linia neregulata a malurilor formeaza vartejuri, care nu participa la scurgere. Latimea activa este determinata prin limita dintre curent si vartej. Acelasi fenomen apare in vecinatatea epiurilor, la intrarea in porturi si la alte neregularitati asemanatoare ale liniei malurilor.
In cazul sectiunilor regulate si pe portiuni rectilinii, vitezele sunt maxime la suprafata si aproximative in mijlocul cursului de apa. Ele descresc catre margini si catre fund. Liniile de viteza egala se traseaza pe baza masuratorilor de viteza.
La cursurile de apa, panta superficiala este considerata de obicei constanta sau variabila in limite restranse.
In amenajarea cursurilor de apa curgatoare, se are in vedere si un alt element, constituit de miscarea materiilor solide in cursul de apa. Forta de tarare care actioneaza asupra fundului de apa este cauza miscarii nisipului, prundisului si bolovanilor care se afla pe fund. In acest context trebuie remarcat fenomenul in urma caruia pietrele mari si izolate de pe fund sunt miscate de curentul apei, in timp ce particulele fine de nisip ale fundului, raman nemiscate.
Tot forta de tarare este cea care explica si faptul ca apele mari si repezi raman totusi limpezi, atata timp cat adancimea este inca redusa.
Granulatia debitului tarat nu este uniforma nici macar pe o scurta portiune a cursului de apa, deoarece modificarile directiei curentului provoaca o sortare, care este cu atat mai pronuntata cu cat curentul isi schimba mai brusc directia. Deosebirile principale de granulatie la diferite adancimi ale bancului lor, se datoreaza deplasarilor acestora. Cand nivelul este in scadere, fundul cursului de apa se acopera cu elemente mari.
Debitul tarat specific prezinta variatii periodice, dar care sunt diferite ca valoare. Pana in prezent, cauza acestui fenomen nu s-a putut stabili cu precizie. Pe portiunile in aliniament ale unui curs de apa cu sectiuni regulate, debitul tarat specific creste de la maluri spre mijloc. Pe portiunile curbe ale cursurilor de apa cu sectiuni in adancuri, debitul tarat specific este repartizat cursurilor de apa cu sectiuni in adancuri, debitul tarat specific este repartizat uniform in sectiune. Nu exista nici o legatura cauzala intre debitul tarat specific, masurat in diferite puncte si debitul lichid din aceleasi puncte. In schimb, se poate stabili o relatie intre debitul tarat si debitul lichid, prin masuratori integrale pe toata sectiunea. La anumite niveluri de apa, fundul cursului de apa incepe sa se miste treptat. Miscarea materialelor de pe fund sporeste odata cu cresterea debitului lichid, pana cand miscarea devine generala.
In acelasi context, se cuvine sa amintim si de materiile solide aflate in suspensie. Acestea sunt particule de roca purtate in suspensie de curent pe miscarea turbulenta, fiind purtate mai departe si depuse in parte in centrul vartejurilor care se formeaza pe portiunile unde albia se largeste in mod brusc.


loading...
Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat