QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate desen

Artele la 1848





Arta revoluaiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri Ši realitaai revoluaionare; in sculptura, muzica, arhitectura, revoluaia de la 1848 poate fi urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica de ce, intr-un timp atat de scurt cat a ainut regimul revoluaionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile Ši au aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.
Artistul care Ši-a legat numele de aspiraaiile poporului pentru epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinaa al romanilor(1831-1891).
Aman Ši-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din BucureŠti, de unde s-a intors la Craiova pentru a participa la revoluaia din 1848. In 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care Ši-a insuŠit desenul Ši studiul compoziaiei istorice.
Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la care se vede influenaa lui Courbet. Puain mai inainte executase Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaaii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in aara cu un renume caŠtigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere in care iŠi manifesta credinaele sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului roman impotriva turcilor, ecou al dorinaei de libertate. O interesanta compoziaie este tabloul care prezinta alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu.
Cum pe acea vreme aaranii preocupau pe artiŠtii inaintaai, Aman i-a infaaiŠat in mai multe figuri Ši compoziaii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca lui Cuza. Anii din urma ai vieaii lui Aman au fost plini de amaraciune; el a criticat poziaia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de NoŘy, care, in nepriceperea sa, distrugea monumentele naaionale. Atitudinea sa protestatara faaa de conducerea aarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat, Boierii surprinŠi la ospaa de trimiŠii lui Vlad ┼epeŠ.

Iniaiatorul Ăcolii de belle-arte Ši al Pinacotecii de la IaŠi, Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor influenaat de academismul insuŠit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline de sentimentalism Ši cateva portrete de contemporani.

Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand numeroase biserici din diferite colauri ale aarii Ši contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaŠterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in 1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din IaŠi. A lasat un bun manual de pictura, valoros pentru vremea sa.
Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary; Unirea Principatelor dedicata Naaiunii moldo- romane, de Gh. Tattarescu; cateva litografii ale lui Wenrich. Se fac Ši scene istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din actualitate: Intalnirea stindardului lui Ătefan cel Mare cu al lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice Ši la oamenii din popor, cum este cazul cu acel meŠter necunoscut care a realizat steagul breslei barbierilor in 1859.
Dintre artele aplicate, grafica ilustrarii de carai sau de foi volante a jucat un rol important, popularizand ideile Ši acaiunile de seama din perioada Unirii Ši reformele lui Cuza. Intre litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary, care a facut portretul domnitorului in picioare Ši cel al Doamnei Elena intr-un somptuos costum de gala. Szathmary, originar din Cluj, Ši cu studii la Budapesta Ši Viena, a fost cel mai asiduu gravor Ši desenator, fara sa ajunga insa la o arta superioara, aŠa cum s-a intamplat cu acuarelele sale de deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii, cum se vede Ši dintr-o serie de alegorii privind Unirea.
Cunoscuta a fost Ši activitatea de litograf a lui D. Papazoglu; lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din Paris, Ši trei litografii reprezentand scene importante din domnia lui Cuza, lucrate academic Ši fara viaaa, dar importante documente istorice.
Un gen nou, caricatura, Ši-a facut apariaia in toate cele trei provincii romaneŠti, cu tema comuna a combaterii duŠmanilor Unirii. CaricaturiŠtii - printre care polonezul Dembiaki - lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. OraŠanu Ši Bondarul, situate pe poziaii inaintate in anii Unirii; Umoristul la Arad Ši apoi la Gherla; Aghiuaa, ziarul lui HaŠdeu; Ghimpele, in care se ataca dinastia sau paŠoptiŠtii tradatori ai cauzei revoluaionare.
S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: infinaarea de Šcoli superioare de invaaamant artistic. Mai intai la IaŠi, in 1860, a fost inaugurata Ăcoala de belle-arte de insuŠi domnitorul; la BucureŠti, datorita lui Aman Ši Tattarescu, o Šcoala similara s-a deschis in 1864. Paralel cu infiinaarea Šcolilor s-au organizat pinacoteci, in care s-au expus tablouri din vechi colecaii sau din operele pictorilor in viaaa.
Inca un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice, l-a constituit apariaia expoziaiilor artiŠtilor in viaaa, dintre care cea dintai a avut loc in 1864; ele au jucat un rol important in educarea artistica a maselor. Acum perioada de cautare a incetat; operele care oglindeau nazuinaele maselor erau tot mai iubite de popor. Artistul iŠi avea locul sau bine precizat in societate, dar trebuia sa lupte din rasputeri ca sa Ši-l menaina.
Cel de-al treilea mare eveniment politic al acestei perioade, independenaa naaionala de stat, legata de razboiul din 1877-1878, in care romanii Ši ruŠii au luptat impotriva Imperiului Otoman, a dat prilej stralucit artiŠtilor romani sa-Ši exprime adeziunea Ši contribuaia lor. Legatura indisolubila cu idealurile patriotice, cu soldatul din popor, a creat arta adevarata a razboiului pentru independenaa. Acest spirit a fost insuflat Ši de penelul lui Nicolae Grigorescu Ši de cei ce i-au urmat.

Nicolae Grigorescu(1838-1907), nascut din parinai aarani, a venit de copil la BucureŠti, unde a prins gust pentru pictura. Dupa sumare pregatiri artistice la pictorul portretist Anton Chladek, Grigorescu adolescent a zugravit biserici - la CaldaruŠani Ši Zamfira - intr-un stil cu totul nou, umanizand sfinaii. Tot acum picteaza Ši primele tablouri istorice, printre care Mihai scapand stindardul. Dupa ce a incercat, fara rezultat, sa plece la studii in strainatate, a mers la Agapia, pe care a impodobit-o cu picturi de vadita valoare artistica, deŠi n-avea decat 20 de ani.
A reuŠit in 1861, cu o bursa obainuta prin M. Kogalniceanu, sa plece la Paris, visul sau, unde aproape singur s-a format, copiind tablouri celebre de la Luvru, la Šcoala naturii de la Barbizon Ši a picturilor cu care a intrat acolo in contact; dovada, intre altele, Peisaj cu stanci, Apus de soare la Barbizon.
Intorcandu-se in aara prin Galiaia, a facut schiae de evrei batrani Ši expresivi; colindand aara, a infaaiŠat peisaje vii, ca Baraaia din Campulung Ši altele. Neutilizat, s-a dus pentru a treia oara la Paris, unde a lucrat intr-o tehnica superioara in stil realist Ši sobru Ši a expus 26 de lucrari in 1870; la Expoziaia de la BucureŠti din 1873 a prezentat masiv 140 de lucrari, care l-au impus definitiv, reuŠind sa determine un curent innoitor prin calitatea neobiŠnuita a operei sale Ši indemnand pe tinerii pictori ai generaaiei noi sa se indrepte catre scenele din viaaa poporului.





{ Politica de confidentialitate } Descarca referat


E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat