QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Al gama’a al-islamiyya - egipt





AL GAMA’A AL-ISLAMIYYA - EGIPT

Alte denumiri: Gruparea Islamica (G.I.).

Arie de actiune: Egipt

Obiective: Crearea unui stat islamic in Egipt.

Infiintare: A aparut in anii ’70, mai mult ca un fenomen decat ca o grupare organizata, in special in inchisorile egiptene iar, mai tarziu, in unele universitati. Fenomenul Gruparii Islamice a fost influentat in principal de ideologia militanta a lui Sayyid Qutb (executat in anul 1966), care a deschis drumul pentru infiintarea mai multor ramuri islamice militante in Egipt si lumea araba. Principala contributie a lui Qutb a fost aceea de a da legitimitate islamica religioasa Jihad-ului prin folosirea de mijloace violente impotriva regimurilor laice arabe, percepute de el ca fiind eretice. El a dat intaietate acestui tip de Jihad, fata de revolutia sociala islamica religioasa a Fratilor Musulmani. Membrii noii grupari considerau organizatia Fratii Musulmani si ideile fondatorului acesteia ca fiind total depasite. Sayyid Qutb a propovaduit, de asemenea, ca statele musulmane trebuie sa se conduca dupa Coran, toate celelalte forme de reguli fiind negari ale Coranului si blasfemii. De asemenea, Qutb considera ca nu pot exista compromisuri intre cele doua sisteme si cele doua societati.

Istoric:

           Dupa 1971, cand presedintele Sadat a eliberat din inchisorile egiptene majoritatea prizonierilor islamici, mai multe grupari militante au inceput sa se organizeze singure. Printre aceste grupari s-a numarat si Al Gama’a Al-Islamiyya. Fiecare celula actiona separat si de sine statator, fapt care permitea organizatiei sa fie structurata dar, in acelasi timp, sa aiba o structura flexibila.

           Pacea cu Israelul din 1979 a dat un nou sens violentelor fundamentaliste. Din dorinta puternica de a sustine progresul datorat politicii sale de pace, presedintele egiptean Sadat s-a apropiat tot mai mult de politica americana. Astfel, in viziunea islamistilor, pe plan extern el a ajuns sa semnifice esecul, iar pe plan intern tradarea. De asemenea, a fost perceput ca neglijandu-si vecinii arabi in favoarea unor legaturi mai stranse cu Vestul si, in special, cu Israelul si Statele Unite. Asasinarea lui Sadat de catre membrii Fratilor Musulmani (octombrie 1981) a demonstrat ca militantii islamici erau capabili sa dea o lovitura exact in inima puterii. Insa oricat de serioase si devastatoare ar fi atacurile lor, gruparile militare egiptene raman fragmentate. De asemenea, ele nu se bucura de suport popular in interiorul tarii.

           Primii ani la putere ai lui Hosni Mubarak, succesorul lui Sadat, au fost marcati de o perioada de liniste. Dupa aceasta, militantii religiosi si-au intensificat campania de violente si au zdruncinat puternic stabilitatea tarii. Aceasta escaladare poate fi pusa, in parte, pe seama neajunsurilor sociale generate de o politica structurala de sistematizare economica si a tergiversarii in procesul de democratizare. Militantii islamici au dat o noua expresie frustrarilor socio-economice. Exista o rata mare a somajului in randul absolventilor de liceu si de universitati, iar mai multi dintre emirii (comandantii) Al Gama’a Al-Islamiyya proveneau din randurile acestora.

           Riposta guvernamentala la amenintarea reprezentata de Al-Gama’a Al-Islamiyya si alte grupari militare violente nu a intarziat sa apara. Astfel, a fost declansat razboiul de epurare a militantilor si a fost promovata o noua legislatie, in efortul de combatere a gruparilor. 

           La 17 noiembrie 1997, 58 de turisti straini si patru egipteni au fost ucisi in sudul Luxor-ului, in cel mai sangeros atac de cand Al-Gama’a Al-Islamiyya a ridicat armele impotriva regimului presedintelui Hosni Mubarak, in 1992. Cateva saptamani mai tarziu, in numele Al-Gama’a Al-Islamiyya au fost facute doua declaratii – una care chema la incetarea atacurilor indreptate asupra turistilor straini si venea din partea liderilor gruparii aflati in inchisoare, iar cea de-a doua care nega ca o astfel de hotarare a fost luata si venea din partea liderilor aflati in libertate. Cele doua declaratii contrare au aratat clar ca gruparea era scindata atat in interiorul, cat si in exteriorul Egiptului.

           Declaratia de incetare a focului a fost facuta de factiunea lui Osama Rushdi, insarcinatul cu relatiile cu presa din partea organizatiei. El locuieste in Olanda, unde editeaza publicatia Al-Murabitoun („Luptatorii Vigilenti”). Declaratia radicala a fost facuta de Refaei Ahmed Taha, alt lider Al-Gama’a Al-Islamiyya, despre care se crede ca ar locui undeva in Afghanistan.

           O consecinta a acestei scindari a organizatiei ar fi aceea ca formatiunile nou- desprinse si inarmate din Egipt pot comite atacuri si mai violente, iar gruparile aflate intr-o permanenta miscare in Egipt pot actiona independent.

           Tintele luptei militantilor pentru crearea unui stat islamic au inclus ministri si oficiali ai guvernului, ofiteri de politie (pentru ca apara statul laic), intelectuali laici (pentru ca scrierile lor indeamna la apostazie si ateism), crestini copti si turisti straini. Recent, militantii au inceput sa atace si banci, in demersul lor de a impune interzicerea cametei. Orice este considerat ca aduce ofensa moralitatii este atacat, inclusiv recitalurile de muzica, filmele sau magazinele de casete video.

           In iunie 1992, a fost impuscat mortal Farag Foda, scriitor cunoscut pentru vederile sale laice si un oponent declarat al gruparilor militare, atacul fiind revendicat de Al-Gama’a Al-Islamiyya. Seicul Muhammad Al-Ghazali, preot la Al-Azhar (un institut de prestigiu al invataturilor islamice), a depus marturie in cadrul procesului celor acuzati de uciderea lui Foda, unde a declarat ca oricine s-a impotrivit legii islamice a fost un apostat si ar putea fi ucis de catre stat sau daca nu, de catre musulmanii religiosi.

           Crestinii copti, cea mai mare minoritate religioasa din tara au fost, la randul lor, vizati. Multi militanti ii considera pe acestia necredinciosi si, in consecinta, tinte potrivite pentru Jihad. Atacurile au fost concentrate cu precadere asupra provinciilor din centrul si nordul Egiptului, cum ar fi Minya, Assiut si Sohag, unde crestinii traiesc in numar mare si au o mare influenta in viata economica.

           Militantii au atacat obiective turistice din doua motive principale: in primul rand, pentru a slabi credibilitatea guvernului, lovindu-l acolo unde il doare cel mai mult – economia; in al doilea rand, pentru a elibera Egiptul de sub influenta Occidentului. Intr-un interviu acordat BBC, seicul Omar Abdel Rahman, preot egiptean si unul dintre liderii militantilor islamisti, a declarat ca turismul aduce in Egipt principii morale viciate si boli precum SIDA.          

Ajutor extern: Gruparile islamice extremiste ale Al Gama’a Al-Islamiyya nu au legaturi cu organizatia Fratii Musulmani. In cateva ocazii, cum ar fi atentatul la viata ministrului de interne egiptean, Hassan Al-Alfi din august 1993, Fratii Musulmani au facut o declaratie in care condamnau folosirea bombelor.

Infrastructura: Militantii islamisti sunt organizati in grupari separate care, se crede, ar numara cateva mii de membri. Alcatuiti in celule de extremisti-fundamentalisti, ei sunt uniti sub credinta ca folosirea fortei pentru a impinge societatea egipteana spre regula islamica este o datorie religioasa a Jihadului. Potrivit unor surse ale securitatii egiptene, unitatile Al-Gama’a Al-Islamiyya din sudul Egiptului actionau independent, in lipsa unei coordonari cu structura de comanda politica, intr-o maniera denumita de ei „lovitura militara”.

Conducere:

       Sayyid Qutb (vezi imagine), Rifa’i Ahmad Taha, Osama Rushdi.

Actiuni teroriste:

17 noiembrie 1997 – 58 de turisti straini si 4 egipteni au fost ucisi in sudul Luxorului.

iunie 1992 – atentat reusit asupra lui Farag Foda, scriitor cunoscut pentru vederile sale laice si un oponent declarat al gruparilor militare.


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat